BusinessMagazin

Blog

  • OpenAI trece la pasul următor: Va lansa o super-aplicaţie pentru desktop

    OpenAI va integra browserul web, aplicaţia ChatGPT şi aplicaţia de programare Codex într-o super-aplicaţie pentru desktop, relatează CNBC. Informaţia a fost dezvăluită prima dată de The Wall Street Journal.

    Potrivit sursei citate, Fidji Simo, directorul general al diviziei de aplicaţii din cadrul OpenAI, va fi cel care va coordona această schimbare cu sprijinul preşedintelui companiei. Scopul acestei super-aplicaţii este acela de a simplifica experienţa utilizatorului şi să reducă fragmentarea.

    „Companiile trec prin faze de explorare şi faze de reorientare; ambele sunt esenţiale. Dar când noile pariuri încep să dea roade, aşa cum vedem acum cu Codex, este foarte important să mizăm pe ele şi să evităm distragerile. Mă bucur foarte mult că profităm de acest moment”, a scris Simo într-o postare pe X, potrivit CNBC.

    „Ceea ce contează cu adevărat pentru noi în acest moment este să rămânem concentraţi şi să executăm extrem de bine”, a spus Simo în timpul şedinţei, conform unei transcrieri parţiale analizate de CNBC.

    Ideea de a crea o astfel de aplicaţie vine în contextul în care OpenAI încearcă să facă faţă concurenţei tot mai intense din partea rivalului Anthropic, notează The Wall Street Journal.

  • Hidroelectrica, cea mai mare companie din România, caută CEO şi CFO: candidaţii trebuie să aibă experienţă de conducere, studii economice sau inginereşti şi să livreze investiţii, profit şi strategii pentru tranziţia energetică

    Hidroelectrica, cea mai mare companie din România după capitalizare, a lansat procedura de selecţie pentru două poziţii-cheie în conducere – director general (CEO) şi director financiar (CFO) – în paralel cu publicarea scrisorii de aşteptări care trasează direcţiile strategice pentru următorii ani.

    Mandatele sunt valabile până în noiembrie 2027, iar procesul are loc în baza legislaţiei privind guvernanţa corporativă a companiilor de stat.

    Compania, controlată majoritar de stat prin Ministerul Energiei, caută candidaţi cu experienţă în conducere şi management, într-un moment în care trebuie să livreze simultan investiţii de miliarde de lei, profituri consistente şi tranziţia către energie verde. Pentru poziţia de CEO, cerinţele includ studii superioare în inginerie sau economie, minimum 7 ani experienţă profesională şi cel puţin 5 ani în funcţii de conducere sau consultanţă în management. Candidaţii trebuie să aibă cunoştinţe de limba engleză şi să nu fi fost revocaţi din funcţii similare în ultimii ani.

    Pentru CFO, profilul este mai tehnic: pe lângă studiile economice şi experienţa generală, este necesară experienţă de minimum 5 ani în management financiar, cunoaşterea standardelor IFRS şi deţinerea unor certificări profesionale precum ACCA, CFA, CAFR sau CECCAR.

    Selecţia va include analiza dosarelor, verificarea referinţelor, interviuri şi evaluări comportamentale, dar şi analiza declaraţiilor de intenţie ale candidaţilor, raportate la obiectivele stabilite de acţionari.Aceste obiective sunt detaliate în scrisoarea de aşteptări, care pune presiune pe viitoarea conducere să menţină poziţia de lider a companiei şi să transforme Hidroelectrica într-un „pilon central al tranziţiei energetice din România”.

    Printre priorităţi se numără modernizarea şi retehnologizarea portofoliului de centrale, accelerarea proiectelor de investiţii aflate în derulare şi extinderea în energie eoliană, solară şi alte surse regenerabile, inclusiv prin achiziţii şi parteneriate.

    În paralel, conducerea va trebui să menţină stabilitatea financiară şi o politică de dividende generoasă, cu distribuirea a aproximativ 90% din profit către acţionari, în timp ce gestionează un program investiţional de peste 8 miliarde lei în perioada 2025-2027.

    Documentul subliniază şi nevoia de digitalizare, eficientizare operaţională şi atragere de specialişti, dar şi implementarea standardelor ESG şi consolidarea guvernanţei corporative.

    În acelaşi timp, viitorii şefi ai companiei vor trebui să gestioneze riscuri semnificative, de la volatilitatea pieţei energiei şi riscul hidrologic, până la presiunile de decarbonizare şi schimbările de reglementare.

    Recrutarea vine într-un context în care Hidroelectrica rămâne cel mai mare producător de energie din România, cu circa 27% din producţia totală şi un rol esenţial în echilibrul Sistemului Energetic Naţional, ceea ce ridică miza selecţiei la unul dintre cele mai importante procese de recrutare din sectorul public.

     

  • Preţurile carburanţilor continuă să crească: în Capitală, benzina standard oscilează între 8,87 şi 8,96 lei/litru, iar motorina între 9,48 şi 9,60 lei/litru, după patru zile consecutive de scumpiri

    Preţurile carburanţilor continuă să crească în benzinăriile din România, atât la benzină, cât şi la motorină, pe fondul tensiunilor din Iran, care au împins în sus cotaţiile internaţionale la petrol şi gaze.

    Vineri, în staţiile Petrom din Capitală, preţul unui litru de benzină standard este cuprins între 8,94 şi 8,96 lei, în timp ce motorina standard a ajuns la 9,57 – 9,60 lei/litru.

    La MOL, benzina standard se vinde între 8,87 şi 8,89 lei/litru, iar motorina între 9,48 şi 9,49 lei/litru. În cazul Rompetrol, preţul benzinei este cuprins între 8,89 şi 8,92 lei/litru, iar motorina a ajuns la 9,56 – 9,58 lei/litru, potrivit datelor centralizate 

    Aceasta este a patra zi consecutivă de scumpiri.

    Datele centralizate de platforma peco-online arată însă diferenţe semnificative între staţii. Cea mai ieftină benzină standard se vinde în Cluj la 8,64 lei/litru, iar motorina la 9,25 lei.

    În Bucureşti, preţul minim este de 8,79 lei/litru pentru benzină şi 9,39 lei pentru motorină. În Timişoara, benzina porneşte de la 8,76 lei, iar motorina de la 9,39 lei, în timp ce în Iaşi preţurile minime sunt de 8,77 lei/litru pentru benzină şi 9,39 lei pentru motorină. În Constanţa, benzina ajunge la 8,79 lei, iar motorina la 9,38 lei/litru.

    Evoluţia de astăzi marchează cele mai mari ajustări zilnice de preţ din ultimele săptămâni, într-un context în care piaţa globală a energiei este puternic influenţată de conflictul din Orientul Mijlociu.

    Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat joi că Guvernul va lua în termen de o săptămână un set de măsuri în contextul creşterii preţurilor la carburanţi.

    ”Am discutat despre preţurile carburanţilor în CSAT în urmă cu 10 zile.  Şi primul-ministru şi ministrul de Finanţe şi ministrul Energiei au venit cu diferite scenarii. Între timp, au mai avut loc discuţii între Guvern şi operatorii de pe piaţa de energie şi o să vedeţi în zilele următoare, într-o săptămână, estimez eu, un set de măsuri”, a spus preşedintele Nicuşor Dan, prezent la Bruxelles cu ocazia reuniunii Consiliului European şi a Summitul Euro.

    El a precizat că în problema preţurilor la carburanţi va fi ”o acţiune din partea statului român”.

    Brent crude, reperul global al pieţei petroliere, a scăzut vineri dimineaţă cu 0,69%, până 107,9 dolari pe baril. West Texas Intermediate (WTI), indicele de referinţă din SUA, a scăzut cu 1,3%, până la 94,3 de dolari pe baril.

     

     

     


     

     

  • Macron: Franţa explorează căi de a debloca Strâmtoarea Ormuz prin acţiuni la nivelul ONU

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri, pentru POLITICO, după reuniunea liderilor UE la Bruxelles, că ţara sa explorează căi pentru a debloca Strâmtoarea Ormuz prin acţiuni la nivelul ONU.

    „Am început un proces exploratoriu şi vom vedea în zilele următoare dacă acesta are şanse de reuşită”, a răspuns, vineri, Macron la întrebarea POLITICO.

    Acesta a precizat faptul că „i-a explicat secretarului general al ONU (…) că Franţa intenţionează să sondeze opinia principalilor săi parteneri, şi în special a membrilor Consiliului de Securitate, cu privire la oportunitatea stabilirii unui cadru al ONU pentru ceea ce dorim să realizăm în Strâmtoarea Ormuz”.

    Macron a discutat o astfel de variantă cu premierul indian Narendra Modi. Pe de altă parte, secretarul general al ONU le-a explicat liderilor europeni că, pentru ţările din Sudul Global, este important ca orice iniţiativă privind eliberarea Strâmtoarea Ormuz să fie coordonată prin intermediul ONU potrivit unui diplomat al UE.

    Un alt diplomat a declarat pentru POLITICO faptul că o astfel de iniţiativă ar putea lua forma unei rezoluţii internaţionale. Aceasta ar putea primi sprijin atât din partea ţărilor din Golf, cât şi a statelor europene, creând astfel baza unei coaliţii mai largi care să asigure securitatea acestei rute maritime esenţiale.

    Plan între Marea Britanie şi aliaţi pentru redeschiderea strâmtorii
    Pe de altă parte, la începutul acestei săptămâni, premierul britanic Keir Starmer a anunţat că ţara sa lucrează cu aliaţii la un plan pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz. „Trebuie să deschidem Strâmtoarea Ormuz pentru a asigura stabilitatea pieţei”, a spus Starmer.

    „Am acţionat deja alături de alte ţări pentru a elibera rezerve de petrol de urgenţă la un nivel fără precedent, dar, în cele din urmă, trebuie să redeschidem Strâmtoarea Ormuz pentru a asigura stabilitatea pieţei”, a completat, luni, premierul britanic

  • ANM anunţă cum va fi vremea în aprilie

    Potrivit ANM, în săptămâna 23-30 martie, valorile termice vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile nordice şi estice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi uşor excedentar în extremitatea de sud a ţării, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal.

    În săptămâna 30 martie-6 aprilie, temperaturile medii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval în majoritatea regiunilor, posibil uşor mai coborâte în cele vestice. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în regiunile nord-vestice, iar în rest vor fi excedentare, mai ales în regiunile sudice şi sud-vestice.

    În săptămâna 6-13 aprilie, temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

    În săptămâna 13-20 aprilie. mediile valorilor termice se vor situa în limitele climatologice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a ţării. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile, a precizat ANM.

  • Şeful NASA îi cere lui Trump ca Pluto să fie din nou recunoscută drept planetă

    Pluto a fost descoperit de Clyde W. Tombaugh, originar din Kansas, la Observatorul Lowell din Flagstaff, Arizona, pe 18 februarie 1930, scrie IFL Science.

    Acesta va fi primul dintre aşa-numitele obiecte transneptuniene (TNO), obiecte care orbitează dincolo de Neptun (deşi Pluto nu o face tot timpul, mai multe despre acest lucru mai târziu).

    La începutul anilor 2000, descoperirea altor TNO-uri mari a dat naştere discuţiei dacă clasa planetară ar trebui extinsă. Era Sedna o planetă? Dar Haumea? Erau mai mici decât Pluto, aşa că au fost lăsate deoparte. Apoi, astronomii Mike Brown, Chad Trujillo şi David Rabinowitz au descoperit Eris pe 5 ianuarie 2005.

    Eris este puţin mai mică decât Pluto, dar mai masivă. la momentul respectiv, părea mai mare din toate punctele de vedere. Dacă Pluto era o planetă, atunci şi Eris trebuia să fie.

    Uniunea Astronomică Internaţională (IAU), autoritatea recunoscută la nivel internaţional pentru denumirea corpurilor cereşti şi definirea termenilor astronomici încă din 1919, a aprobat o nouă definiţie a planetei în 2006, clasificând Pluto, Eris şi alte obiecte drept „planete pitice”.

    Două decenii mai târziu, unii americani încă nu sunt dispuşi să renunţe la această idee.

    „Îl susţin 100% pe preşedintele Trump în demersul său de a face Pluto din nou măreţ”, a declarat Isaacman pentru The Daily Mail într-un nou interviu.

    „Cred că le datorăm tuturor celor din Kansas şi tuturor contribuţiilor lor extraordinare la astronomie şi aerospaţială să redăm în mod legitim acea descoperire statutul de planetă”.

    Isaacman a avut o relaţie turbulentă cu preşedintele Trump.

    El a fost candidatul iniţial pentru funcţia de administrator al NASA, dar a fost scos de pe lista respectivă după disputa publică a lui Trump cu Elon Musk de anul trecut, deoarece Isaacman era considerat un aliat al lui Musk.

    Apoi a fost propus din nou în noiembrie, de data aceasta obţinând postul.

    De atunci, el a fost un susţinător al lui Trump. Într-o conferinţă de presă recentă pentru a discuta schimbările din Programul Artemis, Isaacman a subliniat sprijinul administraţiei Trump pentru NASA – o afirmaţie în contradicţie cu încercările administraţiei de anul trecut de a implementa reduceri devastatoare la agenţia spaţială, cu potenţiala pierdere a multor misiuni, care a fost oprită doar de Congres.

    Cu toate acestea, Isaacman nu este singurul care are impresia că Trump are puterea de a redefini obiectele spaţiale.

    Anul trecut, William Shatner a încercat să-l implice pe Elon Musk, postând pe Twitter: „Ar trebui să-l rugăm pe Elon să-l convingă pe preşedinte să semneze unul dintre acele decrete executive pentru a face din Pluto o planetă din nou”, la care Musk a răspuns că ar susţine acest demers.

    Chiar şi membrii republicani ai Congresului i-au cerut preşedintelui să „facă din Pluto o planetă din nou”.

    Totuşi, preşedintele Statelor Unite nu are autoritatea de a afirma că Pluto este o planetă.

    Pluto nu este nici măcar primul obiect ceresc care a fost numit planetă înainte ca „statutul” său să fie schimbat.

    Descoperirea lui Ceres, cel mai mare corp din Centura de Asteroizi, în 1801, a fost anunţată ca descoperirea unei noi planete. Controversa privind faptul dacă era o planetă a început în momentul în care Pallas – al treilea cel mai mare asteroid din Sistemul Solar – a fost descoperit doar un an mai târziu, pe o orbită similară.

    Discuţia a continuat timp de decenii. Abia în anii 1950 asteroizii au ieşit din categoria planetelor. Ceres a fost definită ca planetă pitică în 2006, în timp ce Pallas este considerată a fi o rămăşiţă de protoplanetă.

    Uniunea Astronomică Internaţională a redefinit noţiunea de planetă în 2006 pentru a diferenţia planetele de numărul tot mai mare de obiecte din Centura Kuiper care erau identificate. Definiţia unei planete este departe de a fi perfectă şi există propuneri pentru îmbunătăţirea ei. Cu toate acestea, ea este adesea interpretată greşit. Conform IAU, o planetă este un corp ceresc care:

    se află pe orbită în jurul Soarelui
    are o masă suficientă pentru a atinge echilibrul hidrostatic (o formă aproape rotundă)
    şi-a „curăţat vecinătatea” din jurul orbitei sale

    Pluto nu îndeplineşte al treilea criteriu. Prin „curăţarea vecinătăţii”, astronomii se referă la faptul că obiectul în cauză este principalul corp gravitaţional din orbita sa. Uneori, acest lucru este înţeles greşit, în sensul că planeta este singurul lucru din orbita sa, iar totul a fost îndepărtat, dar nu este cazul. Acest lucru este uneori folosit în argumentaţia privind Pluto.

    De exemplu, fostul administrator al NASA din timpul primului mandat al lui Trump, Jim Bridenstine, a declarat în 2019: „Unii oameni au susţinut că, pentru a fi o planetă, trebuie să-ţi eliberezi orbita în jurul Soarelui. Ceea ce ştim acum este că, dacă aceasta este definiţia pe care o vom folosi, ai putea submina cu adevărat toate planetele”.

    Adevăratul aspect crucial este acela de a fi cel mai important corp gravitaţional din orbita sa; prin urmare, lunile mari, care sunt rotunde şi se învârt în jurul Soarelui împreună cu planetele lor, nu se încadrează în această definiţie. Pluto nu este cel mai mare corp gravitaţional din orbita sa, deoarece orbita sa intersectează orbita lui Neptun.

  • Dan: Ultima bucăţică de energie este la un preţ mare, consumatorii şi companiile au un preţ mare

    Preşedintele României a explicat la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles că sistemul actual de tarifare de pe piaţa unică penalizează statele care investesc în resurse regenerabile sau ieftine.

    „În ceea ce priveşte mecanismul de preţ, după cum ştiţi, mecanismul prin care se stabileşte preţul energiei electrice este că toţi producătorii primesc preţul celei mai scumpe dintre sursele de producţie care este disponibilă la un anumit interval de timp. Şi asta face ca cei care produc mai ieftin să aibă pe anumite intervale orare câştiguri substanţiale. Asta face ca, inclusiv în ţări care au un procent semnificativ de energie ieftină şi regenerabilă, din cauza faptului că ultima bucăţică de energie este la un preţ mare, consumatorii şi companiile din ţările respective au un preţ mare”, a declarat Dan.

    Şeful statului susţine că a găsit deschidere la nivelul Comisiei Europene pentru două variante de intervenţie care să protejeze facturile românilor. Potrivit acestuia, dezbaterea va continua în Consiliul din luna iunie, fiind vizate atât plafonarea directă a gazului, cât şi recuperarea profiturilor excesive de la producători.

    „Comisia a fost deschisă la mecanisme care să reducă preţul energiei, fie prin plafonarea preţului gazului, pentru că cele mai multe intervale orare sunt cele în care centrala pe gaz este cea care dă preţul maximal, deci preţul pentru toată ziua şi pentru toată suprafaţa geografică, fie ca aceste diferenţe de preţ care sunt mari câştigate de cei care produc energie ieftină să fie temporar luate de stat şi duse către protecţia consumatorilor”, a mai adăugat preşedintele.

    Referitor la strategia pe termen lung, Nicuşor Dan afirmă că Europa a făcut un pas istoric prin acceptarea energiei nucleare ca soluţie strategică de viitor. Totodată, acesta subliniază că România mizează pe un pachet masiv de investiţii europene pentru a-şi securiza reţelele de transport şi interconectarea cu restul continentului.

    „Comisia Europeană a venit cu o propunere şi cu o sumă de bani de 30 de miliarde de euro care să fie investite pe suprafaţa Europei în reţele, în optimizarea reţelelor şi în interconexiuni între ţări, astfel încât să ne apropiem tot mai mult de o piaţă europeană a energiei. Consiliul a ajuns la un acord de a merge înspre stimularea energiei nucleare. Şi inclusiv, ţări care voiau să renunţe la centralele lor nucleare revin şi solicită prelungirea funcţionării acestora”, a concluzionat Nicuşor Dan.

  • UE cere Israelului să facă loc accesului „imediat” şi „neîngrădit” la asistenţa umanitară în Gaza

    În concluziile lor, şefii de stat şi prim-miniştrii UE şi-au exprimat alarma cu privire la agravarea crizei umanitare din Gaza, descriind condiţiile drept „catastrofale” şi solicitând acţiuni urgente, arată Euronews.

    Liderii UE au subliniat, de asemenea, necesitatea ca Organizaţia Naţiunilor Unite, agenţiile sale şi organizaţiile umanitare să opereze independent şi imparţial în Gaza pentru a ajuta la salvarea de vieţi omeneşti şi la alinarea suferinţei.

    De asemenea, aceştia au îndemnat Israelul să îşi schimbe decizia privind legea de înregistrare a ONG-urilor, să redeschidă punctele de trecere a frontierei către Gaza şi să îşi respecte pe deplin obligaţiile în temeiul dreptului internaţional, inclusiv dreptul internaţional umanitar.

     

  • Liderii UE solicită un „moratoriu asupra atacurilor împotriva instalaţiilor energetice şi de apă”

    Distrugerile au dus la o creştere vertiginosă a preţurilor globale la energie şi au crescut riscul de secetă şi foamete.

    „Consiliul European solicită dezescaladarea şi o moderaţie maximă, protejarea civililor şi a infrastructurii civile şi respectarea deplină a dreptului internaţional de către toate părţile, inclusiv a principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a dreptului internaţional umanitar”, declară liderii, potrivit Euronews.

    „Consiliul European deplânge pierderile de vieţi omeneşti în rândul civililor şi monitorizează îndeaproape impactul de amploare al ostilităţilor, inclusiv asupra stabilităţii economice”.

    Textul include o condamnare explicită a „atacurilor militare nediscriminatorii ale Iranului împotriva ţărilor din regiune”, dar nu condamnă atacurile americano-israeliene ca o încălcare a dreptului internaţional.

    Liderii îşi exprimă, de asemenea, sprijinul pentru Cipru, ţara cea mai apropiată de regiune, şi salută disponibilitatea exprimată de Germania, Franţa, Italia şi Olanda de a asigura libertatea navigaţiei în Strâmtoarea Hormuz, „odată ce condiţiile sunt îndeplinite”.

    Diplomaţii indică faptul că acest lucru înseamnă odată ce ostilităţile au încetat. De asemenea, aceştia doresc să consolideze resursele misiunii Aspides din Marea Roşie, menţinând în acelaşi timp mandatul acesteia concentrat strict pe rebelii Houthi.

    Mai mult, cei 27 subliniază „importanţa menţinerii unui nivel ridicat de vigilenţă şi a asigurării nivelului necesar de pregătire” în cazul în care războiul duce la un val migratoriu către continent.

  • Preţul petrolului scade, după ce Netanyahu a anunţat că Iranul nu mai poate îmbogăţi uraniu

    Traderii au declarat că pieţele, lipsite de evoluţii pozitive, au reacţionat exagerat la remarcile lui Netanyahu despre eforturile Israelului de a redeschide Strâmtoarea Ormuz, potrivit Financial Times.

    În această după-amiază, „am întrezărit cum vor reacţiona pieţele dacă [şi] când oamenii cred că Strâmtoarea Ormuz se va deschide”, a declarat Mike Zigmont de la Visdom Investment Group.

    „Lipsa progresului în Strâmtoarea Ormuz este o forţă care te împiedică să cumperi riscuri. Tranzacţiile care aspiră la riscuri au nevoie de sclipiri sau de veşti concrete despre progrese acum”.

    Mike O’Rourke de la JonesTrading a declarat că remarcile „incrementale” ale prim-ministrului israelian au fost suficiente pentru a declanşa o mică inversare pe pieţe.

    Acţiunile americane şi-au redus pierderile anterioare, iar obligaţiunile de trezorerie au crescut după ce premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că Iranul nu mai poate îmbogăţi uraniu.

    Indicele S&P 500 de pe Wall Street a închis joi în scădere cu 0,3%, după ce şi-a recuperat majoritatea pierderilor anterioare.

    Randamentele obligaţiunilor de trezorerie pe doi ani, care anterior crescuseră până la 3,96%, au scăzut la 3,8%.

    Preţul ţiţeiului Brent a scăzut cu 0,6%, la 106,72 dolari pe baril, iar dolarul a scăzut faţă de un coş de alte şase valute importante.

    „Piaţa este blocată în ţara nimănui”, a declarat Jim Bianco, preşedintele firmei de consultanţă Bianco Research.

    „Poate că [SUA şi Israelul] vor deschide strâmtoarea [Ormuz] săptămâna viitoare, poate că nu. Poate că va fi săptămâna următoare. Între timp, totul declanşează o reacţie exagerată”.

    Benjamin Netanyahu a declarat că atacurile comune SUA-Israel asupra Iranului au distrus capacitatea Teheranului de a îmbogăţi uraniu şi de a produce rachete balistice.

    Prim-ministrul Israelului a declarat joi că, deşi nu „pune un cronometru”, el vede „acest război terminându-se mult mai repede decât cred oamenii”.