BusinessMagazin

Blog

  • Dacia hatchback, in teste

    Modelul Dacia hatchback (in doua volume) urmeaza sa fie prezentat oficial la salonul auto de la Geneva, care are loc in primavara acestui an in orasul de pe malul lacului Leman. Modelul reprezinta a cincea varianta din gama Logan, dupa berlina, break (sau MCV cum este in prezent denumit de catre producator), utilitara (van) si pick-up.

    Modelul hatchback este deja vandut sub brandul Renault Sandero in tari din America de Sud, precum Brazilia (unde este si produs). Versiunea care va fi vanduta in Europa va fi comercializata sub marca Dacia si va fi produsa in Romania.

    Sursa foto: daciaclub.ro

    Cititi si Primele imagini cu Loganul redesenat

  • Conquiztador ajunge liderul traficului pe Internet

    Conquiztador.ro desfasoara o campanie de licitatii, prin intermediul carora jucatorii pot castiga mai multe premii zilnic.

    Site-ul a fost preluat in urma cu doua luni de catre divizia online Pro TV si are
    o medie de 110.000 de vizitatori unici pe zi.

    Din portofoliul diviziei fac parte site-urile: protv.ro, sport.ro, acasatv.ro, conquiztador.ro, mtv.ro, procinema.ro, protvintl.ro, inimadetigan.ro, razboiulsexelor.ro, happyhour.ro. si poftitilaslabit.ro.

    In total, site-urile Pro sunt vizitate de o medie dt 313.000 de vizitatori unici pe zi, in timpul saptaminii si de 291.000 de vizitatori unici intr-o zi de week-end, conform cifrelor din saptamina 28.ianuarie – 03 februarie 2008.

  • Ogilvy castiga contul de relatii publice al ING Bank

    Agentia va dezvolta si implementa strategia de relatii publice si comunicare pentru cele două divizii ale companiei: ING Wholesale Banking [i ING Retail Banking.

    “Pe o piata a carei cerere creste cu rapiditate, provocarea agentiilor mari de PR ramane incheierea unor parteneriate cu clienţi care cunosc impactul campaniilor de relaţii publice asupra reputatiei companiei si marcilor si, implicit, asupra rezultatelor financiare”, spune Alina Stanciu, business director la Ogilvy Public Relations Worldwide/ Bucuresti.

    ING Bank s-a lansat pe piata locala in 1994 si pana acum si-a dezvoltat operatiunile prin diversificarea portofoliului de produse si al celui de clienti, prin lansarea de noi divizii de servicii (brokeraj, leasing, factoring, afaceri imobiliare) si prin extinderea teritoriala.

    ING Bank are 26 de sucursale bancare pentru companii şi peste 150 de unităţi pentru persoane fizice. ING România face parte din institutia olandeza ING Group care are aproaximativ 120.000 de angajaţi si 70 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din 50 de tari.

    Ogilvy Public Relations Worldwide/Bucuresti s-a lansat pe piata locala in 1999 si face parte din reţeaua Ogilvy Public Relations Worldwide care aparţine grupului WPP.

    Agentia ofera servicii specializate de corporate communication si consumer marketing, iar din portofoliul sau fac parte companii si branduri precum Petrom, ING Bank Romania, LG Electronics, RTPR, Colgate-Palmolive, Diageo, Hilti, Friesland, Canah, WWF.

  • Fonduri UE: Un vasluian a dat lovitura cu un abator!

    Omul a luat 1.000.000 de euro din pusculita europenilor si inca unul de la banca. In timp record, si-a facut un nume in domeniu, iar in halele sale se transeaza 600.000 de pui in fiecare luna.

    Amanunte pe www.protv.ro

  • Bancile majoreaza, una cate una, dobanzile la credite

    Dupa Volksbank, care a anuntat scumpirea unor credite cu 1,5% la cateva ore de la majorarea dobanzii-cheie de catre BNR la 9%, alte banci si-au exprimat intentia de a creste dobanzile. De la caz la caz, vor fi majorate si dobanzile la depozite.

    Primii care pot face pasul in orice moment sunt cei de la Banc Post, oficiali din cadrul bancii confirmand pentru Gandul ca se intentioneaza modificarea dobanzilor in sus „cat de curand”. Si la BRD se analizeaza posibilitatea majorarii dobanzilor la depozite si credite.

    Click aici pentru a citi continuarea.

  • Euro va ramane principala moneda pentru imprumuturile ipotecare

    Apetitul pentru creditele in euro este stimulat de faptul ca resursele pe termen lung in moneda locala nu sunt atat de mari si legislatia in vigoare nu este cea mai potrivita pentru securitizarea creditelor, care ar elibera noi fonduri in lei, a declarat Madalina Teodorescu, reprezentant al Raiffeisen Bank.

    Click aici pentru a citi continuarea.

  • Tariceanu, Isarescu si Vosganian promit ca salveaza cresterea economica

    Guvernul promite fara convingere sa reduca deficitul bugetar sub 2,5% din PIB, sa ordoneze cheltuielile publice si sa nu faca "pomeni electorale" prin majorari salariale excesive, in timp ce BNR "va ramane agresiva" daca e nevoie pentru reducerea inflatiei, a fost concluzia discutiilor de ieri dintre premierul Calin Popescu-Tariceanu, guvernatorul BNR Mugur Isarescu si ministrul finantelor Varujan Vosganian.

    "Suntem cu totii factori responsabili, constienti de situatia deosebita prin care trece tara", a sustinut Isarescu. Cei trei oficiali au iesit in fata presei dupa o ora de discutii, intr-un exercitiu de imagine pe care seful Guvernului si-l dorea de luna trecuta pentru a arata pietelor ca se coordoneaza cu BNR pentru pastrarea echilibrelor macroeconomice. Dupa discursuri, euro a continuat sa urce pana la peste 3,65 lei.

    Click aici pentru a citi continuarea.

  • Nu trageti in tablouri

    Unele opere de arta se pastreaza bine si nu au nevoie decat de restaurare sau curatare periodica pentru a se mentine in forma. Altele insa au ghinion. „Le Ręve“ a lui Picasso a fost agresata din greseala chiar de catre proprietarul ei, un important om de afaceri din Las Vegas. Acesta tocmai fusese de acord sa vanda tabloul pentru suma de 139 de milioane de dolari unui director de fond de investitii, cand, invitandu-si oaspetii sa-l vada in biroul lui, a reusit sa gaureasca din greseala panza cu cotul. Refacerea tabloului a costat circa 90.000 de dolari, iar proprietarul nu a mai vandut lucrarea, decizie pe care nu o regreta, considerand ca astfel ar fi facut cea mai mare greseala din viata sa.

    O alta opera a lui Picasso, „Guernica“, a suferit un atac in 1974 din partea unui artist devenit intre timp distribuitor de arta, care protesta impotriva razboiului. Acesta a scris „KILL LIES ALL“ cu grafitti pe tablou, explicand ca a dorit sa scoata „Guernica“ din istoria artei si sa-i dea viata. „Fecioara cu pruncul“ de Leonardo da Vinci, tablou aflat la Galeria Nationala din Londra, a avut parte de un tratament si mai violent in 1987, atunci cand soldatul in rezerva Robert Cambridge a scos o arma de vanatoare si a impuscat-o pe Fecioara in piept, fara a-si putea explica gestul.

    Lucrarea „Painting by Numbers“ a controversatului artist Damien Hirsch a cazut victima zelului profesional al unui angajat dintre cei responsabili cu curatenia de la galeria londoneza Eyestorm Gallery. In apararea acestui angajat, trebuie spus ca opera cu pricina consta dintr-o adunatura de scrumiere cu mucuri de tigara in ele, ziare murdare de vopsea si cutii goale de bere.

    Tabloului „Rondul de noapte“, pictat de catre Rembrandt si gazduit de catre Rijksmuseum din Amsterdam, ii revine nefericita onoare de a fi fost agresat de nu mai putin de trei ori. Prima oara a fost injunghiat in 1911 de catre un bucatar dat afara din fortele navale olandeze, care in semn de razbunare fata de autoritati s-a napustit asupra lui cu cutitul, pentru „a-si potoli furia“. Al doilea atac cu cutitul a avut loc in 1975, faptasul fiind de aceasta data un profesor somer, care ar fi pretins ca „l-a trimis Isus“, pe motiv ca, atunci cand a pictat celebra lucrare, pictorul s-ar fi aflat „sub influenta intunericului“. Al treilea agresor a fost un pacient fugit dintr-o institutie de psihiatrie, care a aruncat cu acid sulfuric pe tablou in 1990.

  • Bursa care profita de pe urma crizei

    La Bursa de Valori Bucuresti, instrumentele financiare derivate au fost lansate inca de anul trecut, desi fara prea mult succes pana acum. Lipseste insa un lucru important pentru o piata in scadere: vanzarea in lipsa. Adica posibilitatea ca un investitor sa „vanda“ titluri pe care nu le detine, imprumutandu-le de la un detinator, pentru ca apoi sa le rascumpere si sa le returneze. Vanzarea in lipsa este un pariu pe scaderea pretului actiunii, investitorul urmand sa plateasca mai putin la rascumparare si sa iasa in profit.

    Un astfel de instrument urmeaza sa fie introdus, cel mai probabil, in cursul acestui an; pana atunci insa, investitorii sunt blocati in „pariurile pe crestere“, care am vazut ca in ultima vreme nu prea au succes. Singurul loc unde se poate miza pe scaderea unor titluri este la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu – Sibex, si anume prin intermediul instrumentelor derivate, contracte la termen (futures), prin care se stabileste cotatia unor actiuni la o data ulterioara.

    Valoarea tranzactiilor incheiate in cursul lunii ianuarie la Sibex a depasit 1,4 miliarde de lei (380 de milioane de euro), ceea ce inseamna aproximativ 18 milioane de euro zilnic. Lichiditatea este cea mai ridicata din ultimele opt luni si a depasit-o pe cea a pietei principale de la Bucuresti, unde s-au inregistrat transferuri in valoare de circa 277 de milioane de euro, cu o medie de 13,2 milioane de euro pe zi, mult sub media de 16,5 milioane de euro de anul trecut.

    Cifra efectiva a banilor intrati in piata prin aceste contracte este insa mult mai redusa (la Sibiu se tranzactioneaza in marja, adica banii ce sunt blocati pentru incheierea unui contract reprezinta doar 10-20% din total, restul fiind acoperiti de intermediar). Dar lichiditatea este un element foarte important, deoarece inseamna ca investitorii interesati sa deschida o pozitie isi pot gasi un partener de contract. Conform tranzactiilor in marja de unu la zece (depunerea a doar 10% din valoarea contractului), rezulta ca pe piata au fost transferate pana la 38 de milioane de euro, o mare parte a acestora insemnand castig de o parte si pierdere de cealalta.

    Volatilitatea mare din ultima luna, cu diferente de 7-8 procente intr-o singura sedinta, i-a obligat pe cei mai multi speculatori sa isi deschida si sa isi inchida pozitiile in aceeasi zi. Evolutia surprinzatoare a pietelor internationale din ultimele saptamani, cu variatii importante datorate stirilor aparute, putea duce la pierderi uriase peste noapte. Un exemplu dat de brokeri este sedinta imediat urmatoare deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite de a reduce pentru a doua oara dobanda de referinta in mai putin de doua saptamani. Cei care au pariat pe o revenire a pietelor dupa decizia Fed au pierdut, deoarece micsorarea a venit in paralel cu vestile negative din sectorul privat.

    „Ianuarie a adus in prim-plan o perioada prelungita de scaderi drastice ale preturilor derivatelor pe actiuni, tendinta descendenta aducand investitorilor pe pozitii short (de vanzare) castiguri semnificative“, spune Decebal Todarita, purtator de cuvant al Sibex. Spre exemplu, contractele cu active SIF Moldova cu scadenta in martie au pierdut in luna ianuarie 69 de bani/actiune, iar pentru scadenta iunie 75,26 de bani/actiune, spune Todarita. Aceasta se traduce printr-un randament short de 172% in primul caz si de 188% in cel de-al doilea, in decurs de numai o luna.

    Numarul contractelor incheiate in prima luna a anului la Sibiu a depasit 422.000, ceea ce inseamna un volum mediu zilnic de peste 20.000 de contracte, cu circa 25% peste media zilnica a anului trecut. Cele mai lichide actiuni au fost tot cele ale SIF 5 Oltenia si SIF 2 Moldova, titlurile cele mai importante ca valoare si de la Bucuresti. Derivatele cu activ suport SIF Oltenia au reprezentat peste 209.000 de contracte, iar cele ale SIF Moldova – 200.000. Cele doua produse derivate reprezinta mai mult de 95% din totalul operatiunilor incheiate.

    Segmentul derivatelor financiare a fost tinta predilecta a investitorilor. Pe langa cele doua SIF-uri, un interes in crestere au atras si derivatele pe actiunile Bancii Transilvania, activ cu care au fost incheiate aproape 3.200 de contracte. In cursul lunii ianuarie, actiunile Bancii Transilvania de pe piata la vedere s-au depreciat cu 20%, coborand de la 0,89 lei pana la 0,715 lei. Scaderea, aproape la fel ca si cea a celor doua SIF-uri, este majora pentru un investitor care tranzactioneaza in marja, pierderea sau castigul fiind multiplicate de zece ori.

    O lichiditate peste medie a avut si raportul leu/euro, pe acest activ fiind incheiate aproape 2.400 de contracte. Pentru pretul din viitor al aurului au fost realizate 400 de contracte. In ultima sedinta a lunii, moneda europeana a fost cotata la 3,7389 lei pentru scadenta din luna martie, cu doar 0,04 lei mai mult decat cotatia oficiala a valutei din aceeasi zi. Piata futures de la Sibiu vedea, la sfarsitul lunii trecute, cotatia SIF Moldova la 2,77 lei in luna martie si la 2,93 lei in iunie, in timp ce valoarea actiunii la BVB era de 2,71 lei. SIF Oltenia a fost cotata la 3,574 lei pentru scadenta martie si la 3,71 lei pentru iunie, ultimul pret al lunii pe piata spot fiind de 3,48 lei.

    Conform cotatiilor din contractele incheiate, piata bursiera nu se va misca foarte puternic intr-o anumita directie in urmatoarele doua luni, desi poate fi observata o usoara crestere. Aceasta nu inseamna insa ca volatilitatea va disparea, iar investitorii la termen nu vor mai avea de lucru. In perioada urmatoare sunt asteptate rezultatele financiare din 2007 ale companiilor, alaturi de decizii macroeconomice cu impact puternic pe piata. Orice stire, indiferent daca are legatura directa sau indirecta cu piata de capital, va crea posibilitatea unor castiguri sau pierderi semnificative la bursa futures.

  • Un bloc cat o reclama

    Pretul mediu cu care s-a vandut in 2007 un mesh sau un panou in zone precum Piata Romana, Piata Universitatii sau Piata Unirii din Bucuresti depaseste 5.000 de euro pe luna, dupa cum spune Mihai G. Mihai, CEO al Klass Advertising. Pretul scade pana la 2.000 de euro pentru zona Dristor si la 1.500 in zona Titan, iar la preturi medii apropiate s-au vandut panourile publicitare sau mesh-urile si in celelalte orase din tara, adauga Mihai. Anul trecut, preturile practicate pe piata de outdoor au crescut cu aproximativ 20% fata de 2006, dupa cum apreciaza reprezentantii agentiilor. Cel mai mare pret negociat de Klass Advertising in 2007 a fost de 6.000 de euro pentru un mesh aflat intr-o zona ultracentrala. Pentru 2008, pretul maxim negociat pana acum de aceeasi agentie se ridica la aproape 12.000 de euro la rate-card, conform datelor furnizate de Mihai. Klass a avut in 2006 afaceri de 4,2 milioane de euro, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finante.

    In functie de zona si de spatiul outdoor, sumele pot creste foarte mult. Potrivit unor surse neoficiale, anul trecut anumite contracte de inchiriere a unor spatii outdoor au ajuns la sume mult peste pretul obisnuit al pietei – este vorba de cladiri aflate in proprietatea statului, pentru care s-a ajuns la licitatii de pana la 50.000 de euro pentru un mesh. Este cazul cladirii Academiei de Studii Economice (ASE) din Piata Romana, dar Doina Crisan, director general economic administrativ al ASE a declarat pentru BUSINESS Magazin ca in realitate suma a fost de doar 25.000 de euro. Din acesti bani, 60% au revenit ASE, iar restul firmei Romconstruct, cea care se ocupa de renovarea fatadei cladirii si care a condus si licitatia.

    Cum s-a ajuns la asemenea preturi? Motivele tin de o evolutie calitativa a pietei, este de parere Raluca Grigorescu, director de vanzari la News Outdoor, al doilea mare jucator de pe piata de publicitate outdoor in 2006 dupa criteriul financiar (dupa grupul austriac Epa!). „Aceasta crestere este incurajata de creativitatea din ce in ce mai mare a agentiilor de publicitate in ceea ce priveste outdoor-ul. Se produc vizualuri mai competitive, mai colorate si mai atractive, mai potrivite pentru outdoor“, spune ea. News Outdoor a inregistrat in 2006 o cifra de afaceri de aproape cinci milioane de euro.

    Scumpirile pot fi puse pe seama pretentiilor in crestere ale proprietarilor de spatii outdoor, considera Mihai de la Klass Advertising, dar si a celor salariale ale angajatilor din companiile de publicitate outdoor. Anul trecut s-a produs o schimbare importanta si la nivelul agentiilor de publicitate. „Planning-ul se face acum pe termen lung, pentru a se asigura continuitatea pe anumite spatii urbane“, a declarat Grigorescu de la News Outdoor. Desi exista discutii legate de reglementarea modului de evaluare a outdoor-ului in Romania, ele nu s-au concretizat, astfel ca preturile sunt in continuare stabilite de fiecare agentie in parte potrivit propriilor criterii. In general, variatia preturilor de la o zona la alta se face pe motive de format al panoului, de dimensiune, trafic estimat, vizibilitate sau grad de iluminare. „Costul total al unei campanii outdoor este rezultatul unor variabile precum amploarea campaniei, durata si mixul de suporturi publicitare folosite“, adauga Raluca Grigorescu.

    Oamenii din agentii admit ca in acest moment nu sunt modalitati de masurare obiectiva a impactului unei reclame outdoor. Este foarte dificil sa apara rezultate atat timp cat exista contracte in vigoare pentru spatiile de pe domeniul public, este de parere Mihai. Potrivit acestuia, rezultatele vor aparea, probabil, peste vreo doi ani, atunci cand contractele importante cu municipalitatea vor expira.

    Anul trecut, principalii clienti de outdoor au fost, potrivit lui Grigorescu, cei din comert (hipermarketuri), telecomunicatii, bauturi alcoolice, bauturi racoritoare, produse alimentare si dulciuri, industria auto, FMCG si turism. Mihai adauga la acestia si operatorii din sectorul de electrice si electrocasnice, banci si institutii financiare sau dezvoltatorii imobiliari. Cele mai solicitate suporturi pe piata de publicitate OOH (out-of-home) in acest moment sunt cele de tip backlit (iluminate din fundal) datorita vizibilitatii si aspectului elegant. Clientii mai solicita, de asemenea, formate mari de tipul rooftop, mesh sau formate speciale – cuburi, prisme, reclame gonflabile.

    Piata urmeaza treptat tendintele din tarile dezvoltate. Potrivit Ralucai Grigorescu, in SUA exista outdoor digital, cu tehnologie LCD sau LED, cu postere la preturi diferite in acelasi amplasament, in functie de ora sau de traficul din zona. „Adica avem prime-time pentru outdoor“, explica ea. Segmentul respectiv, denumit AOOH (alternative out-of-home media) in SUA, a crescut in 2006 cu 55,4%. In Europa insa, outdoor-ul este inca traditional, mult mai limitat ca spatiu, cu mult mobilier stradal in centrele urbane, iar campaniile se desfasoara pe perioade foarte scurte, nu mai mult de doua saptamani.

    Cat priveste rata de crestere a outdoor-ului in tarile vest-europene, aceasta este sub 5%. In centrul si in unele tari din estul Europei, cresterea OOH este de 7-8% anual. „Dar sunt si cateva piete, printre care se numara si Romania, in care ritmul depaseste 15% anual“, spune Grigorescu. In 2006, piata de outdoor din Romania a ajuns la 39 mil. euro, potrivit studiului Media Fact Book, realizat de agentia Initiative Media, iar anul trecut a crescut la 45 mil. euro. Principalii jucatori sunt grupul austriac Epa! (Euromedia si Beta Cons), News Outdoor, parte a grupului News Corporation, detinut de magnatul Rupert Murdoch, grupul elvetian Affichage Holding, Klass Advertising, unde grupul american Clear Channel detine 51% din actiuni, si grupul ungar Multireklam (Efect Media).