BusinessMagazin

Blog

  • Batalia mall-urilor la Cluj

    La fel ca si alti investitori autohtoni care au descoperit profiturile din imobiliare dupa ce au cladit afaceri in alte domenii de activitate, Dan Calin Nistor si-a inceput proiectele din real estate cu scopul de a satisface nevoia de dezvoltare a afacerii deja existente.

    „In 1996 am construit prima cladire de birouri pentru noi, dar ulterior am inchiriat-o“, isi aduce aminte investitorul clujean, care detinea la vremea respectiva o afacere in segmentul engros- urilor, unde spune ca ajunsese lider in orasul din centrul Transilvaniei.

    Debutul in afaceri si l-a facut de altfel tot in comert, deschizand imediat dupa Revolutie un mic magazin alimentar, „de fapt o consignatie de 12 metri patrati. Primul magazin in adevaratul sens al cuvantului l-am deschis in 1993, iar ulterior ne-am concentrat spre comert en-gros“, afirma Nistor.

    In plus, omul de afaceri, in varsta de 46 de ani, s-a numarat si printre fondatorii Bancii Transilvania, detinand si in acest moment „un pachet confidential“. In 1997 a infiintat si o companie de distribut ie a bunurilor de larg consum, C&S Distribution, urmata de Top C&S Distribution. Omul de afaceri detine acum 50%, respectiv 40% din aceste firme, care au avut anul trecut o cifra de afaceri cumulata de 27 de milioane de euro, in crestere de la circa 21,5 milioane de euro in 2006.

    Deciziile zilnice de business ale celor doua companii au fost lasate insa in ultima vreme pe seama partenerilor sai de acolo, miza actuala fiind reprezentata de proiectele imobiliare. Dupa aproape 12 ani de la prima investitie in real estate, timp in care au mai fost ridicate cateva cladiri de birouri de dimensiuni reduse precum si un ansamblu mixt de spatii rezidentiale, de servicii si comerciale, Nisco Invest, companie detinuta integral de Dan Calin Nistor, a ajuns la cel mai important proiect de pana acum, Akademia Center, care va fi al patrulea mall din Cluj in momentul finalizarii, programata pentru toamna anului 2009.

    Numarul mare de mall-uri finalizate sau aflate in diverse stadii de dezvoltare nu pare a-l intimida pe omul de afaceri clujean, care spune ca va mai dezvolta inca un mall, mai mare decat cel din Cluj. „Avem investitii planificate pe termen mediu de 100 de milioane de euro, in care este inclus si proiectul Akademia.“

    Deocamdata atentia investitorului este concentrata spre finalizarea centrului din Cluj, care va necesita investitii de 30 de milioane de euro si se va intinde pe o suprafata de 41.000 de metri patrati, din care 18.000 mp inchiriabili, proiectul urmand sa includa si spatii de birouri si o zona dedicata copiilor.

    Concurenta nu pare sa-l ingrijoreze, omul de afaceri bazandu-se pe amplasamentul central al proiectului sau, precum si pe designul centrului comercial, care a fost de altfel recompensat toamna trecuta cu un premiu in cadrul targului international MAPIC, de mall-uri si centre comerciale, desfasurat la Cannes.

    „In Cluj se mai poate face inca un mall, este loc destul si orasul cunoaste o dezvoltare puternica; in cinci ani cred ca poate ajunge la un milion de locuitori“, considera Nistor. Cluj-Napoca este de altfel unul din ora- sele cele mai disputate de catre dezvoltatorii de centre comerciale, dupa ce toamna trecuta au fost inaugurate doua mall-uri: Iulius Mall, dezvoltat de catre omul de afaceri Iulian Dascalu, si Polus Center, dezvoltat de catre TriGranit si vandut ulterior fondului austriac de investitii Immoeast cu 210 milioane de euro – cea mai mare tranzact ie imobiliara din Romania.

  • UE scoate produsele “gratis”

    Oricat de impecabil e designul sau ambalajul unui produs, nimic nu atrage atentia clientului mai repede decat inscriptia „gratis“, ale carei dimensiuni par sa determine direct impactul in vanzari al produselor astfel promovate.

    Noua lege insa va interzice descrierea unui produs ca fiind „gratis“, „fara costuri“ sau cu alte formulari asemanatoare, ceea ce e de asteptat sa aiba o influenta directa in vanzarile magazinelor, dar si sa aduca schimbari in strategiile producatorilor si ale companiilor de publicitate.

    "Comertul modern a antrenat cumparatorul sa caute si sa astepte oferte speciale de genul x% gratis, x+y gratis", spune Liviu Irimia, director de marketing la InBev, unul dintre cei mai mari producatori de bere de pe piata.

    „Disparitia acestui tip de oferte de pe piata poate conduce la scaderea pietei, mai ales in marile retele, unde gratuitatile sunt cel mai des intalnite“, declara Irimia, care precizeaza totusi ca InBev nu are produse promovate cu descrierea „gratis“.

    In opinia lui, piata totala a berii va fi afectata doar intr- o mica masura, pentru ca marcile ale caror vanzari se sprijina pe promotiile de pret vor avea de pierdut in favoarea celor puternice din punctul de vedere al imaginii.

    Dintre toate tipurile de produse, cele mai amenintate de disparitia promotiilor de volum (x+y gratis) vor fi cele cu preturi joase, consum frecvent si concurenta acerba, spune Stefan Liute, director de strategie la compania de branding Grapefruit – mai ales ca aceste promotii s-au inradacinat foarte bine atat in comportamentul producatorilor si retailerilor, cat si in asteptarile consumatorilor.

    Cea mai mare parte a clientilor vizati de promotiile de volum constituie o buna tinta tocmai pentru ca nivelul de trai ii impune acest lucru, spune Liute. Odata cu cresterea puterii de cumparare, pretul va juca un rol mai mic in deciziile de achizitie, asa cum s-a simtit deja pe parcursul ultimilor ani, cand migratia clientilor spre segmente de pret si calitate superioara – fie la bere, produse din carne sau dulciuri – s-a sprijinit pe cresterea sensibila a veniturilor.

    Fata de piete mai dezvoltate insa, cum ar fi cele din vestul Europei – unde promotiile cu accent pe pretul mic mai au inca un cuvant de spus – puterea de cumparare a clientilor romani mai are de urcat insa cateva trepte. Cumparatorul roman este receptiv la ideea de promotie, care ii sugereaza automat „un pret bun“, declara Ciprian Moga, managing director la iQuest Consulting, companie de consultanta in comert.

    Receptivitatea la promotii e mare in special in zona produselor alimentare, cele mai spectaculoase rezultate fiind obtinute in vanzarea de produse ca bere, ulei sau alimente de baza. „O promotie de tipul «2+1 gratis» poate sa creasca volumele de vanzare de doua-trei ori“, afirma Moga.

    Gratuitatea are rezonanta si in comportamentul clientilor retelelor de tip cash & carry. „Promotiile cu gratuitati sunt esentiale pentru grupa de clienti profesionis ti, din categoria revanzatorilor, care apreciaza foarte mult ofertele cu gratuitate acordata in produse“, spune Adina Timplaru, corporate communication manager la Metro Cash & Carry Romania si Moldova. Conform estimarilor specialistilor, cel putin jumatate dintre clientii finali au drept prim criteriu in decizia de cumparare pretul.

    In vartejul produs de noua lege „antigratis“ intra toate produsele, nu numai cele tangibile din raftul de magazin. „Sunt foarte curios cum vor reactiona marii furnizori de servicii de comunicare si date – ce vor face cu miile lor de minute, SMS-uri si servicii gratuite?“, se intreaba Liute. In opinia directorului de marketing al InBev, o alta victima a interdictiilor noii legi ar urma sa fie industria auto, ce promoveaza numeroase servicii si bonusuri la achizitia unei masini.

    Efectul imediat si cel mai vizibil se va produce insa in cazul produselor care se vand in cantitati mari si au o valoare unitara relativ mica, crede Ciprian Moga. In opinia lui, vor fi afectate produsele alimentare, in special cele conservate, apa, bauturile racoritoare, berea si vinurile de masa, respectiv cele ce apar cel mai frecvent in promot ii. In zona produselor nealimentare, reglementarea va produce efect asupra cosmeticelor si a detergentilor, a produselor de papetarie – care sunt promovate mai ales toamna, odata cu inceperea anului scolar, cu retete de genul „4 caiete+1 gratis“.

    Promovarile cu accent pe gratuitate, mai spune Moga, apar si in cazul catorva materiale de constructii de tipul ceramicii, al adezivilor, al vopselelor – pe principiul „cumperi faianta si primesti adeziv gratis“. In acest context, poate sa echivaleze disparitia cuvantului „gratis“ din prezentarea produsului cu sfarsitul ideii de promotie? Legea se fundamenteaza pe o directiva europeana de protectie a consumatorilor, care urmareste sa-i determine pe comercianti sa-i informeze corect pe cumparatori asupra a ceea ce cumpara, pornind de la premisa ca produsul sau serviciul prezentat drept gratuit este platit de fapt tot de cumparator, atunci cand achita celelalte produse ori servicii cu care se asociaza oferta gratuita. In realitate, asa cum se intampla si in celelalte tari unde directiva UE a inceput sa se aplice, se vor gasi alternative care sa comunice altfel promotiile lansate.


    Ordinul de la UE

  • Bursa nu se opreste din pierdere

    Indicele BET a ajuns la valoarea de 7.076 puncte, cu 0,8% mai putin decat inchiderea de saptamana trecuta, iar BET-C la 4.939 puncte dupa o scadere de 0,6%. SIF-urile, principalele titluri tranzactionate, au pierdut cel mai mult, 1,9%, iar indicele BET-FI a coborat pana la valoarea de 56.551 puncte.

    Actiunile Transgaz Medias au inregistrat astazi pierderi mult peste media pietei, minus 4,5% fata de vinerea trecuta, ajungand pana la cotatia de 232 lei.actiune. Scaderile de astazi, luni, sunt cu atat mai surprinzatoare cu cat rezultatele financiare ale companiilor aferente anului trecut, sunt in marea majoritate pozitive.

  • Apemin Tusnad are un nou director general

    Numirea lui Kelemen vine dupa retragerea lui Kurko Gyarfas – actionar majoritar al Apemin Tusnad – din aceasta functie.

    "Compania a ajuns intr-o etapa in care perfectionarea in continuare a activitatii sale se poate realiza in primul rand prin profesionalizarea echipei de management", declara Gyarfas.

    Kelemen lucreaza in cadrul companiei din 2003, cand si-a inceput activitatea ca director economic, iar din 2005 a fost numit functia de director executiv.

    Fostul director general se va implica in continuare in activitatea firmei in calitate de presedinte al Consiliului de Administratie, ocupandu-se de proiectele de dezvoltarea strategica a companiei.

    Compania a realizat anul trecut vanzari cu circa 40% mai mari decat in 2006, cand a inregistrat o cifra de afaceri de 13 milioane de euro.

    Pe o piata estimata la 300 de milioane de euro, principalii concurenti ai Apemin Tusnad pe piata apelor minerale sunt Romaqua Group, European Drinks, Coca-Cola HBC Romania, Bibco Biborteni, Quadrant Amroq Beverages, Rio Bucovina si Perla Harghitei.

  • Cum a intrat Advent in LaborMed

    "Ofertele cele mai bune au venit de la cei care intelegeau piata cel mai bine", spune Ioana Filipescu, managing director al bancii de investitii Raiffeisen Investment, cea care a consiliat actionarii LaborMed. Dintre zecile de ofertanti pentru achizitia LaborMed, cel mai mare producator autohton de medicamente, unele grupuri aveau o experienta mai mare legata de Romania si de piata locala de generice.

    Advent International a vandut in urma cu aproape doi ani compania clujeana Terapia grupului indian Ranbaxy, intr-o tranzactie de 324 de milioane de dolari, de sapte ori mai mult decat pretul platit de fondul american de investitii pentru achizitia, in 2003, a producatorului de medicamente.

    Acum, Advent cumpara 100% din actiunile LaborMed, grup ce reuneste producatorul de medicamente si o firma de distributie a produselor farmaceutice, pentru 112 milioane de euro, restul de 11 milioane fiind preluarea datoriilor si garantii. Reprezentantii fondului de investitii nu au comentat pentru acest articol.

    Pretul este considerat foarte bun de unii analisti care remarca faptul ca valoarea tranzactiei reprezinta de peste cinci ori cifra de afaceri si de peste 15 ori valoarea profitului. LaborMed a avut vanzari de 12 milioane de euro in primul semestru al lui 2007, iar profitabilitatea companiei a fost afectata de investitia de 13 mil. euro intr-o noua fabrica inaugurata anul trecut.

    Procesul de vanzare a inceput in iunie 2007. "Noi am creionat calendarul si chiar ne-am tinut de el", spune Ioana Filipescu. "Parea incredibil la inceput", puncteaza Bogdan Stoica, partener al casei de avocatura Popovici Nitu si Asociatii, care a asigurat consultanta juridica a vanzatorilor. Actionariatul LaborMed se imparte intre Marilena Jiquidi, Ionel Lovin, Iliana Ghita (fiecare cu cate 26,13%), Constantin Mircioiu (6,61%) si Georgi Stoyanov Georgiev (15%).

    Din cei aproximativ 120 de investitori contactati de Raiffeisen Investment, mai mult de o treime au depus oferte initiale, in timp ce oferte angajante au trimis nu mai putin de 23 de entitati. 70% dintre potentialii cumparatori contactati de banca de investitii erau producatori de medicamente generice, restul fiind fonduri de private equity, explica Ioana Filipescu.

    Aflati care au fost principalele criterii de selectie si care este echipa de management pe care a pregatit-o cumparatorul in editia din aceasta saptamana a revistei BUSINESS Magazin care a apare miercuri pe piata.

  • thegroup, gata sa negocieze

    Thegroup este unul dintre grupurile de comunicare din Romania care in ultimii doi ani au raportat cresteri de business foarte mari – in cazul sau, de aproape 80% anual. Agentia de publicitate condusa de Zoltan Szigeti si Mihaela Nicola, cei care in 2005 plecau de la conducerea Ogilvy Romania, a ajuns in 2007 la o cifra de afaceri de 51,8 milioane de euro.

    “Incerc sa am clienti mici, dar care sa fie profitabili”, a declarat Szigeti pentru BUSINESS Magazin. El spune ca nu intotdeauna clientul cu cel mai mare buget este si cel care aduce cei mai multi bani agentiei, fie si pentru faptul ca la un buget foarte mare se munceste mai mult si sunt implicate mai multe resurse umane. Cu cele 14 agentii specializate de comunicare (creatie, media, relatii publice, new media) incluse in structura companiei, thegroup are acum aproape 80 de clienti.

    Un alt factor care a permis thegroup sa inregistreze o asemenea crestere de venituri este faptul ca a crescut si numarul de entitati ale grupului. Este vorba de cinci divizii noi, pe care agentia le-a adaugat in cursul anului trecut : Innovaty (productie audio-video), My Media (dezvoltare de continut de programe pentru media), New Media (comunicare interactiva), The Media Partenership (media buying) si Events&Production (BTL). “Atunci cand am cumparat New Media, la inceputul lui 2007, am fost printre primele companii care au investit in acest domeniu. Miscarea a fost senzationala, pentru ca domeniul a crescut, iar celelalte agentii au inceput sa-si faca departamente de new media”, comenteaza Szigeti. Saptamana trecuta, thegroup a anuntat lansarea unei alte divizii specializate in comunicare interactiva si internet, Navidoo.

    Cu peste 250 de oameni in cele 14 divizii si avand o medie de varsta in companie de 28-30 de ani, businessul thegroup functioneaza dupa o structura unde fiecare managing director este direct motivat de firma pe care o conduce. “Fiecare firma actioneaza independent din punctul de vedere al relatiei cu clientii, dar incercam sa ne folosim unii de calitatile celorlalti”, afirma Zoltan Szigeti. Fiecare managing director este si actionar minoritar la firma pe care o conduce.

    Anul trecut, thegroup a participat la mai mult de 10 pitchuri, castigand aproape 90% dintre ele. Pentru 2008, planurile de dezvoltare vizeaza categoriile in care thegroup nu este prezent, ca de pilda sectorul de bauturi racoritoare sau bere, dar si investitii in sectoare precum internetul si new media sau productiile de televiziune. "Cat priveste segmentul de comunicare interactiva, anul acesta vom investi sume de bani mult mai mari in domeniu ; deja nu mai este suficient ce am facut anul trecut ", adauga presedintele thegroup.

    Legat de evolutia de ansamblu a agentiei de publicitate in 2008, Szigeti sustine ca directia este acum de consolidare a businessului. “Am crescut foarte puternic in ultimii doi ani, vom mai face investitii, dar accentul pe 2008 va fi consolidarea”, afirma presedintele thegroup, adaugand ca nu este exclusa vanzarea agentiei catre un grup strain, daca va aparea o asemenea oportunitate.

    Cat priveste evolutia pietei de publicitate, Szigeti sustine ca ritmul de crestere de aproximativ 30-40% din ultimii ani nu va mai dura decat aproximativ doi ani, dupa care se asteapta la o intensificare a concurentei intre agentii si chiar la « o stare de criza pe piata ». |n ceea ce priveste distributia publicitatii pe canale de comunicare, Szigeti nu preconizeaza modificari importante : “Segmentul de televiziune nu se va modifica, va ramane in jurul a 65% din piata. S-ar putea sa se schimbe procentele, in conditiile in care clientii vor aloca mai multi bani pentru celelalte medii, dar sa nu uitam ca in fiecare an si bugetele clientilor sunt mai mari”.
    Potrivit reprezentantului thegroup, piata la nivel general va creste anul acesta cu 25%, iar televiziunea va avea o crestere cu 30% sau 50%, sau chiar cu procente duble in cazul unora dintre televiziunile mici – « nu neaparat pentru ca audienta a migrat in aceasta directie, ci pentru ca preturile practicate de televiziunile mari i-au impins pe advertiseri catre cele mici ». Televiziunea, de altfel, nu si-a pierdut si nu-si va pierde niciodata importanta intre canalele de comunicare, apreciaza Szigeti – doar ca tendinta este ca toate cele trei ecrane pe care consumatorul le are in fata, adica telefonul mobil, calculatorul si televizorul, sa convearga, sa devina unul si acelasi.

    Cat priveste celelate canale media, presa cotidiana va fi cea mai afectata de noile tendinte, in conditiile in care consumatorii de presa se orienteaza din ce in ce mai mult catre internet, unde piata de comunicare prin internet ar putea creste cu peste 100% anul acesta, dupa ce anul trecut a depasit 500 de milioane de euro. Despre outdoor, Szigeti este de parere ca aceasta piata nu va creste semnificativ, din cauza blocarii oraselor prin contractele deja existente. "Avem 40.000 de panouri in toata tara si este nimic pe langa cerere. Clientii au retele nationale ocupate prin contracte pe termene lungi, de 12 luni, motiv pentru care orasele mari sunt inchise din punctul de vedere al noilor amplasamente. Astfel ca, daca piata creste pretul cu 15%, creste si outdoorul cu 15%”.

  • Leo Burnett: povestea de succes a celei mai premiate agentii

    Fratii Ioana si Stefan Iordache au pornit cu mult curaj si tupeu, cu doar cateva mii de dolari si un efectiv de trei oameni, o agentie locala de advertiting pentru care curand au indraznit sa-si anunte in public visurile mari.

    Click aici pentru mai multe amanunte

  • Taxa de prima inmatriculare: cine polueaza mult plateste mult

    "Se va trece la o masura legislativa, pe intelesul tuturor: cine polueaza mult, plateste mult, iar cine polueaza putin, plateste putin", a spus Atanasiu. Potrivit presedintelui AVAS, noua formula de taxa va fi bazata pe principii ecologice. El a spus ca forma taxei va fi pregatita, cel mai probabil, pana la 1 iunie ca sa poata intra in vigoare in al doilea semestru.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Bancomatele „au rabdare“ cu clientii doar 30 de secunde

    Unul dintre cele mai frecvente incidente cu care se poate confrunta posesorul de card este acela in care instrumentul de plata ramane blocat in bancomat. Astfel de intamplari se pot datora fie unei defectiuni tehnice a ATM-ului sau poate surveni in urma intarzierii cu care posesorul incearca sa-l scoata din aparat.

    Indiferent daca este vorba de bancomatele mai vechi sau de modelele mai noi, in situatia in care cardul nu este extras in mai putin de 20-30 de secunde acesta este retinut automat. La fel se intampla si cu banii neridicati intr-un interval asemanator.

    Cititi continuare aici

  • Cele mai bune orase in care sa lucrezi

    Alegerile au fost motivate, in principal, de nivelul salarial, dar si de investitiile derulate in aceste localitati.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro