{"id":101544,"date":"2013-11-21T18:03:00","date_gmt":"2013-11-21T18:03:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=101544"},"modified":"2013-11-21T18:03:00","modified_gmt":"2013-11-21T18:03:00","slug":"primul-an-in-care-transportatorii-revad-semnul-plus","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=101544","title":{"rendered":"Primul an \u00een care transportatorii rev\u0103d semnul plus"},"content":{"rendered":"

\nCEI CARE AU AVUT AFACERI STABILE \u00ceN TRANSPORTURI \u00ceN ANII ANTERIORI AU \u00ceNREGISTRAT \u00ceN 2013 O PROFITABILITATE MAI RIDICAT\u0102 COMPARATIV CU ANII PRECEDEN\u0162I. \u00cen cazul firmelor medii, profitul ori s-a p\u0103strat, ori a sc\u0103zut, arat\u0103 analizele Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne pentru Transporturi Rutiere Interna\u0163ionale (ARTRI). \u201eSunt c\u00e2teva nuan\u0163e de la caz la caz. Sunt firme care au intrat \u00een insolven\u0163\u0103 sau faliment din motive legate direct de activitatea lor de transport \u2013 costuri care nu mai puteau fi acoperite, posturi neacoperite de personal \u015fi de la caz la caz au fost explica\u0163ii care au \u0163inut de incapacitatea de a gestiona criza.<\/p>\n

\nAu fost \u015fi situa\u0163ii care au \u0163inut de implicarea lor \u015fi \u00een alt tip de afaceri, cum sunt cele imobiliare. Un faliment din imobiliare a determinat un efect de domino\u201e, explic\u0103 Daniel Mazilu, pre\u015fedintele ARTRI. El estimeaz\u0103 c\u0103 \u00een 2013 vedem o reducere a num\u0103rului insolven\u0163elor. \u201eCompaniile au \u00eenv\u0103\u0163at deja din experien\u0163ele trecute \u015fi s-au relocat pe trasee mai scurte pentru a evita costuri mai mari cu personalul \u015fi au ie\u015fit din insolven\u0163\u0103. Anii 2009-2010 au fost cei de tranzit dup\u0103 criza din 2008. Este posibil ca anul 2010 spre 2011 s\u0103 fi fost cel cu cele mai multe insolven\u0163e \u00een transporturi\u201e, a subliniat Daniel Mazilu.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDan C\u00eerjaliu, directorul general al Mercur Interna\u0163ional, o firm\u0103 de transport din Cara\u015f-Severin care are o flot\u0103 de circa 40 de camioane, spune c\u0103 singura modalitate ca o companie de transport s\u0103 poat\u0103 ob\u0163ine profit este s\u0103 ocupe integral capacitatea de transport a unui camion: \u201eNu putem umbla la tarife deoarece risc\u0103m s\u0103 pierdem clien\u0163i, dar putem umbla la gradul de \u00eenc\u0103rcare a camionului. Dac\u0103 nu am face acest lucru nu am reu\u015fi nici m\u0103car s\u0103 pl\u0103tim leasingul pentu camioane\u201e. Compania transport\u0103 din Rom\u00e2nia c\u0103tre Irlanda \u015fi Marea Britanie, iar pe aceast\u0103 rut\u0103 poate prelua marf\u0103 \u015fi din alte \u0163\u0103ri, asigur\u00e2ndu-i venituri suplimentare. <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nTot \u00een c\u0103utarea unor venituri suplimentare se afl\u0103 \u015fi edy Interna\u0163ional Spedition, care p\u00e2n\u0103 anul trecut a de\u0163inut titlul de cel mai mare transportator \u015fi a trimis 40% din flota de 280 de camioane pe transporturi interna\u0163ionale, procentul cresc\u00e2nd constant \u00een acest an, \u00een condi\u0163iile \u00een care la \u00eenceputul anului compania derula doar transporturi interne. Potrivit unor surse apropiate companiei, cre\u015fterea flotei ce realizeaz\u0103 transporturi interna\u0163ionale vine \u00een contextul \u00een care este nevoie de mai pu\u0163ine camioane pe intern odat\u0103 cu \u00eencheierea sezonului de var\u0103. \u00cenainte de a intra \u00een insolven\u0163\u0103, \u00een vara anului trecut, 75-80% din transporturile efectuate de edy erau interna\u0163ionale.<\/p>\n

\nPe plan intern compania nu a pierdut niciun client, printre cei mai importan\u0163i num\u0103r\u00e2ndu-se \u00een continuare SABMiller \u015fi Coca-Cola, companii care \u00eens\u0103 au volume mai mari pe timpul verii \u015fi mai mici \u00een sezonul rece. Num\u0103rul de kilometri parcur\u015fi de cele 280 de camioane ale transportatorului din Deva a crescut de \u015fase ori de la \u00eenceputul anului, astfel c\u0103 \u00een iulie anul acesta flota companiei a parcurs 2 milioane de kilometri, respectiv \u00een jur de 7.200 de kilometri pentru fiecare camion.<\/p>\n

<\/p>\n

\n\u00cen 2012, cifra de afaceri a edy Interna\u0163ional Spedition a sc\u0103zut cu 37% fa\u0163\u0103 de anul precedent, p\u00e2n\u0103 la 47 de milioane de euro, potrivit datelor de la Registrul Comer\u0163ului. Chiar \u015fi pe fondul acestei sc\u0103deri, edy Spedition r\u0103m\u00e2ne \u00een top trei cele mai mari companii de transport, al\u0103turi de DB Schenker \u015fi Dumagas Transport. Potrivit declara\u0163iilor anterioare ale lui Mircea \u0162iplea, directorul general al companiei, cifra de afaceri a companiei cre\u015fte \u00een fiecare lun\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care num\u0103rul de kilometri parcur\u015fi a crescut de la 300.000 \u00een ianuarie la peste 2 milioane \u00een iulie cu aceea\u015fi flot\u0103.<\/p>\n

\nFlota de camioane a companiei de transport dezvoltat\u0103 de antreprenorul hunedorean Alin Popa a sc\u0103zut de la un maxim de 1.250 de camioane atins \u00een perioada 2007-2008 la 280 de ma\u015fini \u00een prezent, nivel apropiat de cel din 2002.Grupul de firme edy a intrat \u00een vara anului trecut \u00een insolven\u0163\u0103 la c\u00e2teva luni de la decesul lui Alin Popa, la cererea ING Bank, dar \u015fi a fondului de investi\u0163ii Westerham Holding (condus de Horia Manda) care de\u0163ine 17,5% din ac\u0163iunile edy Spedition. Familia lui Alin Popa de\u0163ine controlul companiei.<\/p>\n

\nPentru a compensa sc\u0103derea cererii pentru transporturi interne sau \u00een cadrul Uniunii Europene, \u00een ultimii doi ani companiile de transport s-au reorientat c\u0103tre destina\u0163ii precum \u0163\u0103ri din fosta Uniune Sovietic\u0103 sau Turcia pe motiv c\u0103 motorina este aproape la jum\u0103tate de pre\u0163, iar tarifele sunt de dou\u0103 sau chiar trei ori mai mari comparativ cu cele din Uniunea European\u0103.<\/p>\n

\n\u201eUniunea European\u0103 r\u0103m\u00e2ne destina\u0163ia de baz\u0103 a transportatorilor rom\u00e2ni cu peste 85% din totalul transporturilor. Suntem orienta\u0163i \u015fi atra\u015fi de pia\u0163a intra-comunitar\u0103. Pe spa\u0163iul extracomunitar exist\u0103 o cre\u015ftere lent\u0103 \u00een ultimii doi ani, odat\u0103 ce au ap\u0103rut propuneri de a merge spre Est. At\u00e2t timp c\u00e2t nu vor exista propuneri legislative concrete, \u00een urm\u0103torii ani vom asista la o p\u0103strare a cotelor \u015fi nu va mai exista o cre\u015ftere a transporturilor c\u0103tre Est\u201e, a spus pre\u015fedintele ARTRI.<\/p>\n

\nPotrivit transportatorilor, riscurile sunt mult mai mari atunci c\u00e2nd sunt operate transporturi c\u0103tre Est, \u00een special c\u0103tre Rusia sau \u0163\u0103rile \u201estan\u201e, dar spre acestea se transport\u0103 cu doi-trei euro pe kilometru, adic\u0103 dublu sau triplu fa\u0163\u0103 de tarifele din UE. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 \u00een Europa se parcurg \u00een medie 800 km pe zi de c\u0103tre un camion, \u00een Est media este de 200-300 km pe zi. \u201eUn alt aspect este legisla\u0163ia \u00een schimbare din spa\u0163iul ex-sovietic \u015fi amenin\u0163area unor noi modific\u0103ri \u00een acest sens. \u00cen Rusia, Kazahstan \u015fi Belarus avem Uniunea Vamal\u0103.<\/p>\n

\nTrebuie g\u00e2ndit acum foarte atent dac\u0103 mai trebuie sau nu transportat c\u0103tre Est \u00eenainte de c\u00e2teva rezultate concrete \u00eenainte de finalul acestui an. Recomandarea noastr\u0103 este o analiz\u0103 mai atent\u0103 a situa\u0163iei politice \u015fi legislative din Est\u201e, a subliniat Mazilu.<\/p>\n

\nExporturile reprezint\u0103 motorul de cre\u015ftere \u00een Rom\u00e2nia, iar acest lucru face din economia local\u0103 o excep\u0163ie \u00een regiune, este de p\u0103rere Michael Schnitzler, country manager al companiei de transport \u015fi logistic\u0103 Panalpina pentru Ungaria \u015fi Rom\u00e2nia. \u201eMomentan cele mai mari venituri provin din activitatea de export. Este surprinz\u0103tor cum de exist\u0103 activitate de export \u00een Rom\u00e2nia deoarece \u00een Est economiile locale sunt sus\u0163inute de importuri.<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nDar importurile reprezint\u0103 baza pentru exporturi pentru c\u0103, dac\u0103 nu ai importuri, nu controlezi mecanismele prin care sunt derulate exporturile\u201e, a spus Schnitzler. Compania pe care o conduce a \u00eenregistrat anul trecut o cifr\u0103 de afaceri de 13,5 milioane de euro, \u00een sc\u0103dere de la 17,4 milioane de euro, 2012 fiind al treilea an consecutiv \u00een care afacerile diviziei locale scad. \u201eCifra de afaceri a sc\u0103zut, dar ce vedem aici sunt contractele Panalpina la nivel global.<\/p>\n

\nAnul trecut a fost unul foarte bun, lucrurile au evoluat \u00eentr-o manier\u0103 pozitiv\u0103, iar \u00een 2013 vom avea un an profitabil. Din p\u0103cate lucrurile nu s-au dezvoltat la fel de repede cum ne-am fi dorit ini\u0163ial, dar am atins bugetul, iar a\u015ftept\u0103rile cu privire la pia\u0163a local\u0103 se materializeaz\u0103\u201e, a spus executivul.<\/p>\n

\nAnul trecut economia Rom\u00e2niei a cres-cut cu doar 0,7%, iar pentru acest an majoritatea estim\u0103rilor indic\u0103 un avans al economiei de 2-2,5%, sus\u0163inut \u00een principal de cererea extern\u0103, de exporturi \u015fi de produc\u0163ia agricol\u0103 foarte bun\u0103. \u00cen primele nou\u0103 luni din 2013 exporturile au crescut cu aproape 9%, la 36,5 mld. euro.<\/p>\n

\nCel mai important motor de cre\u015ftere al exporturilor r\u0103m\u00e2ne industria auto, Dacia fiind cel mai mare exportator, urmat de companii precum Continental, Pirelli sau Michelin. Cei mai mul\u0163i clien\u0163i provin din industria high-tech, retail \u015fi fashion, automotive, petrol, gaze \u015fi industrie unde exist\u0103 cel mai mare poten\u0163ial de cre\u015ftere cu echipamente de forare, \u00een opinia oficialului companiei.
\nPrincipalul obiectiv al Panalplina \u00een Rom\u00e2nia este de a atrage clien\u0163i din r\u00e2ndurile \u00eentreprinderilor mici \u015fi mijlocii, \u00een condi\u0163iile \u00een care p\u00e2n\u0103 acum businessul local era sus\u0163inut de transporturile interna\u0163ionale.<\/p>\n

\n\u201e\u0162inta noastr\u0103 la nivel local a fost de a atrage IMM-urile de pe pia\u0163a local\u0103, iar acest lucru l-am reu\u015fit. Ne-am orientat c\u0103tre un segment de business care este controlat la nivel local deoarece \u00eenainte aveam un procent redus pe acest segment pe care \u00eens\u0103 doream s\u0103 cre\u015ftem. Am lansat noi produse precum transportul oceanic \u015fi cel aerian de marf\u0103 de import dinspre Orientul \u00cendep\u0103rtat pentru IMM-uri\u201e, a subliniat Michael Schnitzler.<\/p>\n

\nDin activitatea din Rom\u00e2nia, cel mai mare procent \u00eel de\u0163ine \u00een continuare transportul aerian care este sus\u0163inut de contractele la nivel global, \u00een timp ce transporturile maritime sunt sus\u0163inute de pie\u0163ele interne. \u201e\u00cen ceea ce prive\u015fte transporturile rutiere, avem rute <de ni\u015f\u0103> c\u0103tre pie\u0163e precum Rusia, Turcia sau Irak.<\/p>\n

\nDar activitatea din Rom\u00e2nia este sus\u0163inut\u0103 de transporturile aeriene \u015fi maritime. Ca procent, aproape 60% din activitatea noastr\u0103 vizeaz\u0103 transportul aerian, 25-30% reprezint\u0103 transportul maritim, iar restul reprezint\u0103 transportul rutier \u015fi opera\u0163iunile de logistic\u0103\u201e, a spus directorul Panalpina. Compania a intrat pe pia\u0163a local\u0103 \u00een 2005, \u00eent\u00e2i printr-un birou la Oradea, iar ulterior \u00een Bucure\u015fti, Constan\u0163a, Timi\u015foara \u015fi Cluj, num\u0103rul angaja\u0163ilor ajung\u00e2nd la 25 de persoane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 ani de minusuri \u00een care sc\u0103derea economiei locale a atras reduceri ale flotelor de transport \u015fi o redimensionare a spa\u0163iilor logistice, 2013 pare s\u0103 readuc\u0103 businessul transportatorilor pe plus.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7142],"tags":[26791,235,188,21231,8355,8327,8292,7841],"class_list":["post-101544","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-transporturi","tag-atragere","tag-business","tag-economie","tag-locale","tag-reduceri","tag-scadere","tag-transport","tag-transportatori"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/101544","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=101544"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/101544\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=101544"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=101544"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=101544"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}