BusinessMagazin

Blog

  • Industria europeană intră în era costurilor permanente: Războiul din Golf împinge costurile peste limita de suportabilitate pentru firmele europene

    Industria europeană se confruntă cu o furtună perfectă, în care crizele se succed fără pauză şi lovesc din ce în ce mai dur. Într-un birou modest din Germania, antreprenoarea Martina Nighswonger trăieşte zilnic presiunea acestor schimbări dramatice, potrivit publicaţiei Reuters. După pandemie, scumpirile la energie şi tensiunile comerciale globale, un nou factor destabilizator, anume conflictul din Orientul Mijlociu, ridică din nou costurile materiilor prime, împingând afacerile spre limită.

    Compania sa, Gechem, activă în producţia de substanţe chimice pentru produse de curăţenie şi sectorul auto, este doar un exemplu dintr-un val mai larg de firme afectate. Industrii întregi, de la chimie şi mase plastice până la textile şi metalurgie, resimt din plin impactul noilor scumpiri. În Europa, însă, efectele sunt şi mai severe, deoarece costurile energiei erau deja ridicate comparativ cu alte regiuni.

    Escaladarea conflictului din Golful Persic a dus la blocaje strategice şi atacuri asupra infrastructurii energetice, ceea ce a împins preţul petrolului spre 120 de dolari pe baril, de două ori mai mult decât la începutul anului 2026. Această creştere bruscă afectează direct economiile europene, iar Germania ar putea pierde până la 40 de miliarde de euro în doar doi ani dacă preţurile rămân ridicate.

    Problema este agravată de faptul că Europa porneşte deja dintr-o poziţie vulnerabilă. Costurile energiei electrice sunt mult mai mari decât în Statele Unite, iar industria a fost deja slăbită de competiţia globală şi de închiderea unor fabrici. Experţii avertizează că regiuni precum Germania şi Marea Britanie sunt cele mai expuse unui nou şoc energetic.

    Pentru firmele mici şi mijlocii, situaţia este critică. Acestea nu au flexibilitatea necesară pentru a schimba rapid furnizorii de materii prime sau pentru a absorbi creşterile de costuri. În cazul Gechem, preţul acidului sulfamic a crescut semnificativ, generând costuri suplimentare de sute de mii de euro şi forţând compania să îngheţe angajările şi să ia în calcul concedieri, o decizie fără precedent în ultimele două decenii.

    Criza se propagă şi către marile corporaţii. Giganţi industriali încep să majoreze preţurile, să reducă personalul sau să îşi reevalueze investiţiile. În acelaşi timp, lanţurile de aprovizionare sunt afectate grav: transportul devine mai scump, iar materiile prime precum aluminiul, polietilena sau fertilizanţii sunt tot mai greu de obţinut.

    Impactul nu se limitează la Germania. În Franţa, producătorii se confruntă cu blocaje în livrări din Asia, iar în Danemarca, companii precum LEGO încearcă să reducă dependenţa de combustibili fosili prin alternative sustenabile. Totuşi, incertitudinea continuă să domine mediul economic, iar volatilitatea devine noua normalitate.

    În lipsa unor măsuri puternice de sprijin din partea guvernelor, care au acum resurse mai limitate decât în crizele anterioare, riscurile cresc alarmant. Dacă preţul petrolului continuă să urce, sectoare întregi ar putea intra în incapacitate de plată. Concluzia este dură: competitivitatea Europei depinde crucial de accesul la energie sigură şi accesibilă, iar actuala criză scoate la iveală o vulnerabilitate profundă care nu mai poate fi ignorată.

  • BREAKING. Preşedintele Trump spune a avut discuţii foarte bune şi productive cu Iranul privind încheierea războiului din Orientul Mijlociu şi a amânat cu cinci zile posibilele atacuri asupra infrastructurii energetice şi centralelor electrice ale Iranului

    BREAKING.

    Un oficial iranian neagă existenţa negocierilor cu SUA pentru încheierea războiului

    Un oficial iranian de rang înalt a negat că ar exista negocieri cu Statele Unite, după ce preşedintele Donald Trump a vorbit despre „discuţii productive” cu Teheranul în ultimele zile pentru a pune capăt războiului.

    „Nu au existat negocieri”, a declarat un oficial de securitate de rang înalt, rămas anonim, pentru agenţia de ştiri Tasnim, apropiată de Garda Revoluţionară.

    „Având în vedere amploarea războiului psihologic, nici Strâmtoarea Hormuz nu va reveni la statutul său de dinainte de război şi nici calmul nu va fi restabilit pe pieţele energetice.”

    „Trump a dat înapoi de la ameninţările sale de a ataca infrastructura vitală după ce ameninţările militare ale Iranului au fost validate”, a continuat oficialul, adăugând că presiunea din pieţele financiare a fost un alt factor care a contribuit la retragerea SUA.

    Într-o postare pe Truth Social, luni dimineaţă, preşedintele Trump a spus că, în urma discuţiilor din ultimele două zile, a amânat cu cinci zile posibilele atacuri asupra infrastructurii energetice şi centralelor electrice ale Iranului, potrivit FT. 

    După intervenţia lui Trump, petrolul Brent a scăzut cu 10%, ajungând să se tranzacţioneze în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, în timp ce pieţele bursiere globale şi-au şters pierderile şi au revenit pe creştere.

    Trump a declarat:

    „SUNT ÎNCÂNTAT SĂ ANUNŢ CĂ STATELE UNITE ALE AMERICII ŞI IRANUL AU AVUT, ÎN ULTIMELE DOUĂ ZILE, DISCUŢII FOARTE BUNE ŞI PRODUCTIVE PRIVIND O REZOLVARE COMPLETĂ ŞI TOTALĂ A OSTILITĂŢILOR DIN ORIENTUL MIJLOCIU.”

    Discuţiile cu Teheranul vor continua „pe tot parcursul” săptămânii, a mai spus Trump, descriindu-le drept „aprofundate, detaliate şi constructive”.

    Sâmbătă târziu, Trump ameninţase cu un atac masiv asupra centralelor electrice iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Hormuz până în jurul miezului nopţii GMT de luni.

    Iranul a declarat duminică că va răspunde prin vizarea infrastructurii vitale din regiune, inclusiv a instalaţiilor energetice.

     

  • Preţul petrolului scade după ce preşedintele Trump a anunţat discuţii „productive” cu Iranul

    Preţurile petrolului au înregistrat luni o scădere puternică, de peste 10%, în urma declaraţiilor făcute de preşedintele Trump.

    Petrolul Brent din Marea Nordului a coborât la 101.39 dolari pe baril, marcând o contracţie de 9.63%, în timp ce petrolul West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat o scădere de 9.39%, preţul ajungând la 89.01 dolari pe baril, potrivit AFP.

    Reacţia pieţei vine după anunţul făcut de preşedintele Statelor Unite, Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a declarat că Washingtonul a purtat „discuţii foarte constructive şi fructuoase” cu Teheranul şi că atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene vor fi amânate.

    „Am plăcerea să vă informez că Statele Unite ale Americii şi Iranul au purtat, în ultimele două zile, discuţii foarte constructive şi fructuoase cu privire la o soluţionare completă şi definitivă a conflictului dintre noi din Orientul Mijlociu. Având în vedere tonul şi caracterul acestor discuţii aprofundate, detaliate şi constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dat instrucţiuni Departamentului de Război să amâne toate atacurile militare împotriva centralelor electrice şi a infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor şi discuţiilor în curs”, se arată în mesajul publicat de Trump.

  • Grindeanu: Îmi doresc o clarificare a situaţiei. PSD analizează inclusiv ieşirea de la guvernare

    Liderul PSD a explicat că partidul va demara o consultare internă în care vor vota aproximativ 5.000 de membri, proces care va începe cu o autoevaluare şi va continua cu analiza întregii activităţi guvernamentale.

    „Ştiţi ce îmi doresc eu cel mai mult? Îmi doresc cel mai mult o clarificare a situaţiei. Şi asta mă aştept să se întâmple după consultarea noastră internă. Că se va dori să se continue în această formă? Foarte bine. Atunci ne asumăm şi toată lumea merge înainte”, a declarat Sorin Grindeanu.

    Grindeanu a precizat că PSD nu exclude niciun scenariu politic, de la menţinerea actualei coaliţii până la trecerea în opoziţie sau chiar alte variante, inclusiv alegeri anticipate, deşi acestea sunt puţin probabile.

    „Orice schimbare a protocolului de guvernare poate să însemne pentru PSD rămânerea într-o configuraţie de acest tip, trecerea în opoziţie sau chiar alte variante. Deşi şansele în România să se întâmple alegeri anticipate sunt mici, poate să fie şi această variantă”, a răspuns acesta.

    Întrebat despre posibile schimbări în relaţia cu Partidul Naţional Liberal sau despre formula guvernamentală, liderul social-democrat a subliniat că fiecare partid are dreptul să îşi stabilească propriile decizii.

    „Nu pot să decid eu pentru PNL. E dreptul lor să-şi ia deciziile politice, aşa cum şi PSD are dreptul să-şi facă această consultare internă despre cum arată guvernarea după 10 luni.”

    Grindeanu a insistat că nicio decizie politică nu a fost luată în acest moment, iar direcţia PSD va fi stabilită exclusiv în funcţie de rezultatul consultării interne.

    „Toată această perioadă de consultare trebuie să fie, în primul rând, despre modul în care s-a guvernat în aceste 10 luni, cu bune şi cu rele, şi despre ceea ce avem noi de făcut mai departe. N-am de unde să ştiu ce şi cum vor vota colegii mei. Dacă va fi împărţit acest vot şi aşa mai departe. V-am spus că vom avea o şedinţă premergătoare care va stabili întrebarea sau întrebările pe care le vom avea în acest referendum intern, dacă pot să-l numesc aşa.”, a conchis liderul PSD.

     

     

     

     

  • Ce se întâmplă cu preţul combustibililor la pompă după măsurile luate de Guvern

    Bogdan Ivan a spus că măsurile care au fost decise în zona protecţiei transportatorilor, cu suma de 0,85 lei pe litru, reprezintă un impact de circa 600 de milioane, iar ce s-a decis în segmentul de agricultură, încă 2,6 lei pe litru de motorină, care se scade automat din costul final pe o rambursare directă din partea Ministerului de Finanţe, tot undeva în jurul acestei cifre de 600 de milioane, impact bugetar.

    Întrebat, luni, cu cât va scădea adaosul comercial sau cu cât se aşteaptă să scade preţul la pompă, Ivan a spus că în momentul de faţă toate aceste măsuri au rolul de a stabiliza, dar nu pot să schimbe dinamica internaţională a preţurilor în condiţiile în care chiar astăzi există o dublare a preţului tonei de motorină.

    Întrebat, în continuare, dacă va scădea preţul la pompă, ministrul Energiei a spus că este evident că în momentul de faţă aceste măsuri sunt unele care pe termen scurt, mediu şi lung vor avea un impact de protecţie a pieţei şi de limitare a impactului negativ.

    „Dacă vreţi să vă dau o răspuns foarte cert că de mâine se va schimba această dinamică cu o anumită cifră certă… Am spus-o foarte clar. Până acum, am propus un set mai larg de măsuri în numele Ministerului Energiei, care au fost analizate şi de Ministerul de Finanţe şi care la final, după discuţiile şi din coaliţie, au fost adoptate. Acum avem deja un agreement pe un nou pachet, de asemenea mai sunt alte măsuri pe care le-am propus şi care acum sunt în analiză la nivelul Guvernului şi care, din punctul meu de vedere, trebuie luate de îndată şi, în acelaşi timp, trebuie ca fiecare ban colectat suplimentar de către statul român în această perioadă în care au crescut preţurile carburanţilor să se întoarcă integral înapoi la oameni, sub o formă sau altă. Iar acest lucru va fi evident decis tot în perioada următoare de către premierul României”, a spus Bogdan Ivan.

    Ivan menţionează că România produce undeva la peste 5 milioane de tone de motorină, în urma activităţii rafinăriei.

    „În momentul de faţă nu poţi să interzici exportul produselor pe care le se află în tranzit. Nu aduci motorină în România ca să o vinzi mai departe. E logic. Evit să spun cuantumuri precise pentru că, dacă aş avea un glob de cristal în care să pot prevedea viitorul, în care să pot prevedea modul în care arată conflictul armat din Orientul Mijlociu, cât va dura, cine pe cine va ataca, ce instalaţie de petrol-gaze va fi atacată, aş putea să vă fac aceste lucruri. La fel cum nu am eu acest glob de cristal, nu cred că l-are nimeni altcineva. Ca să fiu foarte clar, n-am un glob de cristal în care să mă uit şi să spun că acest război va dura încă o lună 5 luni, 10 luni şi modul în care va arăta dinamica preţului la nivel internaţional”, a declarat Bogdan Ivan.

    Dacă firmele nu vor respecta măsurile ce vor adoptate marţi de guvern, „avem un mecanism foarte clar prin care ANAF, Consiliul Concurenţei, ANPC, odată adoptat acest act normativ şi publicat în Monitorul Oficial, vor putea să intre total în bucătăria interna a tuturor acestor companii”. Aceste organisme deja au făcut aceste controale în bază legislaţiei în vigoare, dar odată cu adoptarea acestei noi ordonanţe vor putea să vadă fiecare detaliu, fiecare flux pentru a fi date asigurări că nu va fi nicio creştere speculativă a preţului la pompă.

  • Bogdan Ivan, ministrul Energiei: În momentul de faţă nu se pune problema limitării cantităţilor de carburanţi către populaţie. Avem rezerve, avem toate discuţiile tehnice pentru repornirea Petrotel. Nu văd să fie cazul pentru astfel de limitări

    Prim-ministrul Ilie Bolojan a convocat astăzi, la Palatul Victoria, grupul de lucru pentru analizarea creşterii preţurilor la combustibili şi identificarea soluţiilor menite să reducă impactul asupra economiei şi populaţiei. În urma discuţiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanţă de urgenţă prin care să fie declarată situaţia de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi să fie stabilite măsuri de protejare a economiei şi a populaţiei pe durata acestei crize. Adaosul comercial pentru benzină, motorină şi materiile prime utilizate pentru obţinerea acestora va fi limitat pe întregul lanţ de activitate economică. Exportul şi/sau livrările intracomunitare de benzină şi motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi al Ministerului Energiei. Pe durata situaţiei de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea preţului final.

    În ciuda acestei decizii, Bogdan Ivan, ministrul energiei, a declarat că în acest moment nu este o problemă de lichiditate pe piaţa carburantţilor din România.

    “În momentul de faţă nu se pune problema limitării cantităţilor de carburanţi către populaţie. Avem rezerve, avem toate discuţiile tehnice pentru repornirea Petroltel. Nu văd să fie cazul pentru astfel de limitări”, a spus ministrul în cadrul unei conferinţe de presă.

    Ce înseamnă situaţia de criză? Potrivit legislaţiei în vigoare, criză are loc în cazul unei cereri excepţional de mari sau al unei întreruperi semnificative a furnizării ori aprovizionării de ţiţei şi/sau produse petroliere şi în cazul în care toate măsurile bazate pe mecanismele de piaţă au fost implementate, dar oferta de ţiţei şi/sau produse petroliere este insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită, astfel încât este nevoie să se introducă în plus măsuri administrative în scopul de a garanta siguranţa în aprovizionarea cu ţiţei şi/sau produse petroliere.

     

    Care sunt rezervele care intră primele în piaţă?

    Ordinea de punere în circulaţie a stocurilor minime

    I. În cazul declarării unei situaţii de urgenţă, la nivel de criză, autoritatea competentă (Ministerul Energiei) dispune aprovizionarea rafinăriilor cu cantităţi de ţiţei din stocurile minime, astfel încât să fie asigurată producţia zilnică de produse petroliere.

    II. În cazul declarării unei situaţii de urgenţă, la nivel de criză, consumatorii vor fi aprovizionaţi cu produse petroliere din stocurile minime în următoarea ordine de prioritate:

    a) servicii sociale esenţiale – prin serviciu social esenţial se înţelege un serviciu în legătură cu asistenţa medicală, utilităţi, salubrizare, asistenţa socială, de urgenţă, de securitate, cu educaţia sau cu administraţia publică;

    b) transport de mărfuri alimentare;

    c) sisteme de transport public;

    d) producători de energie electrică şi termică care utilizează produse petroliere – pentru cantităţile necesare producerii de energie termică necesare asigurării consumului populaţiei şi a serviciilor sociale esenţiale;

    e) populaţie – consumul pentru mijloacele de transport proprietate personală;

    f) alte categorii de consumatori.

    Sursa: Hotărârea nr. 795/2018 privind aprobarea Planului de urgenţă pentru gestionarea situaţiilor de disfuncţionalitate majoră în aprovizionarea cu ţiţei şi/sau produse petroliere, a situaţiilor de urgenţă deosebită şi a situaţiilor de criză locală

     

  • De ce ne e ruşine cu odihna? Ce mituri ne influenţează calitatea somnului în viaţa de zi cu zi?

    Te-ai simţit vreodată judecat pentru faptul că dormi prea mult, prioritizezi somnul peste o ieşire în oraş cu prietenii, ora la care alegi să te culci sau chiar dacă alegi să dormi la amiază? A apărut un fenomen numit „ruşinea somnului”, adică presiunea socială şi criticile legate de obiceiurile tale de odihnă. Unii psihologii spun că această atitudine vine dintr-o cultură care valorizează excesiv munca şi productivitatea, făcând somnul să pară mai puţin important decât este în realitate, conform unui articol realizat de The Wall Street Journal.

    „Suntem ruşinaţi dacă ne exprimăm nevoia de somn şi suntem ruşinaţi dacă nu dormim suficient”, spune Wendy Troxel, psiholog şi cercetător în ştiinţele comportamentale şi autoare a unei cărţi despre cupluri şi somn, în cadrul unui interviu acordat pentru The Wall Street Journal.

    Dacă ai plecat mai devreme de la o petrecere pentru că te simţeai obosit sau, pur şi simplu, nu voiai să îţi strici programul de somn, poate cel puţin un prieten de-al tău a considerat că nu mai eşti la fel de distractiv cum erai în trecut. Totuşi, indiferent de stilul de viaţă pe care îl ai, eşti etichetat adesea într-un anumit fel, fie că eşti matinal, nocturn sau obişnuieşti să dormi pe timpul zilei, potrivit unui articol realizat de The Wall Street Journal.

    În cadrul aceluiaşi articol, Wendy Troxel, a explicat că fiecare persoană are un ritm propriu, unele sunt mai active dimineaţa, iar altele sunt mai active pe timpul nopţii. Practic, dacă încerci să te adaptezi forţat la un alt program decât cel potrivit ţie, somnul tău va avea de suferit.

    E important să dormim mereu fix opt ore pe noapte? Laura Crăciun-Chiriţă, medic specialist neurolog-somnolog, Clinica Neuroaxis, subliniază, pentru ZF Gen Z, că nu este realist şi nici necesar ca toată lumea să doarmă acelaşi număr de ore, pentru că fiecare are nevoi diferite, iar cel mai important indicator nu este numărul exact de ore, ci cum te simţi în timpul zilei.

    „În principiu durata recomandată de somn este între 7-9 ore pentru o persoană adultă însă există o variabilitate individuală destul de mare. În practică, atât timp cât peste zi nu există semne de oboseală sau somnolenţă, atât timp cât nu apar probleme legate de atenţie şi concentrare, înseamnă că avem un număr suficient de ore de somn pe noapte, chiar dacă acest număr nu este exact 8. Apoi, foarte importantă este şi calitatea somnului – degeaba dormim suficient dacă dormim prost”, explică Laura Crăciun-Chiriţă.

    Majoritatea pacienţilor, adaugă ea, au vieţi destul de încărcate, joburi stresante şi este greu să pună în practică nişte obiceiuri mai sănătoase în ceea ce priveşte odihna şi din păcate deseori intră într-un cerc vicios din care este foarte greu să iasă. Însă de cele mai multe ori un stil de viaţă mai echilibrat este primul pas spre un somn mai bun.

    Există numeroase mituri legate de somn, care influenţează în mod greşit comportamentele tinerilor şi felul în care aceştia îşi gestionează odihna.

    „Probabil unul dintre cele mai frecvente mituri legate de somn ar fi ca dacă nu reuşim să adormim, e bine să rămânem în pat şi să aşteptăm să vină somnul. Şi lucrurile stau exact invers – dacă nu reuşim să adormim un interval mai mare de timp, cel mai bine este să ne ridicam din pat şi să facem altceva, ideal o activitate foarte relaxantă şi liniştită, până când ni se face iar somn. Dacă stăm în pat şi nu reuşim să adormim, există riscul să se formeze o asociere negativă şi să fie din ce în ce mai greu să adormim în acel loc”, spune Laura Crăciun-Chiriţă.

    Un alt mit demontat de Laura Crăciun-Chiriţă: alcoolul ajută la un somn mai bun. În realitate, deşi poţi adormi mai repede, alcoolul afectează odihna, pentru că reduce somnul profund şi creşte somnul superficial, ceea ce duce la oboseală în ziua următoare.

    „Alcoolul poate agrava anumite patologii, cum ar fi apneea în somn, aşa încât în niciun caz nu aş recomanda să fie consumat pentru o odihnă mai bună.”

    Cum ai putea să-ţi echilibrezi eficient viaţa socială şi timpul dedicat odihnei fără să pară ca o greutate pentru tine?

    „Cred că trebuie prioritizate lucrurile, astfel încât să găsim un echilibru. Poate nu fiecare zi va fi perfectă, şi asta este normal şi chiar benefic pe termen lung. Dacă o seară cu prietenii se prelungeşte peste ora noastră obişnuită de culcare, nu este o tragedie, atât timp cât avem grijă ca pe viitor să recuperăm. La fel, dacă avem o perioadă extrem de ocupată şi ne simţim foarte obosiţi, putem să renunţăm o perioadă scurtă la activităţile sociale, până când ne revenim”, menţionează Laura Crăciun-Chiriţă.

    O preocupare excesivă pentru igiena somnului, a mai adăugat ea, în defavoarea altor activităţi poate crea frustrări pe termen lung şi astfel să obţinem inversul efectului dorit. Iar neglijarea importanţei unui program regulat de somn poate crea pe viitor probleme de sănătate.

  • Deşi războiul din Iran duce preţurile combustibililor la noi recorduri, cel puţin 12 producători auto globali încep să renunţe sau să reducă semnificativ planurile pentru maşini electrice

    Cel puţin 12 producători auto globali îşi reduc planurile privind vehiculele electrice, pe fondul cererii persistente pentru motoarele cu combustie şi al retragerii politicilor de sprijin atât în SUA, cât şi în Europa, scrie FT. 

    Săptămâna trecută, Honda a renunţat la planul de a înceta producţia de maşini cu motoare cu combustie până în 2040 şi a estimat pierderi de 16 miliarde de dolari în următorii doi ani din cauza revizuirii strategiei sale pentru vehicule electrice. Mercedes-Benz, Ford, Stellantis şi Volvo Cars şi-au redus, de asemenea, ţintele privind electrificarea completă.

    În rândul brandurilor de lux, Rolls-Royce, deţinut de BMW, este cel mai recent care îşi schimbă direcţia, anunţând săptămâna aceasta că va continua să producă vehicule cu motoare pe benzină şi după 2030.

    Bentley, Lotus, Audi şi Porsche au redus deja planurile de a deveni complet electrice sau electrificate în proporţie de 80% în următorul deceniu, multe dintre ele alegând să extindă disponibilitatea maşinilor plug-in hybrid în portofoliu.

    Lamborghini, deţinut de Volkswagen, a renunţat recent la planul de a lansa primul său model complet electric, Lanzador, până în 2030. Modelul va fi, în schimb, un plug-in hybrid.

    „Rata de respingere a maşinilor complet electrice este în creştere”, a declarat directorul executiv Stephan Winkelmann. „Partea emoţională [a unui Lamborghini] este vibraţia maşinii, modul în care o conduci, cum frânezi, iar unul dintre principalele motive pentru respingerea maşinilor complet electrice a fost lipsa sunetului motorului.”

    Ferrari a redus anul trecut la jumătate ţinta de producţie pentru vehicule electrice până în 2030, dar continuă să dezvolte primul său model electric, afirmând că îşi propune să ofere aceeaşi „plăcere de a conduce”, indiferent dacă maşina este pe benzină, hibridă sau electrică.

    Directorul executiv Benedetto Vigna a spus în repetate rânduri că Ferrari nu va forţa fanii să renunţe la sunetul familiar al motoarelor sale pe benzină.

    Bentley, de asemenea deţinut de Volkswagen, a declarat anul trecut că va continua să vândă modele plug-in hybrid şi după 2035, renunţând la obiectivul de a deveni exclusiv electric.

    Tranziţia către vehicule electrice a fost mai lentă în cazul maşinilor de lux.

    În 2023, Rolls-Royce a devenit unul dintre primele branduri de lux care a lansat un vehicul complet electric, Spectre. Ferrari va începe să accepte comenzi pentru modelul său complet electric Luce în luna mai, în timp ce Bentley va lansa primul său model electric anul viitor — cu doi ani mai târziu decât planificase iniţial.

    „În perioada de când a fost lansat Rolls-Royce Spectre, lumea s-a schimbat”, a declarat Chris Brownridge, directorul executiv al Rolls-Royce Motor Cars.

    De când Donald Trump a revenit la putere, administraţia sa a eliminat creditele fiscale federale pentru achiziţia de vehicule electrice, a redus investiţiile în infrastructura de încărcare şi a relaxat ţintele privind emisiile auto. Şi Uniunea Europeană a slăbit, de asemenea, obiectivele privind emisiile.

  • Guvernul declară situaţie de criză pe piaţa carburanţilor şi instituie măsuri de protecţie. Adaosul comercial pentru benzină, motorină şi materiile prime utilizate pentru obţinerea acestora va fi limitat

    Guvernul Bolojan va adopta marţi o ordonanţă de urgenţă prin care să fie declarată oficial situaţia de criză pe piaţa ţiţeiului şi a produselor petroliere, fiind stabilite o serie de măsuri pentru protejarea economiei şi a populaţiei, în contextul creşterii preţurilor carburanţilor.

    Astfel, pe durata situaţiei de criză vor fi instituite măsuri de protecţie aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanţele care au determinat instituirea situaţiei de criză.

    Adaosul comercial pentru benzină, motorină şi materiile prime utilizate pentru obţinerea acestora va fi limitat pe întregul lanţ de activitate economică.

    Exportul şi/sau livrările intracomunitare de benzină şi motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi al Ministerului Energiei.

    Pe durata situaţiei de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea preţului final.

    De asemenea, ministerele Finanţelor, Economiei, Energiei, împreună cu Consiliul Concurenţei, vor monitoriza permanent piaţa şi vor evalua orice alte măsuri care se impun.

    Ministerul Energiei a anunţat că gestionează stocuri de urgenţă de peste 2 milioane tone echivalent petrol (tep). 

    Stocurile de urgenţă menţinute pe teritoriul României pot asigura consumul intern pentru aproximativ 45 de zile, iar stocurile menţinute în extern, prin delegare, o perioadă de timp similară, totalul fiind de 90 de zile.

  • Cum vrea Bucureştiul să scape de graffiti. Anunţul lui Ciprian Ciucu şi noul program

    Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri pe această temă la care au fost invitaţi ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, primarii de sector, parlamentari din comisiile de cultură şi reprezentanţi ai organizaţiilor de profil.

    Potrivit acestuia, nu este posibilă supravegherea continuă a fiecărei clădiri din oraş, iar cei care desenează sau vandalizează faţadele scapă, de cele mai multe ori, fără sancţiuni serioase.

    Ciucu a afirmat că, chiar şi în situaţiile în care autorii sunt prinşi de poliţiştii locali, în „99% din cazuri” judecătorii manifestă indulgenţă, pe motiv că cei implicaţi sunt copii.

    “Legiuitorul şi-a dat seama la un moment dat că vandalismul ne costă milioane şi milioane de lei. Igienizarea, reparaţiile costă mult. Problema este cât se poate de serioasă. Şi a încadrat vandalismul în zona penală. Dar degeaba, 99% dacă nu chiar 100% dintre cazurile de vandalism sunt tolerate de către judecători şi nimeni nu păţeşte absolut nimic. Nu există nicio consecinţă”, a precizat primarul.

    În opinia sa, lipsa unor pedepse semnificative încurajează repetarea acestor fapte şi face ca eforturile administraţiei de a combate fenomenul să aibă rezultate limitate.

    Edilul a atras atenţia şi asupra costurilor ridicate generate de curăţarea clădirilor afectate. Acesta a subliniat că îndepărtarea graffiti-ului este mult mai scumpă decât realizarea lui, ceea ce pune o presiune suplimentară pe bugetele locale şi pe proprietarii imobilelor vandalizate.

    Declaraţiile vin în contextul în care Primăria Capitalei a iniţiat un regulament care ar permite îndepărtarea sistematică a graffiti-ului şi a înscrisurilor de tip tagging de pe clădiri. Ciucu atrage însă atenţia că, în prezent, procedura de intervenţie este extrem de greoaie, deoarece autorităţile locale au nevoie de avize, autorizaţii şi proiecte de intervenţie semnate de arhitecţi înainte de a putea curăţa faţadele afectate.

    Edilul susţine că această birocratie încetineşte considerabil reacţia administraţiei şi reduce eficienţa măsurilor de descurajare. „În alte ţări se intervine în 24/48 de ore pentru descurajare şi zădărnicire. (…) Voi cere celor prezenţi o soluţie! Ministerul Culturii, Parlamentul, sistemul de justiţie, cu toţii au un rol important să dezlege mâinile primarilor şi să ne lase să facem treabă”, a declarat Ciucu.

    În sprijinul soluţiilor propuse, primarul a publicat şi un clip video care arată cum graffiti-ul poate fi îndepărtat cu ajutorul laserului.

    Pe 17 martie, Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică un program destinat curăţării graffiti-ului şi a afişajului neautorizat de pe faţadele clădirilor din zonele construite protejate. Potrivit proiectului, proprietarii care se înscriu în program vor beneficia de acoperirea a 80% din costurile lucrărilor, pe baza unui deviz întocmit de Administraţia Străzilor, în timp ce diferenţa de 20% va fi suportată de beneficiari.

    Municipalitatea va elabora documentaţiile tehnice şi va obţine toate avizele şi autorizaţiile necesare, costurile aferente urmând să fie acoperite integral din bugetul local. Proprietarii sau administratorii imobilelor notificate vor putea alege fie să cureţe faţadele pe cont propriu, în regim de conformare voluntară, fie să se înscrie în program, astfel încât intervenţia să fie realizată de autoritatea locală. Cei care nu se conformează riscă sancţiuni contravenţionale aplicate de Poliţia Locală.

    În perimetrul vizat de program, autorităţile anunţă şi introducerea unui sistem integrat de monitorizare, care va include patrule active şi supraveghere video, precum şi campanii publice de informare şi conştientizare, menite să reducă actele de vandalism urban.