{"id":1011,"date":"2005-09-07T16:13:00","date_gmt":"2005-09-07T16:13:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1011"},"modified":"2026-04-02T07:12:03","modified_gmt":"2026-04-02T07:12:03","slug":"provestiri-despre-trecut","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1011","title":{"rendered":"PROvestiri despre trecut"},"content":{"rendered":"<p><SPAN class=text>  <P align=justify>In 1990, Media Pro era o mica intreprindere ajutata sa se puna pe picioare cu 10.000 de dolari imprumutati. In 1993, prindea contur &#8211; printre cifre, insemne si notite &#8211; primul business plan. In 1994, nu mai avea nici o perspectiva.<\/P>  <P align=justify>Iar in 1995 renastea si intra pe o \u0084frecventa\u0093 de dezvoltare fara precedent in media romaneasca. Sunt doar cateva dintre momentele cheie din istoria de 15 ani a Media Pro. O istorie scrisa in alb-negru, sepia si color.<\/P>  <P align=justify>Daca cineva ar pune o intrebare-fulger patronilor de media din Romania despre cum a fost pentru ei perioada imediat urmatoare revolutiei din \u009189, raspunsurile s-ar bate cap in cap. Unii ar spune ca a fost perioada in care au dat lovitura si in care business-ul inflorea de la o zi la alta (asta in ipoteza in care raspunsurile lor ar fi sincere). Altii ar spune, probabil, ca primii ani ai deceniului trecut au fost extrem de dificili, cu multe nopti nedormite si in care datoriile cresteau straturi-straturi. <\/P>  <P align=justify>De unde aceasta discrepanta? Explicatia poate veni din modul in care au demarat diversele proiecte media postdecembriste. Unele s-au nascut de la sine, fara nici un efort financiar. Altele &#8211; cu chinuri grele. <\/P>  <P align=justify>In prima categorie ar intra acele publicatii aparute printr-o simpla schimbare a vechilor haine comuniste. Imediat dupa revolutie, acestea s-au privatizat prin metoda MEBO, si-au insusit activele institutiei si s-au pus pe picioare fara investitii notabile. Mai mult, in lipsa unei legislatii specifice, acestea nu plateau taxe si impozite catre stat. Astfel, tot profitul incasat in urma vanzarilor &#8211; enorme, data fiind foamea de informatie de atunci &#8211; se varsa in buzunarele patronilor. <\/P>  <P align=justify>Dar nu acelasi lucru il pot spune si antreprenorii din cea de-a doua categorie. Adica cei care au intrat in jungla competitiei fara vreo \u0084mostenire\u0093 comunista si fara prea multi bani in buzunar. Facand o radiografie a pietei de media si excluzand trusturile straine din aceasta ecuatie, nu multe sunt companiile de media care au rezistat acelor vremuri si care au cunoscut o dezvoltare completa, pe toate segmentele de media. <\/P>  <P align=justify>Dimpotriva. O astfel de radiografiere a pietei arata ca un singur trust romanesc a reusit acest lucru: Media Pro. A inceput cu un proiect timid, o companie de productie TV, apoi o agentie de presa (Mediafax) si a ajuns la o dezvoltare fara precedent in media romaneasca, pe toate segmentele posibile: TV, radio, agentie de presa, publishing, productie de film, tipografie.<\/P>  <P align=justify>Dar intre momentul \u009190 &#8211; anul infiintarii micii intreprinderi numite Media Pro si anul 2005 &#8211; anul maturizarii celui mai mare trust de media din Romania, sta o istorie de 15 ani. Despre inceputurile Media Pro s-a mai scris si s-a mai povestit: o mana de oameni, o hala pe Calea Victoriei, un buletin tiparit pe o foaie de hartie. Intr-un cuvant, Mediafax &#8211; prima agentie de presa privata din Romania. Dar si prima investitie a lui Adrian Sarbu in ceea ce avea sa devina, peste ani, trustul PRO. \u0084Un prieten mi-a imprumutat in decembrie 1990 o suma uriasa de bani pentru vremea aceea: 200.000 lei (echivalentul a 10.000 de dolari, n.r.). Asa am infiintat intreprinderea mica Media Pro\u0093, povesteste fondatorul ei, Adrian Sarbu, regizorul de film care a ajuns in 22 decembrie 1989 in cladirea CC si a realizat primul film live al Revolutiei (imediat avea sa devina membru al primei structuri de putere postdecembriste si al primului guvern Roman &#8211; pe care l-a parasit in octombrie 1990).<\/P>  <P align=justify>Cum a aratat primul business plan al lui Adrian Sarbu? \u0084Era o idee de business, dar nu era nici un plan\u0093, isi aminteste el. \u0084Ideea\u0093 consta in dezvoltarea tuturor segmentelor de media, mai ales a celui electronic. Si asta pentru ca, o data cu punerea in aplicare a Legii audiovizualului dupa 1992, o investitie in media electronica devenea o oportunitate. \u0084Pentru ca securiza un segment de piata, chiar daca la vremea aceea consumul de publicitate era redus\u0093, explica Sarbu (in contextul discutiei despre legea audiovizualului, este de notat faptul ca&nbsp; primul sau autor a fost chiar Adrian Sarbu, pe vremea cand era secretar de stat pe probleme de mass-media in primul guvern postdecembrist).<\/P>  <P align=justify>\u0084Primul business plan serios l-am avut in 1993\u0093, isi continua povestea fondatorul companiei Media Pro. \u0084El continea, la o scara mult mai mica, structura pe care operam astazi. Ceea ce nu am prevazut la vremea aceea a fost intarzierea dezvoltarii pietei &#8211; care ne-a adus in situatia ca in anul 2005 sa fim la un nivel de business pe care il prognozasem initial pentru perioada&nbsp; 2000-2001.\u0093&nbsp; <\/P>  <P align=justify>Lentoarea cu care avea sa se dezvolte piata de media pare sa fi fost intuita de investitorii straini in acei ani, din moment ce acestia nu se inghesuiau sa investeasca in Romania. Exceptie au facut americanii de la CME (in prezent actionari majoritari ai Pro TV), la o propunere de parteneriat din partea lui Adrian Sarbu. Acest lucru se intampla in decembrie 1994 &#8211; un an de rascruce in istoria trustului, in care fondatorul Media Pro aproape ca isi pierduse orice speranta ca-si va vedea concretizata \u0084ideea\u0093 de business initiala sau planul de afaceri facut cu un an in urma. Picatura care dusese la \u0084umplerea paharului\u0093 fusese lansarea PRO FM si a Canalului 31 (1993), cu eforturi financiare considerabile, facute dupa un 1992 si asa dezastruos. \u0084Ca sa lansezi o televiziune, era nevoie de multi bani, or, Media Pro avea foarte putini. Business-ul s-a invatat din mers, compania cauta parteneri. Nu gasea, nu interesa pe nimeni Romania si acest chin a durat inca un an si jumatate\u0093, povesteste Sarbu.<\/P>  <P align=justify>Mai mult, anul de \u0084chin\u0093 1994 era anul in care Antena 1 lansase un program bazat pe filme ieftine, dar cu succes. Tot in acea perioada, Tele 7 ABC era pe val. Astfel ca toata lumea pusese cruce Media Pro-ului. Pe Bucuresti nu avea nici 20% expunere, cablistii nu preluau Pro TV-ul. \u0084&#8230; Nu eram importanti, nimeni nu credea in noi.\u0093<\/P>  <P align=justify>Dar, in tot acest timp, Sarbu se intalnea in fiecare luna cu alti parteneri posibili, \u0084ba francezi, ba englezi\u0093. \u0084Intre timp invatasem business development cu business plan-uri.\u0093&nbsp; Cam tot grupul traia atunci din banii pe care ii castiga in publicitate (domeniu in care intrase prin \u009192, nefiind inca operativ in audiovizual). Pro TV pierdea bani grei, Pro FM facea ceva bani, \u0084dar abia cat sa se tina, sa-si tina cresterea\u0093.<\/P>  <P align=justify>Pe acest fond se petrecea intalnirea dintre Adrian Sarbu si reprezentantii CME, la Londra. Era sfarsitul lui \u009194. Lui Sarbu nu i-a luat mai mult de 5 minute ca sa il convinga pe Ronald Lauder. Desi fondatorul Media Pro admite acum ca investitorii americani erau deja \u0084convinsi\u0093 de cand au venit in Romania &#8211; bazandu-se pe experienta de business a CME din Cehia -, el spune totusi ca \u0084increderea a fost cea mai puternica justificare a acestei relatii\u0093.<BR><\/P>  <P class=text align=justify><\/SPAN>Asadar, cu un business plan in buzunar si cu o promisiune ferma de parteneriat din partea americanilor, echipa de management a Media Pro s-a pus pe treaba. De altfel, 1995 avea sa schimbe tot cursul istoriei trustului. Este anul in care viziunea postului Pro TV se schimba radical. Totul se reproiecteaza: structura programelor, aparatura tehnica, modalitatea de prezentare a stirilor, echipele. \u0084In \u009195 s-a nascut Pro TV-ul adevarat\u0093, sintetizeaza George Iliescu, cofondator al trustului. Dupa un noiembrie de cosmar, cu munca non-stop si un efort supraomenesc sustinut, se lanseaza noul Pro TV (la 1 decembrie). Era ceva ce romanii nu mai vazusera niciodata, ceva ce \u0084venea din viitor\u0093, dupa cum spune chiar Adrian Sarbu. <\/P>  <P class=text align=justify>La nici doua luni de la lansare, Pro TV a zguduit din temelii indicatorii de audienta. Devenise liderul absolut. \u0084De atunci, a fost o crestere continua\u0093, spune Iliescu. O crestere bazata pe o identitate aparte si o abordare inedita, pe vedetele sale, dar si pe apropierea de public, atitudine, optimism, nonconformism, indrazneala. O crestere care, in balanta contabila a trustului de-a lungul timpului, s-a tradus prin cea mai mare rata a profitabilitatii inregistrata de un brand PRO. <\/P>  <P class=text align=justify>Iar ca valoare, Pro TV a fost evaluat recent la 500 milioane de dolari, potrivit lui Adrian Sarbu. Sa fie 1995 anul care a marcat incheierea perioadei de inceput a Media Pro? Nu, perioada de inceput a durat pana in 2002, spune Adrian Sarbu. \u0084Ea a reprezentat un urias efort uman, creativ si financiar, asumarea unor riscuri imense, dar si increderea absoluta in succes. O perioada a circulat in interiorul companiei o vorba potrivit careia mergeam \u00abdin pierdere in pierdere spre victoria finala\u00bb\u0093. Initial, media de varsta in companie a fost de 25 de ani. Oamenii cu care Media Pro a inceput in anii \u009190 au devenit acum veterani ai industriei, \u0084care ar putea ocupa job-uri similare oriunde in lume\u0093, este parerea lui Adrian Sarbu. Si tocmai datorita evolutiei acestor oameni, el crede ca Media Pro este in 2005 \u0084o companie matura\u0093. <\/P>  <P class=text align=justify>Pe de alta parte, si cresterea pietei a sustinut evolutia companiei. \u0084Noi aveam know-how, piata a avut resurse si lucrurile au inceput sa se dezvolte firesc.\u0093 Daca ar face o retrospectiva a climatului economic in care compania s-a pus pe picioare si s-a dezvoltat de-a lungul celor 15 ani de existenta,&nbsp; Adrian Sarbu crede ca au fost doua perioade dificile pentru patronii de media din Romania, in general. Intre 1990-1995 si 1998-2002 &#8211; perioade caracterizate de \u0084prabusirea pietei si incoerente legislative\u0093. <\/P>  <P class=text align=justify>Iar cele mai propice au fost intre 1996-1998 si 2003-2005, cand au crescut investitiile in Romania &#8211; ceea ce a determinat si o revigorare a economiei. Insa nici perioadele economice dificile, nici \u0084competitia neloiala\u0093 sau&nbsp; \u0084PR-ul agresiv\u0093 facut impotriva trustului nu au zdruncinat evolutia companiei. Acestea, precum si \u0084furtul de idei si de oameni nu ne-au facut decat sa fim mai indarjiti in a ramane lideri\u0093, conchide cel care a pus bazele trustului PRO cu 15 ani in urma. <BR><BR><\/P><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In 1990, era o mica intreprindere ajutata sa se puna pe picioare cu 10.000 de dolari imprumutati. In 1993, prindea contur printre cifrele, insemnele si notitele primului business plan. In 1994, nu avea nici o perspectiva.  Iar in 1995 a renascut si a intrat pe o &quot;frecventa&quot; de dezvoltare fara precedent in media romaneasca. Sunt doar cateva dintre momentele cheie din istoria de 15 ani a Media Pro. O istorie scrisa in alb-negru, sepia si color. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[573],"tags":[596],"class_list":["post-1011","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-media-marketing","tag-provestiri-despre-trecut"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1011","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1011"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1011\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":82874,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1011\/revisions\/82874"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1011"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1011"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1011"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}