{"id":10133,"date":"2008-03-06T01:05:05","date_gmt":"2008-03-06T01:05:05","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10133"},"modified":"2026-04-02T11:24:40","modified_gmt":"2026-04-02T11:24:40","slug":"strainii-raman-pe-pozitii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10133","title":{"rendered":"Strainii raman pe pozitii"},"content":{"rendered":"<p align=\"justify\">Toti brokerii de la noi se chinuiau din rasputeri in decembrie sa convinga investitorii straini sa nu isi lichideze toate pozitiile si sa paraseasca piata. Nici nu va dati seama cat de greu a fost, iar situatia nu s-a schimbat prea mult&ldquo;, declara, sub acoperirea anonimatului, directorul unei banci comerciale la inceputul lunii februarie. Brokerii sustin insa contrariul, exemplificand cu tendinta ascendenta a investitiilor facute de nerezidenti in 2007, iar iesirile din ultima parte a anului sunt considerate normale pentru o perioada de scadere generalizata a pietei. <\/p>\n<p>In cursul anului trecut, ponderea investitorilor straini in valoarea totala a tranzactiilor efectuate la BVB a depasit-o pentru prima oara pe cea a investitorilor autohtoni. Impulsionati de cresterile bursei din prima jumatate a anului, dar mai ales de intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, fondurile straine au inceput sa isi deschida tot mai multe pozitii la Bucuresti. Principala piedica in calea unei intrari masive a strainilor a fost identificata de toti brokerii, fara exceptie, ca fiind lipsa emitentilor mari, cu un numar semnificativ de actiuni libere la tranzactionare (free float). &bdquo;Problema exista si acum, avem discutii cu mai multe fonduri americane de investitii care ar dori sa cumpere pachete de actiuni de peste 10 milioane de dolari la companii listate la BVB, iar noi nu avem ce sa le oferim&ldquo;, spune Ioana Vladila, director general al EFG Eurobank Securities. <\/p>\n<p>Banii strainilor, dolari sau euro, au ajuns totusi la companiile listate la BVB. Unul dintre cele mai mari fonduri de in-vestitii din lume, Julius Baer, ajunsese la sfarsitul lunii septembrie 2007 la participatii in valoare totala de aproximativ 370 de milioane de euro. Principalele titluri din portofoliu erau cele ale SNP Petrom, BRD-Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale si Rompetrol Rafinare Constanta. Impreuna cu investitiile fondurilor Morgan Stanley, East Capital sau MEI Roemenie &#038; Bulgarije Fund, detinerile strainilor la bursa romaneasca depaseau atunci jumatate de miliard de euro. <\/p>\n<p>Insa ponderea strainilor in totalul achizitiilor lunare de la BVB, care in iunie a ajuns la 56% din total, a inceput sa se micsoreze pe masura ce criza internationala a determinat si scaderea pietei romanesti. Valoarea vanzarilor a inceput sa o depaseasca pe cea a cumpararilor, iar in luna august, prima luna cu &bdquo;deficit de straini&ldquo;, vanzarile nerezidentilor persoane juridice s-au ridicat la 141,2 milioane de euro, iar achizitiile la 119,7 milioane de euro. Diferenta de 21,5 milioane de euro este suma de bani care nu s-a mai intors ulterior in actiunile listate la BVB. In mod normal, banii se intorc o luna sau doua mai tarziu, in momentul in care investitorii gasesc o noua oportunitate sau un titlu atractiv. <\/p>\n<p>Situatia a continuat si in lunile urmatoare, singura exceptie pana la sfarsitul anului fiind luna octombrie, cand a fost inregistrat un excedent (intrari de capital mai mari decat iesirile) de 1,7 milioane de euro. Valoarea maxima a deficitului in participatiile investitorilor institutionali straini a fost consemnata in luna noiembrie, cu un total de aproape 60 de milioane de euro. In ultimele cinci luni, vanzarile persoanelor juridice nerezidente au depasit achizitiile cu aproximativ 101 milioane de euro. Practic, strainii si-au marcat o parte din profituri sau pierderi si si-au trimis banii acasa. Sumele nu sunt mari, fiind echivalentul valorii totale a cinci sedinte de tranzactionare, dar definesc un trend. Situatia a continuat si in ianuarie, cand deficitul s-a ridicat la 56 de milioane de euro. In intregul an 2007, diferenta dintre achizitii si vanzari a fost totusi pozitiva, valoarea totala a sumelor care au ramas in actiuni fiind de 226,4 milioane de euro. <\/p>\n<p>&bdquo;Noi operam prin fonduri mutuale, iar investitorii nostri pot vinde oricand participatiile pe care le detin, ceea ce ne obliga sa avem titluri lichide. Dar nu s-a pus niciodata problema iesirii de pe piata romaneasca de capital, chiar daca detinerile s-au redus, alaturi de valoarea portofoliilor&ldquo;, spune Karine Hirn, partener si director executiv al East Capital, societate de administrare a fondurilor de investitii, cu sediul central la Stockholm. Directoarea East Capital a adaugat ca valoarea investitiilor din acest moment de pe piata de capital se ridica la circa 130 de milioane de euro, ceea ce transforma Romania in cea de-a cincea piata pentru acest fond specializat in pietele Europei Centrale si de Est. <\/p>\n<p>De la inceputul anului, valoarea portofoliului East Capital a scazut cu aproximativ 20%, conform declaratiilor lui Karine Hirn, respectiv cu 50 de milioane de dolari (circa 35 de milioane de euro), diminuare cauzata de tendinta descendenta a bursei. Insa deprecierile nu au dus la inchideri ale pozitiilor la bursa. &bdquo;Pierderile nu sunt dramatice, se inscriu in trendul general al burselor. Mai mult, investitiile noastre sunt pe termen lung, de 3-5 ani, iar potentialul de crestere al bursei si economiei romanesti ramane atractiv&ldquo;, a declarat directoarea East Capital, contrazicand declaratiile de mai sus ale directorului roman de banca. <\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p align=\"justify\">Decizia de a nu parasi o piata de capital nu impiedica insa nici un investitor sa isi marcheze profitul sau sa isi stopeze pierderile. Prin raportarile trimestriale ale fondurilor putem vedea operatiunile realizate in perioadele precendente. Julius Baer, cel mai mare fond strain de investitii din Romania, si-a redus investitiile cu aproximativ 50 de milioane de euro in perioada august-octombrie 2007, ajungand la sfarsitul perioadei la o valoare totala de circa 270 de milioane de euro. Principalele vanzari au avut ca obiect actiuni ale SIF, ale BRD-Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale si ale Bancii Transilvania. <\/p>\n<p>Fondul american Julius Baer a facut si achizitii in aceeasi perioada, majorandu-si participatiile la Impact Bucuresti, Albalact Alba-Iulia si Biofarm. Pachetul detinut la producatorul de medicamente a fost majorat pana la 5,12% din capitalul social, conform raportarilor din luna ianuarie a acestui an. La Albalact, participatia este de aproape cinci procente, iar la Impact de 11,35% (sub forma de mandatar, adica detinator al actiunilor in numele altor investitori). <\/p>\n<p>Una dintre cele mai mari investitii ale fondului american ramane insa cea de la SNP Petrom, unde detine circa 1% din capitalul social prin intermediul Julius Baer International Equity Fund si Julius Baer International Equity Fund II. Pachetul de actiuni valora in luna iulie a anului trecut aproape 100 de milioane de euro, insa a ajuns la 77,5 milioane de euro la sfarsitul anului si la 63 de milioane in prezent. Practic, pierderea de circa 20% amintita de directoarea East Capital este aplicabila tuturor fondurilor straine de investitii. Acestea se indreapta, prin strategia lor investitionala, catre companii mari si lichide, unde pot achizitiona pachete de actiuni cu valori ridicate si pe care le pot vinde mai usor datorita lichiditatii ridicate. <\/p>\n<p>Dupa valoarea de tranzactionare si free float este evident ca primele titluri care intra in atentia investitorilor mari sunt cele ale SIF-urilor. Teoretic, ponderea actiunilor libere la tranzactionare din total este de 100%, mai ales ca nici un actionar nu poate detine mai mult de 1% din capitalul social, conform statutului societatilor. La sfarsitul trimestrului al treilea al anului trecut, peste 30% din actiunile SIF-urilor erau detinute de investitori institutionali, iar cea mai mare parte a acestora erau straini, conform declaratiilor lui Petre Szel, presedintele Societatii de Administrare a Investitiilor Muntenia Invest. &bdquo;La finele anului trecut, ponderea investitorilor institutionali a scazut, dupa informatiile pe care le avem de la Depozitarul Central. Tendinta care in prima parte a lui 2007 era crescatoare s-a inversat, mergand catre o diminuare a participatiilor. Deocamdata depindem prea mult de situatia internationala, nu putem spune ca tendinta s-a modificat intr-o parte sau alta&ldquo;, a declarat Petre Szel. <\/p>\n<p>Un exemplu de diminuare a participatiilor vine de la Morgan Stanley Asset Management, care a raportat saptamana trecuta operatiunile din ultimul trimestru al anului trecut. Cinci fonduri mutuale administrate de banca americana de investitii si-au lichidat in luna noiembrie 2007 pozitiile deschise la SIF-uri, valoarea totala a vanzarilor fiind de peste 16 milioane de euro. Lichidarea efectuata de fondurile Morgan Stanley este pusa pe seama problemelor pe care banca le avea in SUA, dar nu poate fi exclusa nici strategia investitionala. Conform strategiei utilizate de fondurile de investitii sau de orice tip de investitor, atunci cand identifici o piata in scadere, marchezi profitul sau pierderea si cumperi actiunea la un pret mai ieftin atunci cand trendul se apropie de minime. Astfel se obtin mai multe titluri cu aceeasi suma de bani, iar posibilitatea de crestere din viitor este mult mai mare. <\/p>\n<p>Cotatiile SIF-urilor, si nu numai ale lor, au coborat sub minimele lunii octombrie din luna ianuarie, iar scaderea din primele doua saptamani ale lunii februarie le-a dus chiar mai jos. &bdquo;Daca investitorii vor vedea ca ne apropiem de intoarcerea trendului, pe fondul unor stiri pozitive interne sau externe, se vor intoarce la cumparare cu banii pe care acum ii tin la banca&ldquo;, spune Adrian Simionescu, director general al Vienna Investment Trust, care adauga ca &bdquo;fondurile internationale mari de investitii nici nu au venit inca la noi&ldquo;. Semnale pozitive au aparut in ultima saptamana, prin nivelul ridicat al ordinelor de cumparare, cu valori ce depasesc capacitatile investitionale ale persoanelor fizice. <\/p>\n<p>&bdquo;Nu exista o perceptie unitara a Romaniei, fiecare investitor ne vede altfel. O economie buna, cu o pozitionare geografica excelenta; aceste atuuri nu au disparut odata cu aparitia problemelor legate de deficitul de cont si de inflatie, dar trebuie sa avem noi ce sa le dam atunci cand vor sa cumpere&ldquo;, spune Ioana Vladila, referindu-se la aceeasi problema a unor noi listari la bursa. O intoarcere a tendintei pietei ar aduce din ce in ce mai multi bani la bursa, nu numai din buzunarele investitorilor institutionali straini, dar si din cele ale celor romani, care asteapta confirmarea atingerii cotatiilor minime inainte de a-si redeschide pozitiile. &bdquo;Ce se intampla in Statele Unite nu afecteaza economia Romaniei, chiar daca nu credem ca piata de capital romaneasca va reusi sa se decoreleze complet de situatia internationala&ldquo;, sustine Karine Hirn. &bdquo;Insa cresterea economica a Romaniei trebuie sa se reflecte si in evolutia bursei.&ldquo; <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In ultima jumatate a anului trecut au inceput sa apara temerile ca investitorii institutionali straini de la Bursa de Valori Bucuresti vor parasi piata din cauza crizei internationale sau, poate, a neincrederii in economia romaneasca. Care este acum perceptia strainilor despre piata de capital de la noi?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7216,188,7633,7223,8302],"class_list":["post-10133","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-bursa","tag-economie","tag-investitori","tag-piata-de-capital","tag-pierderi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10133","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10133"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10133\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":84132,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10133\/revisions\/84132"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10133"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10133"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10133"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}