![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/11658304\/2\/grafic-3.jpg?height=524&width=699\")
<\/p>\n\n“Produsul Cappy Pulpy made \u00een Rom\u00e2nia va ajunge la peste 100 de milioane de consumatori”, declara la sf\u00e2r\u015fitul lui octombrie Muhtar Kent, CEO \u015fi pre\u015fedinte al Coca-Cola, companie cu afaceri de peste 32 de miliarde de euro la nivel mondial. Kent a venit pentru inaugurarea celei mai recente investi\u0163ii a Coca-Cola HBC Rom\u00e2nia, \u00eembuteliatorul local al m\u0103rcilor de b\u0103uturi r\u0103coritoare. Pentru instalarea noii linii, bugetul a fost 22 de milioane de euro, iar b\u0103uturile vor pleca spre consumatori din Bulgaria, Ungaria, Croa\u0163ia, Bosnia, Cehia \u015fi Slovacia. Investi\u0163ia a fost realizat\u0103 la Ploie\u015fti, ora\u015f \u00een care anul acesta au fost inaugurate, conform calculelor Business Magazin, investi\u0163ii de peste 260 de milioane de euro. Pe l\u00e2ng\u0103 Coca-Cola, pe lista investi\u0163iilor din acest an se num\u0103r\u0103 British American Tobacco (tutun, 40 de milioane de euro pentru extinderea fabricii), Lufkin Industries (utilaje petroliere, 100 de milioane de euro), Honeywell Frictions (auto, 58 de milioane de euro), AdePlast (materiale de construc\u0163ii, 5 milioane de euro), Coficab (auto, 22 de milioane de euro) sau Toro (sisteme de iriga\u0163ii, 20 de milioane de euro).<\/p>\n
\nIar 2013 nu este o excep\u0163ie \u00een ce prive\u015fte investi\u0163iile atrase. \u201e\u00cen 2011, jude\u0163ul Prahova s-a situat pe locul doi \u00een \u0163ar\u0103 \u00een func\u0163ie de valoarea investi\u0163iilor realizate (74 de milioane de euro) \u015fi dup\u0103 num\u0103rul de locuri de munc\u0103 nou create prin investi\u0163iile efectuate – 982\u201e, spune Aurelian Gogulescu, pre\u015fedintele Camerei de Comer\u0163 \u015fi Industrie Prahova. Tot el puncteaz\u0103 c\u0103 \u00een 2012 Prahova s-a plasat pe locul trei, dup\u0103 Bucure\u015fti \u015fi Timi\u015f, \u00een ce prive\u015fte valoarea PIB-ului pe jude\u0163e. De unde acest succes pentru Ploie\u015fti?<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nDeciziile de investi\u0163ii se iau pe baza mai multor factori, arat\u0103 Bogdan Belciu, partener \u00een cadrul PwC. Este vorba de disponibilitatea for\u0163ei de munc\u0103 educate \u015fi preg\u0103tite \u00een domeniu, un rol important av\u00e2nd proximitatea unor facult\u0103\u0163i puternice, disponibilitatea \u015fi calificarea for\u0163ei de munc\u0103, \u00een cadrul unor companii cu activit\u0103\u0163i \u00een acela\u015fi domeniu. \u201eConteaz\u0103 \u015fi costurile totale, \u00eentre care cele cu for\u0163a de munc\u0103, costurile cu investi\u0163iile (teren etc.), mediul administrativ local, taxe, facilit\u0103\u0163i, dar \u015fi accesibilitatea rutier\u0103, feroviar\u0103, naval\u0103”, spune Belciu.<\/p>\n
\n\u00cen acest context, Ploie\u015ftiul are c\u00e2teva avantaje importante. Pe de o parte, se afl\u0103 la 60 km de Capital\u0103, cu acces facil pe DN1 \u015fi autostrad\u0103. Aurelian Gogulescu spune chiar c\u0103 drumul p\u00e2n\u0103 la aeroportul Otopeni dureaz\u0103 la fel de mult de la Ploie\u015fti ca \u015fi din centrul Bucure\u015ftiului. \u00cen al doilea r\u00e2nd, indic\u0103 Belciu, un atu al ora\u015fului este disponibilitatea universit\u0103\u0163ilor tehnice, punctul forte fiind tradi\u0163ia \u00een industria de petrol \u015fi gaze. Iar \u00een al treilea r\u00e2nd, \u201ecalitatea bun\u0103 a vie\u0163ii la modul general, la costuri mai mici dec\u00e2t \u00een Bucure\u015fti\u201e. \u00cen zona dezavantajelor, reprezentantul PwC indic\u0103 nivelul salarial mediu, aflat peste media Rom\u00e2niei \u015fi \u201e\u00een mod clar peste nivelul costurilor din alte jude\u0163e, la fel ca \u015fi costurile investi\u0163iilor\u201e. De aceea, un revers al medaliei \u00een zonele dezvoltate este c\u0103 pierd unele avantaje competitive \u00een timp: cre\u015fterea investi\u0163iilor duce la dificult\u0103\u0163i \u00een g\u0103sirea de personal, iar costurile devin mai mari. \u201eDe aceea, decizia final\u0103 de a investi se ia pun\u00e2nd \u00een balan\u0163\u0103 deopotriv\u0103 factorii men\u0163iona\u0163i, cu ponderi relativ diferite \u00een func\u0163ie de natura investi\u0163iei si al\u0163i factori specifici industriei \u015fi companiei respective”.<\/p>\n
\nAnalistul economic Mircea Co\u015fea este de p\u0103rere c\u0103 investi\u0163iile atrase \u00een ultima perioad\u0103 de capitala jude\u0163ului Prahova \u0163in mai cu seam\u0103 de conjunctur\u0103. \u201eDecizia unui investitor se bazeaz\u0103 pe elemente obiective dar \u015fi pe altele de rela\u0163ionare, de \u00abreclam\u0103\u00bb, de activitatea altor \u00eentreprinderi”, afirm\u0103 Co\u015fea. Altfel spus, rela\u0163ia investitorilor cu administra\u0163ia local\u0103 are un rol extrem de important. \u201eSunt multe cazuri \u00een care investitorii nu \u015fi-au putut plasa acolo unde au dorit fabricile din pricina piedicilor puse de autorit\u0103\u0163ile locale, care, de cele mai multe ori, se comport\u0103 ca un du\u015fman al investitorilor str\u0103ini\u201e, declar\u0103 Mircea Co\u015fea. Evolu\u0163ia investi\u0163iilor din Ploie\u015fti \u00een ultima perioad\u0103 dovede\u015fte c\u0103 \u201efactorii de decizie din administra\u0163ia local\u0103 a ora\u015fului sunt mai aten\u0163i \u015fi mai receptivi la contactele cu investitorii str\u0103ini\u201e. Co\u015fea puncteaz\u0103 \u015fi c\u0103 ora\u015ful se plaseaz\u0103 pe axa industrial\u0103 Timi\u015foara-Sibiu-Bra\u015fov-Bucure\u015fti, dar \u015fi c\u0103 are avantajul for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi specializate \u015fi disciplinate, cu experien\u0163\u0103 mai cu seam\u0103 \u00een domeniul industrial.<\/p>\n
<\/p>\n
\nLa nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri, zonele care au atras cele mai multe investi\u0163ii industriale sunt cele din vest, precizeaz\u0103 Bogdan Belciu, \u00een principal deoarece o bun\u0103 parte din produc\u0163ie ia calea exportului. \u201eVestul \u0163\u0103rii ofer\u0103 acces direct la autostr\u0103zile \u0163\u0103rilor vecine \u015fi multe centre de produc\u0163ie s-au dus \u00een primul r\u00e2nd c\u0103tre Timi\u015foara \u015fi Arad, dar \u015fi \u00een jude\u0163ele adiacente, p\u00e2n\u0103 la Cluj \u015fi Sibiu\u201e, spune reprezentantul PwC. Pe de alt\u0103 parte, ora\u015fele Pite\u015fti \u015fi Craiova au stimulat industria auto \u015fi numero\u015fi produc\u0103tori de componente au investit \u00een completarea produc\u0163iei Dacia \u015fi Ford.<\/p>\n
\n\u201eO zon\u0103 care continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 c\u00e2teva avantaje importante este cea a Moldovei, cu o disponibilitate bun\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103 educat\u0103 \u015fi cu costuri mici, dar cu o infrastructur\u0103 insuficient\u0103 din p\u0103cate \u015fi, de aceea, cu un acces dificil pentru export pe orice mod – rutier, feroviar, naval\u201e, adaug\u0103 Belciu. De altfel, puncteaz\u0103 Mircea Co\u015fea, costurile cu for\u0163a de munc\u0103 ar putea c\u00e2nt\u0103ri chiar mai greu \u00een viitor, iar investitorii s-ar putea orienta mai degrab\u0103 c\u0103tre Moldova \u015fi Dobrogea. \u201eMai cu seam\u0103 dac\u0103 se va pune \u00een practic\u0103 proiectul regionaliz\u0103rii, puterea administra\u0163iei locale va cre\u015fte”, spune Mircea Co\u015fea.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/11658304\/4\/grafic-2.jpg?height=524&width=699\")
<\/p>\n
\n\u00cen accep\u0163iunea european\u0103 a aglomer\u0103rilor industriale, zona Bucure\u015fti-Bra\u015fov-Ploie\u015fti este singura regiune industrial\u0103 din Rom\u00e2nia. La nivelul continentului exist\u0103 \u00een jur de 30 de zone industriale, cum sunt Rotterdam – Anvers, Rhin – Ruhr, Torino – Milano. Regiunea industrial\u0103 Rhin-Ruhr, una dintre cele mai vechi aglomer\u0103ri industriale de pe glob, a ap\u0103rut ca urmare a z\u0103c\u0103mintelor mari de c\u0103rbuni din bazinul Ruhr. Ca urmare, \u00een zon\u0103 s-au dezvoltat treptat industria minier\u0103, cea siderurgic\u0103, a construc\u0163iilor de ma\u015fini sau petrochimia. \u00cen ultima perioad\u0103, serviciile au crescut spectaculos, dep\u0103\u015find industria prelucr\u0103toare din punctul de vedere al ponderii \u00een PIB \u015fi al popula\u0163iei angajate. Principalele centre sunt Dortmund, D\u00fcsseldorf, Bochum \u015fi Essen.<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, fenomenul dezindustrializ\u0103rii \u00een regiunea Bucure\u015fti-Bra\u015fov-Ploie\u015fti s-a f\u0103cut sim\u0163it mai degrab\u0103 \u00een primele dou\u0103 ora\u015fe. Din Capital\u0103 au disp\u0103rut Electroaparataj, Romprim, Tricodava sau Ventilatorul, iar Bra\u015fovul a pierdut nume grele, precum Tractorul sau Roman, ca s\u0103 le pomenim pe cele mai cunoscute. Majoritatea spa\u0163iilor de acest fel au intrat \u00een vizorul dezvoltatorilor imobiliari, care au deschis deja spa\u0163ii comerciale sau se preg\u0103tesc s-o fac\u0103. A\u015fa c\u0103 din trioul Bucure\u015fti – Bra\u015fov – Ploie\u015fti doar capitala prahovean\u0103 atrage investi\u0163ii industriale.<\/p>\n
\nC\u00e2t prive\u015fte, \u201eplasarea Ploie\u015ftiului \u00een zona industrial\u0103 Bucure\u015fti – Bra\u015fov – Prahova nu cred c\u0103 are importan\u0163\u0103 pentru investitorii \u00een domeniul industrial. Pentru cei din retail da, pentru c\u0103 \u00eei intereseaz\u0103 pia\u0163a de desfacere\u201e, spune Co\u015fea. \u00cen plus, adaug\u0103 tot el, \u00een Capital\u0103 este un nivel mai ridicat de birocra\u0163ie, iar mediul este \u201emult mai politizat”.<\/p>\n
\n\u201eSpecificul economiei jude\u0163ului Prahova este unul industrial, de aceea industria prelucr\u0103toare \u015fi produc\u0103toare de utilaje \u015fi m\u0103rfuri industriale va continua s\u0103 se dezvolte. \u00cen plus, cel mai mare parc industrial \u015fi logistic din SE Europei – Ploie\u015fti West Park de la Arice\u015ftii-Rahtivani- va g\u0103zdui \u015fi dezvolta activit\u0103\u0163i logistice de mare amploare. Investi\u0163ia total\u0103 se va apropia de 750 milioane de euro\u201e, adaug\u0103 Aurelian Gogulescu, pre\u015fedintele Camerei de Comer\u0163 \u015fi Industrie Prahova.<\/p>\n
<\/p>\n
\nPIATR\u0102 PESTE PIATR\u0102<\/p>\n
\nUn alt exemplu concret, \u00een afar\u0103 de fabrica de la Ploie\u015fti a Coca-Cola, este bugetul alocat de produc\u0103torul de \u0163igarete British American Tobacco pentru extinderea fabricii. \u201eEste o adev\u0103rat\u0103 piatr\u0103 de hotar pentru noi\u201e, spune Mike Edwards, directorul fabricii British American Tobacco de la Ploie\u015fti. El se refer\u0103 la faptul c\u0103 se afl\u0103 la final un proiect de investi\u0163ii de 40 de milioane de euro pentru extinderea fabricii, iar volumele exportate vor cre\u015fte de la 46%, c\u00e2t erau la \u00eenceputul lui 2013, la circa 60%.<\/p>\n
\nDin cele circa 50 de fabrici pe care le are BAT \u00een \u00eentreaga lume, doar 17 export\u0103 mai mult dec\u00e2t se consum\u0103 pe plan local, explic\u0103 Edwards contextul. Pentru cei 40 de milioane de euro investi\u0163i, pe lista scurt\u0103 s-au aflat mai multe ora\u015fe, dar a c\u00e2\u015ftigat Ploie\u015ftiul, gra\u0163ie a\u015fez\u0103rii geografice, care aduce costuri logistice bune, infrastructurii (\u201estr\u0103zile nu sunt neap\u0103rat bune, dar proiectele se vor \u00eencheia la un moment dat\u201e), apropierii de portul Constan\u0163a (\u201eimport\u0103m materii prime, deci e important\u201e), calific\u0103rii personalului (pentru c\u0103 \u00een ora\u015f au investit deja zeci de multina\u0163ionale) \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, costurilor cu salariile (care, \u00een mod evident, sunt mai mici dec\u00e2t \u00een alte \u0163\u0103ri din Uniunea European\u0103).<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/11658304\/3\/grafic-1.jpg?height=524&width=699\")
<\/p>\n
\nPentru c\u0103 \u201erutele logistice sunt bune, \u0163igaretele ajung pe pia\u0163a din Marea Britanie \u00een numai c\u00e2teva zile,\u201e spune directorul fabricii de la Ploie\u015fti. \u00cen jur de 600 de oameni lucreaz\u0103 \u00een fabric\u0103, iar pentru cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie a fost nevoie de ridicarea din temelii a unei noi construc\u0163ii pe terenul aflat deja \u00een proprietatea companiei; depozitul a fost relocat \u00een parcul logistic West Park. \u015eeful fabricii BAT vede \u015fi un dezavantaj al Ploie\u015ftiului \u00een compara\u0163ie cu alte ora\u015fe europene: costul energiei electrice, care ar putea cre\u015fte \u00een perioada urm\u0103toare, pentru c\u0103 volumul de energie consumat de utilajele din fabric\u0103 este uria\u015f. Produc\u0103torul de \u0163igarete a investit de-a lungul anilor \u00een jur de 200 de milioane de euro \u00een fabrica de la Ploie\u015fti.<\/p>\n
\nDar nu este singurul. Alte companii din domeniul bunurilor de larg consum \u015fi-au stabilit \u00een acest ora\u015f baze de produc\u0163ie de unde alimenteaz\u0103 pia\u0163a local\u0103, ca Bergenbier, dar \u015fi altele de peste hotare, ca Procter&Gamble sau Unilever. Procter&Gamble a investit 100 de milioane de dolari \u00een fabrica de la Urla\u0163i, l\u00e2ng\u0103 Ploie\u015fti, de unde pleac\u0103 produse c\u0103tre 20 de \u0163\u0103ri; 90% din produc\u0163ie se export\u0103, \u0163intind peste 300 de milioane de consumatori. Investi\u0163ia de la Urla\u0163i, finalizat\u0103 \u00een urm\u0103 cu trei ani, a revigorat or\u0103\u015felul de 12.000 de locuitori. \u00cen perioada comunist\u0103, cea mai mare parte a acestora lucrau fie pentru industria textil\u0103 – care a intrat \u00een declin -, fie aveau activit\u0103\u0163i legate de extragerea petrolului. Dar sondele sunt acum p\u0103r\u0103site.<\/p>\n
\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, Unilever, una dintre cele mai importante companii de pe pia\u0163a bunurilor de larg consum din Rom\u00e2nia, este prezent\u0103 pe plan local din 1995. De atunci, compania care are \u00een portofoliu m\u0103rci ca Dero, Cif, Domestos, Delikat, Knorr \u015fi Becel a investit aproape 125 milioane euro. \u00cen 2006 produc\u0163ia local\u0103 a fost concentrat\u0103 pe platforma industrial\u0103 de la Ploie\u015fti, unde se afla deja fabrica de detergen\u0163i. Cu o investi\u0163ie de 4 milioane de euro a fost deschis\u0103 \u015fi fabrica de alimente.<\/p>\n
\nNu doar segmentul produc\u0163iei de bunuri de larg consum a g\u0103sit \u00een Prahova un teren primitor pentru investi\u0163ii, ci \u015fi alte domenii. Antreprenorul Marcel B\u0103rbu\u0163 a ridicat din temelii o platform\u0103 industrial\u0103 pe care sunt a\u015fezate acum patru fabrici, cu o investi\u0163ie total\u0103 de peste 21 de milioane de euro. \u00cen 2008 a \u00eenceput activitatea fabricii de mortare uscate, \u00een 2009 a fost deschis\u0103 unitatea de produc\u0163ie de polistiren expandat iar \u00een 2012 a fost inaugurat\u0103 linia pentru produc\u0163ia polistirenului grafitat. Iar anul acesta a fost finalizat\u0103 investi\u0163ia de 5 milioane de euro \u00een fabrica de vopsele de pe aceea\u015fi platform\u0103 industrial\u0103. <\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201eEste, dup\u0103 \u015ftiin\u0163a noastr\u0103, cea mai modern\u0103 fabric\u0103 de vopsea din Europa. Asta pentru c\u0103 am cump\u0103rat cea mai nou\u0103 tehnologie \u015fi nimeni nu a mai inaugurat o fabric\u0103 dup\u0103 noi”, spune Marcel B\u0103rbu\u0163. Fabrica produce vopselele deopotriv\u0103 sub brandurile AdePlast \u015fi D\u00fcfa, dar \u015fi m\u0103rci private. De la Ploie\u015fti produsele pleac\u0103 spre sudul Rom\u00e2niei, \u0163\u0103rile apropiate \u015fi Liban. B\u0103rbu\u0163 a \u00eenceput s\u0103 construiasc\u0103 \u00een ora\u015f \u00een 2005 \u015fi poveste\u015fte c\u0103 a luat terenul la pre\u0163 \u201ebun\u201e, pentru c\u0103 s-a t\u00e2rguit cu \u00eenver\u015funare pentru el. Antreprenorul avea deja fabrici la Oradea \u015fi a ales Ploie\u015ftiul pentru c\u0103 \u201eeste a\u015fezat strategic, se afl\u0103 \u00een mijlocul unei importante zone industriale \u015fi economice. Dat\u0103 fiind apropierea lui de Bucure\u015fti, este legat bine de \u00eentreaga zon\u0103 de sud a Rom\u00e2niei, dar nu este departe nici de portul din Constan\u0163a sau de Bulgaria\u201e. Platforma AdePlast se afl\u0103 l\u00e2ng\u0103 DN 72, drumul care face leg\u0103tura \u00eentre Ploie\u015fti \u015fi T\u00e2rgovi\u015fte \u015fi este foarte aproape de ie\u015firea c\u0103tre autostrada A3. <\/p>\n
\n2013 a fost ales \u015fi de Honeywell Transportation Systems pentru a-\u015fi inaugura fabrica de pl\u0103cu\u0163e de fr\u00e2n\u0103 pe care a ridicat-o la Ploie\u015fti, de\u015fi produc\u0163ia a demarat \u00een urm\u0103 cu un an. A produs de atunci aproape dou\u0103 milioane de unit\u0103\u0163i, \u0163inta sa fiind s\u0103 ajung\u0103 la un nivel de zece milioane de produse anual. Unitatea de fabricare a pl\u0103cu\u0163elor de fr\u00e2n\u0103 din Rom\u00e2nia este prima fabric\u0103 Honeywell din Europa dedicat\u0103 utiliz\u0103rii exclusive a tehnologiei de fabrica\u0163ie Hot Press pentru cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii produselor, asigurarea eficien\u0163ei energetice \u015fi reducerea termenelor de livrare. Noua unitate din Ploie\u015fti a fost conceput\u0103 pentru a avea o suprafa\u0163\u0103 mai mare de 14.000 de metri p\u0103tra\u0163i de construc\u0163ii acoperite \u015fi va asigura peste 300 de noi locuri de munc\u0103 \u00een zon\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2015, \u00een prezent av\u00e2nd 220 de salaria\u0163i.<\/p>\n
\nProiectul construc\u0163iei a demarat \u00een luna martie 2011, atunci c\u00e2nd David Cote, pre\u015fedintele \u015fi CEO al grupului american, a venit \u00een Rom\u00e2nia \u015fi s-a \u00eent\u00e2lnit cu premierul Emil Boc, care conducea guvernul de la acea vreme. \u201eAm luat \u00een calcul mai multe \u0163\u0103ri concurente cu Rom\u00e2nia, dar am venit aici. Sunt elemente-cheie aici. Am g\u0103sit for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u00eenalt calificat\u0103, un sistem universitar bun. Aceste elemente ne-au permis s\u0103 cre\u015ftem \u00een Rom\u00e2nia. Un alt element este logistica, at\u00e2t pentru importul de materii prime necesare, c\u00e2t \u015fi pentru exportul componentelor finale\u201e, a spus pentru ZF Terrence Hahn, pre\u015fedinte \u015fi CEO pentru divizia Transportation Systems.<\/p>\n
\nHoneywell are \u00een Rom\u00e2nia circa 2.200 de angaja\u0163i, iar la nivel global grupul are aproximativ 130.000 de salaria\u0163i \u00een 100 de \u0163\u0103ri. Compania american\u0103 mai are \u00een Rom\u00e2nia alte dou\u0103 fabrici: una la Lugoj (Honeywell Life Safety, ce produce sisteme de detectoare de foc \u015fi de fum) \u015fi alta \u00een Bucure\u015fti (Honeywell Turbo Technologies, unde se produc turbosuflante pentru motoare diesel \u015fi pentru motoare pe benzin\u0103).<\/p>\n
\nORA\u015eUL AURULUI NEGRU<\/p>\n
\nDincolo de pozi\u0163ia geografic\u0103 \u00een proximitatea pie\u0163elor emergente, for\u0163a de munc\u0103 specializat\u0103 a jucat un rol hot\u0103r\u00e2tor \u00een alegerea ora\u015fului Ploie\u015fti ca destina\u0163ie pentru o investi\u0163ie de 100 de milioane de euro a companiei americane Lufkin, care a inaugurat o fabric\u0103 \u00een vara acestui an. 370 de angaja\u0163i lucreaz\u0103 \u00een trei schimburi pentru a produce echipamente pentru sectorul de petrol \u015fi gaze. De altfel, ora\u015ful are o lung\u0103 tradi\u0163ie \u00een industria petrolului \u015fi gazelor \u015fi a atras \u015fi alte companii din domeniu, ca Weatherford, Schlumberger \u015fi Cameron. Gra\u0163ie exploat\u0103rilor de petrol, industria ora\u015fului s-a dezvoltat de timpuriu, la Ploie\u015fti fiind construit\u0103 prima rafin\u0103rie din lume, \u00een 1856. Mai mult, Rom\u00e2nia a fost prima \u0163ar\u0103 care a exportat benzin\u0103, \u00een 1900.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201e\u00cenc\u0103 din primele noastre analize am fost impresiona\u0163i de calitatea, educa\u0163ia \u015fi competen\u0163ele oamenilor de aici. Astfel c\u0103, dincolo de produc\u0163ie, am realizat la Ploie\u015fti \u015fi un departament de proiectare \u015fi un departament de IT care va oferi suport pentru \u00eentreaga Europ\u0103\u201e, declara recent pentru Ziarul Financiar Jay Glick, pre\u015fedinte \u015fi CEO al Lufkin Industries. Glick a mai spus c\u0103 90% din produc\u0163ia fabricii va merge c\u0103tre export, Rom\u00e2nia fiind un nod pentru dezvoltarea afacerilor companiei pe pie\u0163ele din Europa de Est, Africa de Nord, Orientul Mijlociu \u015fi Asia. Pre\u015fedintele firmei texane a subliniat c\u0103 investi\u0163ia \u00een fabrica de l\u00e2ng\u0103 Ploie\u015fti este cea mai mare din istoria Lufkin \u015fi reprezint\u0103 prima extindere a diviziei de utilaj petrolier \u00een Europa. Lufkin mai de\u0163ine o unitate de produc\u0163ie \u00een Fran\u0163a, \u00eens\u0103 aceasta apar\u0163ine diviziei de echipamente pentru transmisia de electricitate.<\/p>\n
\nTot afaceri legate de domeniul petrolier au \u015fi americanii de la Halliburton, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii pentru industria de petrol \u015fi gaze la nivel mondial. Compania, care a activat \u00een Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 \u00een 2011 ca furnizor extern de servicii, a investit \u00een ultimii ani peste 10 milioane de dolari \u00een baza de servicii din Ploie\u015fti, care va activa ca hub regional, deservind \u015fi Bulgaria, Ungaria \u015fi Serbia. \u201eAcum avem 67 de oameni care lucreaz\u0103 pentru noi \u00een Rom\u00e2nia, marea majoritate fiind amplasa\u0163i \u00een baza noastr\u0103 de servicii din Ploie\u015fti\u201e, a declarat Tim Reggione, director regional pentru Europa de Sud-Est \u00een cadul Halliburton Energy Services Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\n80 de milioane de dolari au investit \u015fi texanii de la Cameron, o alt\u0103 companie specializat\u0103 \u00een echipamente \u015fi servicii pentru industria petrolier\u0103 \u015fi a gazelor, tot la Ploie\u015fti. Americanii mai aveau o fabric\u0103 la C\u00e2mpina, pe care au v\u00e2ndut-o anul trecut c\u0103tre Tenaris, grup care mai are \u00een Rom\u00e2nia o fabric\u0103 de \u0163evi \u00een Zal\u0103u, o o\u0163el\u0103rie la C\u0103l\u0103ra\u015fi \u015fi un centru de servicii la Ploie\u015fti. La o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u0163 de Ploie\u015fti este fabrica de rulmen\u0163i numit\u0103, \u00een continuare, Cameron Rom\u00e2nia. Firma \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1911, av\u00e2nd ca obiect de activitate mentenan\u0163a echipamentului petrolier, a fost privatizat\u0103 \u00een 1999 \u015fi preluat\u0103 \u00een 2004 de Cameron International Corporation. Compania a \u00eenregistrat anul trecut o cifr\u0103 de afaceri de 894 milioane de lei \u015fi un profit de 162 milioane de lei, conform datelor de la Ministerul Finan\u0163elor, \u015fi are 865 de angaja\u0163i.<\/p>\n
\nLista companiilor str\u0103ine care au ales ora\u015ful aurului negru ca \u0163int\u0103 pentru a-\u015fi coordona opera\u0163iunile din zon\u0103 sau pentru produc\u0163ie \u00een zona industriei de petrol \u015fi gaze este \u015fi mai lung\u0103. Weatherford \u015fi Schlumberger sunt alte companii din acela\u015fi domeniu care \u015fi-au stabilit birourile la Ploie\u015fti sau \u00een apropierea lui.<\/p>\n
\n\u00cen domeniul produc\u0163iei industriale, ora\u015ful a atras \u00eens\u0103 \u015fi alte nume, un exemplu fiind \u015fi fabrica de rulmen\u0163i Timken, care a raportat anul trecut o cifr\u0103 de afaceri de 378 de milioane de lei \u015fi un profit de peste 75 de milioane de lei, conform datelor de la Ministerul Finan\u0163elor. Compania avea \u00een Rom\u00e2nia la finalul anului trecut 951 de angaja\u0163i, cu aproape 100 mai mul\u0163i dec\u00e2t \u00een 2011.<\/p>\n
\n…\u015eI NU NUMAI<\/p>\n
\nCum companiile s-au \u00eentrecut \u00een a-\u015fi stabili la Ploie\u015fti \u015fi \u00een apropierea sa baze de produc\u0163ie, ora\u015ful a devenit interesant \u015fi din prisma investi\u0163iilor \u00een retail. \u00cen toamna acestui an compania israelian\u0103 AFI Europe, care de\u0163ine centrul comercial AFI Palace Cotroceni, a deschis al doilea s\u0103u mall din Rom\u00e2nia, \u00een urma unei investi\u0163ii de 52 de milioane de euro. Noul centru comercial intr\u0103 \u00een direct\u0103 concuren\u0163\u0103 cu proiectul Ploie\u015fti Shopping Center inaugurat cu un an \u00een urm\u0103 de NEPI \u015fi Carrefour, cu o investi\u0163ie de 65 de milioane de euro.<\/p>\n
\nAFI a cump\u0103rat terenul pentru proiectul din Ploie\u015fti \u00een urm\u0103 cu \u015fase ani, dar construc\u0163iile au \u00eenceput \u00een urm\u0103 cu un an. Nu mai pu\u0163in de 100 de retaileri (c\u00e2te spa\u0163ii comerciale are mallul) se lupt\u0103 de-acum pentru banii din buzunarele prahovenilor. Cel mai mare spa\u0163iu, cu o suprafa\u0163\u0103 de v\u00e2nzare de 6.700 de metri p\u0103tra\u0163i, a fost ocupat de Cora, care a ajuns astfel la o re\u0163ea de 12 hipermarketuri \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nOra\u015ful este \u0163intit \u015fi de re\u0163eaua de bricolaj Dedeman, dezvoltat\u0103 de antreprenorul Drago\u015f Pav\u0103l. Conform planurilor de expansiune ale afacerii b\u0103c\u0103uane, Dedeman ar urma s\u0103 inaugureze un magazin, cu o cheltuial\u0103 de circa 10 milioane de euro. Lan\u0163ul de bricolaj a ajuns s\u0103 numere 35 de spa\u0163ii, \u00een condi\u0163iile \u00een care cinci au fost deschise \u00een ultima jum\u0103tate de an.
\n\u00cens\u0103 pentru ca retailerii s\u0103 cheltuiasc\u0103 peste 100 de milioane de euro pentru noi magazine \u00eentr-un an este nevoie de cump\u0103r\u0103tori care s\u0103 poat\u0103 ie\u015fi din magazine cu saco\u015fele pline. Iar cump\u0103r\u0103torii au nevoie de slujbe. \u015ei mare parte dintre ei lucreaz\u0103 chiar \u00een companiile care au ridicat \u015fi dezvoltat fabricile din Ploie\u015fti. Ora\u015ful \u00een care investitorii industriali au g\u0103sit for\u0163\u0103 de munc\u0103 specializat\u0103, costuri bune, acces facil la infrastructur\u0103 \u015fi, de ce nu?, o mai mare receptivitate a administra\u0163iei locale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Investi\u0163ii de peste 260 de milioane de euro au fost inaugurate anul acesta \u00een fabrici la Ploie\u015fti. Peste zece fabrici au \u00eenceput sau \u015fi-au sporit produc\u0163ia \u00een ultimul an iar ora\u015ful este deopotriv\u0103 baz\u0103 de export dar \u015fi hub regional pentru coordonarea activit\u0103\u0163ilor. PIB-ul jude\u0163ului Prahova \u00een 2012 a urcat pe locul trei la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri, dup\u0103 Bucure\u015fti \u015fi Timi\u015f. Ce \u015fanse are \u00eens\u0103 Ploie\u015ftiul s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 statutul de star \u00een atragerea de investi\u0163ii dedicate produc\u0163iei?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[14681,260,10275,149,8733,16159,259,23100],"class_list":["post-101142","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-activitati","tag-export","tag-fabrici","tag-investitii","tag-ploiesti","tag-prahova","tag-productie","tag-provincie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/101142","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=101142"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/101142\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=101142"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=101142"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=101142"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}