\n“Concluzia general\u0103 este c\u0103 \u00een forma actual\u0103 proiectul nu este acceptabil”, a ar\u0103tat acesta.<\/p>\n
\nIonel Haiduc a subliniat c\u0103 Academia Rom\u00e2n\u0103 nu este \u00eempotriva valorific\u0103rii resurselor naturale ale Rom\u00e2niei, inclusiv prin minerit, dar consider\u0103 c\u0103 aceasta trebuie s\u0103 se fac\u0103 \u00een mod inteligent, prioritar fiind interesul na\u0163ional.<\/p>\n
\n“\u00cen\u0163elegem prin valorificare inteligent\u0103 definirea a trei condi\u0163ii, beneficiul \u0163\u0103rii s\u0103 fie maxim, efectele negative asupra mediului s\u0103 fie minime \u015fi s\u0103 se respecte principiile dezvolt\u0103rii durabile”, a ar\u0103tat Haiduc.<\/strong><\/p>\n \nReferitor la beneficiul economic, a spus acesta, Academia consider\u0103 c\u0103 “o redeven\u0163\u0103 de 6 la sut\u0103 este pu\u0163in” \u015fi c\u0103 un asemenea beneficiu este limitat.<\/p>\n \nIonel Haiduc a apreciat c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia ar fi necesar s\u0103 se aplice procedeul \u00een exploatarea resurselor naturale minerale aplicat \u00een \u0163\u0103rile arabe la petrol \u015fi \u00eentr-o serie de \u0163\u0103ri asiatice la petrol \u015fi la minerale, la metale, unde s-a optat pentru o variant\u0103 bazat\u0103 pe contracte de \u00eemp\u0103r\u0163ire a produc\u0163iei.<\/p>\n \n“Acestea se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 resursa este proprietatea statului respectiv, a \u0163\u0103rii respective, care este \u015fi proprietarul produc\u0163iei extrase. Atunci din produc\u0163ia extras\u0103 operatorul prime\u015fte o parte care acoper\u0103 cheltuieli de investi\u0163ie, cheltuielile de operare \u015fi un profit rezonabil. \u00cen cazul petrolului se ajunge p\u00e2n\u0103 la 80 la sut\u0103, revine statului proprietar. Oare \u0163\u0103rile arabe ar fi at\u00e2t de bogate dac\u0103 ar da petrolul cu 6 la sut\u0103 redeven\u0163e?”, a spus academicianul.<\/p>\n \nPre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne a declarat c\u0103, \u00een opinia Academiei, ar trebui s\u0103 fie aprobate numai acele proiecte care fac exloatarea \u00een galerii.<\/p>\n \n“Consider\u0103m c\u0103 dac\u0103 exploatarea se face \u00een galerii subterane \u015fi nu \u00een carier\u0103 deschis\u0103, nu este afectat mediul \u00eenconjur\u0103tor, nu este mutilat peisajul \u015fi nu se pune \u00een pericol patrimoniul construit sau arhitectonic sau de alt\u0103 natur\u0103. Ar trebui aprobate, consider\u0103m, numai acele proiecte care fac exloatarea \u00een galerii”, a men\u0163ionat el.<\/strong><\/p>\n \n“Consider\u0103m c\u0103 este necesar\u0103 folosirea unei tehnologii prietenoase pentru mediu, adic\u0103 \u00een cazul de fa\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 cianuri”, a declarat academicianul, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 \u00een prezent exist\u0103 tehnologii f\u0103r\u0103 cianur\u0103.<\/p>\n \nEl a dat ca exemplu faptul c\u0103 o firm\u0103 american\u0103 de cercetare a lansat un procedeu f\u0103r\u0103 cianur\u0103, prietenos fa\u0163\u0103 de mediu, \u00een care efectul economic este comparabil cu al cianurii, iar gradul de extrac\u0163ie ar fi comparabil sau chiar mai bun.<\/p>\n \n“Se prevede \u00een proiect c\u0103 \u00een perioada de construc\u0163ie vor fi 2.000 de locuri de munc\u0103 sau 2.200. Aceast\u0103 perioad\u0103 de construc\u0163ie dureaz\u0103 doi ani. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu locurile de munc\u0103 care dispar dup\u0103 doi ani c\u00e2nd perioada opera\u0163ional\u0103 va consuma \u00eentre 500, \u00een primele variante, sau 900 \u00een ultima variant\u0103 propus\u0103 de locuri de munc\u0103. (\u2026) Durata proiectului este prev\u0103zut\u0103 pe 20 de ani, \u00een care se epuizeaz\u0103 z\u0103c\u0103m\u00e2ntul \u015fi locuitorii care au func\u0163ionat \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 r\u0103m\u00e2n \u015fi ei f\u0103r\u0103 locuri de munc\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 \u00een care nu mai exist\u0103 nicio resurs\u0103, plus reputa\u0163ia proast\u0103 c\u0103 s-a folosit cianur\u0103 \u015fi asta va \u00eendep\u0103rta orice poten\u0163ial turist care ar veni s\u0103 vad\u0103 aceast\u0103 zon\u0103”, a mai sus\u0163inut Ionel Haiduc.<\/p>\n