Blog

  • Ascendis iese la cumparaturi

    Planurile pe termen mediu ale grupului Ascendis sfideaza zvonurile din piata. "Pentru anul acesta avem foarte multe planuri de dezvoltare. Vom aduce trei programe noi pentru Romania in zona de training, vom dezvolta reteaua de birouri in teritoriu, asa ca este exclus ca in urmatorul an si jumatate sa vindem. Evident, nu excludem aceasta varianta pentru mai tarziu. Pana la urma, totul este de vanzare", spune Costea Dumitrescu, partener in cadrul grupului Ascendis. Ca alternativa, Dumitrescu nu exclude aparitia unui fond de investitii in calitate de partener la conducerea firmei.

    Deocamdata, partenerii grupului Ascendis cauta in tara firme de training pe care sa le cumpere si care sa se ocupe de noile programe de hard skills training. "Am inceput deja prospectia. Zonele care ne intereseaza cel mai mult sunt Iasi, Constanta si Craiova. Vrem firme care au experienta de training in logistica, transporturi si protectia muncii, dar pana acum nu am gasit nimic care sa ne intereseze. Mai asteptam o perioada si daca nu apare nimic, vom face noi greenfield-uri in orasele respective", completeaza Dumitrescu.

    Prezenta de peste 10 ani pe piata de training si consultanta din Romania, Ascendis este specializata in consultanta, training si invatare experientiala. Echipa Ascendis cuprinde 35 de traineri, consultanti si facilitatori.

  • CE anunta azi in scris decizia in cazul privatizarii Automobile Craiova

    Presedintele AVAS declara ca dupa ce va primi unda verde de la Comisie, mai urmeaza doar ca legea de privatizare a fabricii sa fie trecuta prin Parlament.

    Amanunte pe www.protv.ro

  • Tariceanu: Reducerea TVA, o prostie electorala

    "Nu toate prostiile care se spun or sa ajunga sa se si materializeze. Cu initiative de genul acesta m-am obisnuit, nu ma mai sperie. Slava Domnului, in Parlament mai sunt oameni care au si cunostinte in domeniu, si responsabilitate pentru a intelege efectele unei astfel de masuri. Nu vom ajunge la reducerea TVA deoarece trebuie sa fie identificata si sursa de completare a veniturilor si ma indoiesc ca vor avea curajul (n.r.- initiatorii legii) sa vina cu propuneri de cresteri de taxe in an electoral", a spus Tariceanu, la seminarul pe teme economice organizat, marti, de Economist Conferences, divizie a grupului care editeaza publicatia The Economist.

    Amanunte pe www.mediafax.ro

  • Vosganian: Isarescu sa nu mai comenteze

    Ministrul Finantelor, Varujan Vosganian, a lansat ieri un atac foarte dur la adresa lui Mugur Isarescu, spunand ca nu mai vrea sa primeasca sfaturi din partea guvernatorului BNR. Iesirea lui Vosganian a venit ca o replica la declaratia lui Isarescu, conform careia guvernul ar trebui sa fie mult mai atent in dirijarea economiei.

    “Atunci cand ministrul Finantelor, odata ales in functie, preia realitatea si arata natiunii ca trebuie restructurate cheltuielile, ca trebuie introduse criterii de eficienta, nu e in regula ca guvernatorul, in loc sa spuna «da», sunt de acord sa mentioneze ca structura nuteste buna”, a declarat ieri Vosganian, in cadrul unei emisiuni televizate.

    Click aici pentru a citi continuarea

  • OTP opreste creditul de consum in 14 sucursale din cauza inmultirii intarzierilor la plata

    "In locatiile respective am mers inainte doar cu creditele cu garantii imobiliare. Cand vom vedea o imbunatatire a conditiilor – inclusiv din punctul de vedere al pregatirii personalului si al proceselor – vom relua si acordarea de credite de consum, cel mai probabil in martie sau aprilie", a declarat Diosi pentru ZF.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • Petrolul, la un nou maxim istoric

    Si pe piata londoneza, cotatiile titeiului Brent, care asigura doua treimi din livrarile mondiale de petrol erau in urcare. La bursa de marfuri din New York, contractele futures incheiate pentru grau, zahar, cupru, bumbac si cacao erau, de asemenea, pe un trend pozitiv, ceea ce a facut ca indicele UBS Bloomberg Constant Maturity Commodity Index sa atinga, la randul sau, cea mai mare valoare din istorie.

    "Cresterea cotatiilor la titei este o consecinta a faptului ca investitorii ies din pietele financiare si intra pe piata de marfuri", apreciaza Victor Shum, senior principal la Purvin & Gertz Inc. din Singapore, citat de Bloomberg.

    Contractele futures cu livrare in aprilie au crescut la bursa de marfuri din New York (New York Mercantile Exchange – NYMEX) pana la 102,08 dolari/baril. Ulterior pretul a mai scazut, astfel ca la ora 13:00 (ora Romaniei) cotatia se situa la 101,25 dolari per baril.

    Pe piata din Singapore, euro a fost cotat la 1,5055 dolari, cea mai ridicata valoare de cand moneda unica a fost introdusa in Europa, in 1999.

  • Ce piata mai urmeaza?

    Azi suntem martorii unui alt tip de contaminare, nu atat in randul tarilor, cat in randul pietelor. Problemele aparute cam cu un an in urma intr-un ungher obscur al sistemului financiar – instrumentele financiare care aveau la baza credite ipotecare secundare cu rating BBB minus – s-au extins la obligatiunile companiilor, la creditele auto, la cardurile de credit si acum, cea mai recenta victima, la creditele pentru studenti.

    Paul R. Krugman este comentator la The New York Times si profesor de economie si relatii internationale la Universitatea Princeton.


    Traducerea si adaptarea de Mihai Mitrica

    Cititi continuiarea articolului in editia tiparita a revistei Business Magazin

  • Internetul romanesc, 425 mil. euro

    BUSINESS Magazin: Ceea ce vrem noi sa dezbatem este cat inseamna acum in Romania economia internet. Sunt convins ca adunand toate domeniile implicate, vom ajunge la o cifra cu o marja de eroare destul de mare, dar exercitiul nu va fi mai putin interesant. Si propun sa incepem cu o definitie a internetului.
    Vlad Stan: Internetul inseamna infrastructura, publishing, media de internet, social networking, comert online, servicii pe internet. Dar si telecom, se pare.
    BUSINESS Magazin: Da, inseamna si telecom dintr-un simplu motiv – apelurile initiate de pe telefonul mobil, de exemplu, folosesc de la un anumit punct infrastructura bazata pe internet, care este mai putin costisitoare.
    Vasile Voicu: Sigur ca internetul porneste de la infrastructura, fapt pe care-l stie toata lumea. Fara infrastructura nu prea poti vorbi de servicii de continut, despre publicitate pe internet sau in general despre bani pe care o companie ii castiga din internet. Totul este ca o piramida.
    BUSINESS Magazin: Deci spuneti ca infrastructura este cea esentiala. Va sustineti punctul de vedere si daca vorbim de veniturile generate de aceasta industrie?
    Vasile Voicu: Se pare ca la sfarsitul anului 2007, mai mult de 25% din veniturile totale din internet proveneau din servicii cu valoare adaugata si nu din cele de infrastructura. Si tendinta este scaderea veniturilor din cea de-a doua categorie, pentru ca in final infrastructura nu este totul. Este importanta, pentru ca fara ea nu poate fi vorba de internet, dar mai departe este nevoie de continut.
    Vlad Stan: Dar nivelul investitiei in infrastructura in Romania care este?

    Vasile Voicu:
    Este destul de greu de estimat la nivel de piata. Eu stiu exact ce investitii a facut Romtelecom in infrastructura, adica de peste 500 de milioane de euro din 2003 si pana acum, dar mai departe sunt date ale fiecarei companii in parte.
    BUSINESS Magazin: Dar cred ca mai interesant ar fi de aflat cat produce aceasta infrastructura, decat valoarea investitiei.
    Vasile Voicu: In cazul acesta, veniturile din date si internet din intreaga piata din Romania erau la sfarsitul anului 2006 de aproape 265 de milioane de euro pe an, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta TNS Aisa.
    Vlad Stan: Sunt incluse aici si veniturile inregistrate de retelele de cartier?

    Vasile Voicu:
    Nu sunt date detalii in acest sens si nu as putea spune exact.
    BUSINESS Magazin: Bine, dar ponderea retelelor de cartier este in scadere?
    Vasile Voicu: Dat fiind ca multe dintre ele au fost achizitionate de companii precum RCS&RDS si Astral, cam scade. In schimb, numarul lor de utilizatori inseamna o pondere importanta, daca ne uitam la estimarea IDC pentru anul trecut, ca retelele de cartier au in jur de 500.000 de clienti.
    Daniel Nicolescu: Cred ca sunt destul de greu de numarat totusi, mai ales ca exista utilizatori care folosesc in paralel serviciile mai multor retele de cartier.
    BUSINESS Magazin: Dar cati utilizatori de internet sunt in total?
    Vasile Voicu: La sfarsitul trimestrului al treilea din 2007 existau 329 de milioane de utilizatori de internet broadband (banda larga) la nivel mondial. Nivelul de penetrare este de 5,7%, in crestere cu 1,1% fata de aceeasi perioada a anului precedent.
    Vlad Stan: Desi pare ingrijorator la prima vedere, poate ar trebui spus, prin comparatie, ca nivelul de penetrare al telefoniei mobile la nivel mondial este de 10%. Cifra nu este deci chiar atat de mica.
    Vasile Voicu: Cei 5,7% folosesc mai multe tipuri de acces la internet. Una dintre ele este DSL (Digital Subscriber Line), in diverse versiuni, cum ar fi ASDL (Asimetric DSL), care inseamna peste 60% din totalul conexiunilor. Mai sunt conexiunile prin satelit, wireless, radio.
    BUSINESS Magazin: Dar in Romania cati utilizatori sunt?
    Vasile Voicu: Pentru a furniza date exacte, voi cita raportul ANRCTI publicat la jumatatea anului 2007, care spune ca numarul total de utilizatori de internet broadband era de 2,33 de milioane, cifra care nu include insa segmentul retelelor de cartier.
    Vlad Stan: Asta inseamna aproximativ 10% din populatie.
    Vasile Voicu: Mai exact 11,5%. Dar atentie, pentru ca nu vorbim si de utilizatorii de internet prin dial-up, ci numai de cei cu internet in banda larga. In ceea ce priveste evolutia, raportand la Europa de Est, Romania a inregistrat cea mai mare crestere a utilizatorilor de internet, impreuna cu Polonia si cu Rusia, adica de 30% fata de 2006.
    BUSINESS Magazin: Putem presupune o crestere de 30% si in ceea ce priveste veniturile furnizorilor de internet?
  • Trupa de elita de la Berlin

    A inceput ca un cosmar: cu trei luni inainte de lansarea filmului in cinematografe, cineva fura un DVD din biroul lui José Padilha si-l distribuie in nenumarate copii pe piata neagra. Rezultatele par la prima vedere dezastruoase: in doar trei luni, 11 milioane de brazilieni vad filmul, ceea ce nu impiedica “Tropa de elite” sa ajunga in topul celor mai profitabile titluri ale anului in America de Sud. Dar de aici la Ursul de Aur calea este lunga si anevoioasa.

    A castigat “Tropa de elite” pentru ca, pe langa priza la public, este si un film politic? Mai mult ca sigur. Berlinul este vestit pentru traditia sa politica, al carei rezultat este o lunga lista de filme premiate datorita mesajelor anti-razboi sau denuntului abuzurilor facute de autoritati (vezi si interesantul “Bloody Sunday”). Iar “Tropa de elite” tocmai acest lucru il face: denunta coruptia, abuzurile si practicile violente nejustificate ale politiei din Rio de Janeiro.

    Regizorul José Padilha a fost la fel de uimit ca si jurnalistii cand a primit premiul. “Faptul ca un juriu condus de Costa-Gavras iti acorda un asemenea premiu este uimitor. Ma bucur ca Ursul va face cat mai multi oameni sa intre in sala de cinema pentru ‘Tropa de Elite”, a zis Padilha la conferinta de presa a filmului, unde a prezentat pe larg presiunile facute de politie pentru ca acesta sa nu ajunga in cinematografe.

    Dar premiul lui Padilha, precum si cele ale mexicanului Fernando Eimbcke (trofeu pentru “Lake Tahoe”) si americanilor Paul Thomas Anderson (“There Will Be Blood”) si Errol Morris (Marele Premiu al Juriului pentru “Standard Operating Procedure”) au facut ca din intreaga lista de castigatori numai unul sa vina din Europa. Este vorba de Sally Hawkins, protagonista din comedia “Happy-Go-Lucky”, categoric cel mai proaspat si apreciat de public din intreg festivalul.

    Dar pe langa secvente cu coruptie si violenta, Berlinul a avut mult mai multe de oferit anul acesta, inclusiv ocazia de a-i zari pe cei de la The Rolling Stones sau pe Madonna. Consistenta prezenta muzicala la Berlin l-a facut pe directorul festivalului, Dieter Kosslick, sa rezume cumva aceasta a 58-a editie: “the groove was good, and Berlin this year was not cold but cool” (“ritmul a fost bun, iar Berlinul anul acesta n-a fost rece, ci racoros (dar si )”.

    Dupa ce anul trecut Jennifer Lopez venea pentru a-si promova plictisitorul “Bordertown”, anul acesta Madonna a venit in calitate de regizoare debutanta cu filmul ei “Filth and Wisdom”. Acesta nu a incantat criticii, dar coada jurnalistilor care se inghesuiau sa intre la conferinta de presa se pare ca nu are egal in intreaga istorie a festivalului.

    Foarte emotionata, Madonna uita intrebarile si stralucea toata la complimentele presei, pe care le respingea cu toate acestea cu “modestie”. Categoric cel mai intens moment de la Berlin 2008, venirea Madonnei a iscat si o multime de dezbateri cu privire la obiceiul festivalului de-a invita staruri numai pentru a atrage atentia lumii intregi, in detrimentul unei competitii cu filme selectionate atent.

    Un alt punct de atractie au fost Eric Bana, Natalie Portman si Scarlett Johansson, care si-au prezentat in premiera mondiala “The Other Boleyn Girl”, in regia debutantului Justin Chadwick. Inclus in programul penultimei zile, filmul era asteptat cu sufletul la gura de jurnalistii doritori sa rupa ritmul lent (si adesea deprimant) al filmelor din competitie.

    Ecranizare a bestseller-ului istoric al lui Philippa Gregory, despre Anne Boleyn, regina condamnata la moarte prin decapitare de catre sotul ei, Henric al VIII-lea, “The Other Boleyn Girl” a reusit sa imbine potrivit spectaculosul si drama pentru a atrage atentia tuturor.

    Programat sa apara in Romania la sfarsitul lui iunie, filmul i-a incantat pe jurnalisti, care s-au grabit sa le puna o multime de intrebari lui Bana, Portman si Johansson. Acestia au fost deranjati de insinuarile cum ca Portman si Johansson nu s-au impacat deloc la filmari, ceea ce l-a facut pe Eric Bana sa exclame ca “poate nu va vine sa credeti, dar actorii chiar se iubesc. Avem o slujba atat de nebuneasca, suntem atat de vulnerabili in fata camerei, incat nu poate fi altfel. Fetele s-au impacat de minune”, a asigurat el jurnalistii.

    O izbucnire asemanatoare a avut Penelope Cruz la conferinta de presa a filmului din competitie “Elegy”, tot o ecranizare, dar de aceasta data dupa Philip Roth. Rugata sa comenteze o mai veche declaratie aparuta in presa (despre problemele pe care le-a avut in cariera din cauza fizicului ei ireprosabil), Cruz a strigat ca ea nu a zis niciodata asa ceva. Nici nu mai stim ce sa mai credem pentru ca, oricum, actrita este atat de frumoasa, incat trebuie sa te chinui ca sa fii atent la ce spune.

    Cu doar cateva filme bune in competitie (nu am amintit de “Lake Tahoe”, “Zou You”/”In Love We Trust”, “Cherry Blossoms – Hanami”, “Il y a longtemps que je t’aime”), Berlin 2008 a dezamagit pe multi cu selectia nesatisfacatoare, dar a avut si momente extrem de bune. Nu putem spera decat ca la anul la festival va fi “hot” si nu doar “cool”.

    Cine sunt castigatorii festivalului de la Berlin