\nPREMIERUL VICTOR PONTA A RELUAT IDEEA EX-MINISTRULUI RELU FENECHIU DE A INTRODUCE O TAX\u0102 PE PRE\u0162UL BENZINEI \u015eI AL MOTORINEI, SPRE A FACE ROST DE BANI PENTRU INFRASTRUCTURA RUTIER\u0102. Calculul tuturor accizelor se va schimba la anul, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t cursul de schimb luat ca reper s\u0103 nu mai fie cel de la 1 octombrie.<\/p>\n
\n\u00cen acela\u015fi timp, ar urma s\u0103 se m\u0103reasc\u0103 baza de impunere, astfel \u00eenc\u00e2t firmele \u015fi particularii s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 impozit pe parc\u0103ri \u015fi pe piscine \u015fi probabil vor fi eliminate \u015fi o serie de except\u0103ri din codul fiscal, singura certitudine \u00een acest moment fiind, conform ministrului Liviu Voinea, c\u0103 \u201enu vom impozita nici nevasta, nici amanta\u201e.<\/p>\n
\nCea mai \u015focant\u0103 ipotez\u0103 luat\u0103 \u00een discu\u0163ie \u00een USL a fost majorarea cotei unice de impozitare de la 16% la 22%, \u00een paralel cu o reducere a TVA de la 24% la 22%. Ipoteza a fost deocamdat\u0103 respins\u0103 cu succes de PNL, dar \u00ee\u015fi va p\u0103stra \u00een perioada urm\u0103toare func\u0163ia clar\u0103 de sperietoare pentru opinia public\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t orice alte m\u0103suri de majorare a fiscalit\u0103\u0163ii s\u0103 par\u0103 de acum benigne. Ideea nu e nou\u0103 \u015fi nu e specific\u0103 g\u00e2ndirii USL: \u00een 2010, \u00een plin\u0103 recesiune, FMI a propus majorarea cotei unice la 20%, \u00eens\u0103 guvernul Boc a preferat t\u0103ierea salariilor \u015fi a pensiilor, iar anul trecut, acela\u015fi FMI s-a opus at\u00e2t reducerii CAS, c\u00e2t \u015fi planului USL de reintroducere a impozitului progresiv cu cote de 8-10-16%.<\/p>\n
\nREAPARI\u0162IA IDEII DE MAJORARE A COTEI UNICE ACUM, c\u00e2nd economia nu mai e \u00een recesiune (toate prognozele actuale vorbesc de o cre\u015ftere de peste 2% anul acesta \u015fi \u00een 2014), a venit \u00eens\u0103 ca o surpriz\u0103 total\u0103 \u00een raport cu certitudinea c\u0103, dup\u0103 ce din 2009 p\u00e2n\u0103 \u00een 2011 am avut una dintre cele mai drastice ajust\u0103ri fiscale din Europa, de la un deficit structural de cca 8% din PIB la cca 3%, Rom\u00e2nia a cam terminat cu austeritatea \u015fi a venit \u00een sf\u00e2r\u015fit momentul s\u0103 reduc\u0103 taxele ca s\u0103 stimuleze economia. Vlad Muscalu, economist-\u015fef al ING Bank Rom\u00e2nia, a catalogat-o drept a doua cea mai important\u0103 \u015ftire a anului, dup\u0103 includerea Rom\u00e2niei \u00een indicele JP Morgan al pie\u0163elor emergente, tocmai din cauza factorului surpriz\u0103.<\/p>\n
\n\u201eAt\u00e2t politicienii, c\u00e2t \u015fi FMI au prezentat Rom\u00e2nia ca pe o poveste de succes \u00een privin\u0163a ajust\u0103rii fiscale\u201e, arat\u0103 Muscalu; dup\u0103 t\u0103ierea TVA la p\u00e2ine ar fi urmat \u00een 2014 o nou\u0103 t\u0103iere de TVA la carne \u015fi o sc\u0103dere a CAS, iar \u00een iunie, la \u00eent\u00e2lnirea cu cancelarul Angela Merkel, premierul Ponta i-a spus c\u0103 nivelul de 16% al cotei unice va fi p\u0103strat pe durata mandatului s\u0103u. \u00cen plus, nici \u00eenca-s\u0103rile la buget nu p\u0103reau chiar a\u015fa de rele, \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 pe primele opt luni, veniturile erau de 21,2% din PIB, fa\u0163\u0103 de 21,4% \u00een acela\u015fi interval din 2012, de\u015fi cam departe de planul Guvernului de a atrage pe tot anul venituri de 33,4% din PIB.<\/p>\n
\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nPer total, majorarea cotei unice la 22% corelat\u0103 cu o sc\u0103dere a TVA de la 24% la 22% ar fi adus un plus de venituri la buget de 1,4% din PIB. Plasarea rapid\u0103 pe pia\u0163\u0103 \u015fi apoi p\u0103r\u0103sirea la fel de rapid\u0103 a ideii de majorare a cotei unice, \u00een condi\u0163iile divergen\u0163elor \u015fi ale lipsei de comunicare din USL, are \u00eens\u0103 un efect negativ asupra unui guvern care pare iar\u0103\u015fi incapabil de coeren\u0163\u0103 fiscal\u0103: \u201evolubilii politicieni rom\u00e2ni au deschis o u\u015f\u0103 periculoas\u0103, d\u00e2ndu-\u015fi singuri o lovitur\u0103 la capitolul credibilit\u0103\u0163ii\u201e, apreciaz\u0103 Muscalu.<\/p>\n
\nIN CALITATE DE CREDITOR AL ROM\u00c2NIEI, tot FMI are cuv\u00e2ntul decisiv \u015fi acum, la negocierea bugetului pe 2014, iar primul document cu care Guvernul se prezint\u0103 e a doua rectificare bugetar\u0103 a anului, necesar\u0103 pentru adaptarea la o gaur\u0103 de venituri de 3,8 mld. lei pe tot anul, printr-o t\u0103iere a estim\u0103rilor de venit cu 3,4 mld. lei \u015fi o t\u0103iere a cheltuielilor cu 2,2 mld. lei, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o revizuire \u00een plus cu 0,2% din PIB a deficitului bugetar, la 2,54% din PIB. Cel mai dureros aspect al rectific\u0103rii este c\u0103 scad cu 1,2 mld. lei cheltuielile cu investi\u0163iile, care cuprind \u015fi cheltuielile pentru programele cu fonduri europene.<\/p>\n
\nConform notei critice a Consiliului Fiscal la adresa planului de rectificare, \u00een aceste condi\u0163ii \u201esunt rezerve serioase\u201e fa\u0163\u0103 de posibilitatea de a realiza \u0163inta anual\u0103 de fonduri europene atrase, \u00een condi\u0163iile \u00een care nivelul intr\u0103rilor (5,03 mld. lei la finele lui septembrie) reprezint\u0103 mai pu\u0163in de jum\u0103tate din suma estimat\u0103 pentru tot anul (12,15 mld. lei), \u201eiar estim\u0103rile guvernamentale cu privire la performan\u0163a de absorb\u0163ie au fost sistematic mai mari dec\u00e2t realiz\u0103rile\u201e.<\/p>\n
\nNeputin\u0163a guvernelor de a se \u0163ine de un program fiscal pe termen lung capabil s\u0103 fie de folos economiei e o boal\u0103 veche, iar opiniile Consiliului Fiscal au fost constant critice la adresa construc\u0163iei bugetului \u00eenc\u0103 din 2010, c\u00e2nd \u015fi-a \u00eenceput activitatea. Lipsa unei strategii de alocare a banilor pentru investi\u0163ii, nerealismul prognozelor de venituri \u015fi neputin\u0163a de a g\u0103si o structur\u0103 optim\u0103 de taxare, bazat\u0103 \u015fi pe alte solu\u0163ii \u00een afar\u0103 de apelul la p\u00e2rghiile clasice (impozit pe venit, CAS, TVA \u015fi accize) figureaz\u0103 \u00eenc\u0103 din rapoartele adresate guvernului Boc, unde era criticat faptul c\u0103 impozitul pe avere, taxele pe mediu sau redeven\u0163ele pentru exploatarea resurselor minerale au r\u0103mas printre cele mai mici din Europa.<\/p>\n
\nLa aceasta se adaug\u0103 fixismul \u00een g\u00e2ndirea guvernan\u0163ilor, care au ignorat dou\u0103 reguli fiscale de baz\u0103, explicate de mult de Consiliul Fiscal: c\u00e2nd scazi o tax\u0103 (cum a fost \u00een 2005 c\u00e2nd a ap\u0103rut cota unic\u0103), gradul de conformare voluntar\u0103 a contribuabililor e stimulat doar o perioad\u0103, dup\u0103 care \u00eencepe s\u0103 scad\u0103 (vezi grafic pag. 30), iar statul trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 alte p\u00e2rghii de taxare; c\u00e2nd majorezi o tax\u0103, gradul de conformare urc\u0103 doar pe termen scurt, \u00eentruc\u00e2t contribuabilii au nevoie s\u0103 de timp ca s\u0103 se adapteze (a\u015fa a fost \u00een 2010 dup\u0103 majorarea TVA), \u00eens\u0103 dup\u0103 c\u00e2teva luni cre\u015fte din nou evaziunea.<\/p>\n
\nA\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103, dincolo de scuza actual\u0103 cu restructurarea ANAF care a afectat colectarea \u00een ultimele luni, economia subteran\u0103 s-a tot extins: anul trecut a ajuns la 24,5% din PIB fa\u0163\u0103 de peste 19% din PIB \u00een 2008, conform INSSE, \u00een timp ce evaziunea fiscal\u0103 a dep\u0103\u015fit 81 mld. lei, fa\u0163\u0103 de aproape 60 mld. lei \u00een 2008, dup\u0103 calculele Consiliului Fiscal.<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103, nici atunci c\u00e2nd cheltuielile de investi\u0163ii au crescut cu pre\u0163ul sc\u0103derii celor sociale, conform viziunii guvernelor Boc, efectul pozitiv \u00een economie \u015fi \u00een via\u0163a cotidian\u0103 a cet\u0103\u0163eanului s-a l\u0103sat a\u015fteptat. Ceea ce spuneau anii trecu\u0163i C\u0103t\u0103lin P\u0103una, economistul-\u015fef al B\u0103ncii Mondiale la Bucure\u015fti, sau guvernatorul BNR Mugur Is\u0103rescu, r\u0103m\u00e2ne valabil \u015fi acum: banii se duc \u00een \u201eg\u0103urile negre\u201e ale investi\u0163iilor publice neterminate, inutile sau mult supraevaluate la atribuirea contractelor, iar Rom\u00e2nia are \u00een continuare cea mai slab\u0103 infrastructur\u0103 din UE dup\u0103 toate standardele (Eurostat, topul competitivit\u0103\u0163ii globale al FEM). Guvernul Ponta a dorit s\u0103 \u00eempu\u015fte doi iepuri anun\u0163\u00e2nd suprimarea unor investi\u0163ii r\u0103mase de pe vremea fostei puteri: \u00een numele eficien\u0163ei, dar \u015fi \u00een numele nevoii de a se \u00eencadra \u00een deficitul bugetar f\u0103r\u0103 a t\u0103ia din banii pentru major\u0103rile de salarii \u015fi pensii, adic\u0103 punctul principal al politicii de st\u00e2nga asumate de USL.<\/p>\n
\n\u015ei aceast\u0103 p\u00e2rghie s-a cam epuizat \u00eens\u0103, ajung\u00e2nd aproape de punctul de unde \u00eencepe s\u0103 amenin\u0163e nu doar \u0163inta de deficit, ci \u015fi cre\u015fterea economic\u0103. \u00cen ultimii ani, \u201ecel mai mic deficit bugetar pentru ultimul trimestru s-a \u00eenregistrat \u00een 2012, pe seama unei reduceri drastice a investi\u0163iilor, \u00eens\u0103 o nou\u0103 reducere n-ar mai oferi acum statului suficient\u0103 marj\u0103 de ac\u0163iune, \u0163in\u00e2nd seama de nivelul lor deja sc\u0103zut\u201e, arat\u0103 anali\u015ftii Raiffeisen.<\/p>\n
\nA\u015fa se explic\u0103 impasul bugetar actual, devenit vizibil prin apari\u0163ia ca din neant a ideii de majorare a cotei unice. Iar dac\u0103 ea a fost abandonat\u0103, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een locul ei au ap\u0103rut solu\u0163ii care s\u0103 reflecte o filozofie fiscal\u0103 cu b\u0103taie mai lung\u0103 de c\u00e2teva luni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Perioada de preg\u0103tire a bugetului pentru 2014 g\u0103se\u015fte din nou, ca \u00een fiecare an, guvernan\u0163ii dispu\u015fi s\u0103 arunce pe pia\u0163\u0103 diverse variante de ultim moment pentru finan\u0163area deficitului bugetar. Diferen\u0163a fa\u0163\u0103 de al\u0163i ani este c\u0103 acum economia subteran\u0103 este \u015fi mai mare, iar limita de deficit asumat\u0103 cu FMI \u015fi UE este \u015fi mai mic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[31859,74,246,411,189,32785,32854,188,472,19981,60],"class_list":["post-101017","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-aruncare","tag-buget","tag-crestere","tag-deficit","tag-deficit-bugetar","tag-diferenta","tag-dispunere","tag-economie","tag-finantare","tag-perioada","tag-piata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/101017","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=101017"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/101017\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=101017"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=101017"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=101017"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}