BusinessMagazin

Blog

  • Schimbări uriaşe pe piaţa muncii: Care sunt cele patru noi ocupaţii apărute în România. Ce joburile puteţi face de acum

    În această săptămână a fost oficializată o schimbare a Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) prin introducerea a opt noi ocupaţii şi reorganizarea altor două, conform Ordinului ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi preşedintelui Institutului Naţional de Statistică privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România — nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

    În Monitorul Oficial din 14 iunie 2023 a fost publicat Ordinul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) 892/2023.

    Lista ocupaţiilor practicate în cadrul economiei naţionale care modifică şi completează Clasificarea ocupaţiilor din România — nivel de ocupaţie (şase caractere):

    • comerciantul vânzător mărfuri nealimentare (522102);
    • director executiv cooperativă agricolă (112040);
    • dresor câini (516404);
    • inginer pentru inspecţia şi verificarea tehnică a cazanelor, instalaţiilor de ridicat şi recipientelor sub presiune (214960);
    • preşedinte cooperativă agricolă (131123);
    • profesor de limbi străine (235301);
    • specialist în lucrul cu părinţii (parenting) (263515);
    • specialist sisteme de calificare (235925).

    În plus, pe lângă cele opt noi ocupaţii, alte două se reorganizează după cum urmează:

    Se mută ocupaţia „grădinar” din grupa de bază 6111 Agricultori şi lucrători calificaţi în culturi de câmp şi legumicultură în grupa de bază 6113 Agricultori şi lucrători calificaţi în grădinărit, horticultură şi pepiniere la codul 611303.

    Se redenumeşte ocupaţia „designer floral” ca „designer florist” şi se păstrează codul 216607 în grupa de bază 2166 Designeri grafică şi multimedia.

     

  • Veşti bune pentru şoferi: Ce nouă categorie de vehicule ar putea conduce dacă deţin un permis auto categoria B

    La începutul acestei săptămâni Camera Deputaţilor a votat un proiect de lege care se prevede că permisul de conducere eliberat pentru categoria B va putea fi folosit şi pentru motocicletele cu cilindree maximă de 125 cm cubi.

    Deţinătorii unui permis de categoria B vor putea conduce motociclete cu cilindree maximă de 125 cm cubi dacă au cel puţin 24 de ani şi au obţinut permisul de cel puţin trei ani, conform ultimelor amendamente aduse propunerii legislative iniţiale.

    Camera deputaţilor a adoptat, în data de 13 iunie 2023, propunerea legislativă cu 261 de voturi pentru, 0 voturi contra, o abţinere şi o persoană care nu a votat.

    „În România legislaţia actuală nu prevede niciun amendament care să vină în sprijinul posesorilor de permis categoria B, în vederea obţinerii permisului categoria A1 mai facil. Aceste amendamente sunt specifice fiecărei ţări din Uniunea Europeană şi se stabilesc local. Extinderea accelerată actuală a zonelor urbane şi imposibilitatea adaptării infrastructurii la valorile de trafic pentru autovehiculele pe patru roţi, obligă la propunerea de soluţii alternative pentru asigurarea unei mobilităţi urbane optime la nivelul populaţiei. Sprijinirea utilizării de motociclete uşoare prin facilitarea obţinerii permisiului categoria A1 pentru posesorii de permis categoria B este una din soluţiile alternative pentru asigurarea mobilităţii urbane”, potrivit expunerii de motive a proiectului legislativ iniţial.

    „Avantajele creşterii numărului de motociclete uşoare care se conduc cu permis categoria A, prin facilitarea obţinerii acestuia sunt: Creşterea gradului de mobilitate urbană pentru populaţie, cu implicaţii pozitive pentru economie şi confort; fluidizarea zonelor urbzane supraaglomerate; se rezolvă problema parcărilor, consum redus de combustibil şi reducerea poluării”, se mai arată în expunerea de motive iniţială.

    Pentru a intra în vigoare este necesar să mai fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

     

  • Atenţie de unde cumpăraţi Rovinietă. CNAIR atenţionează asupra funcţionării unei aplicaţii neautorizate pentru achiziţia rovinietei

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) atrage atenţia utilizatorilor reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi din România că aplicaţia mobilă Aircash nu este autorizată pentru încasarea tarifului de utilizare (rovinietă), informează compania într-un comunicat publicat în această săptămână pe site-ul instituţiei.

    Utilizatorii reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi din România  trebuie să achite rovinieta doar pe portalul deţinut de către CNAIR, disponibil la adresa www.erovinieta.ro , sau la distribuitorii autorizaţi, ale căror puncte de distribuţie/portaluri web autorizate se regăsesc pe site-ul oficial al companiei la adresa http://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie .

    CNAIR nu îşi asumă nicio responsabilitate cu privire la accesarea de către utilizatori, în vederea achitării rovinietei, a unor portaluri web/aplicaţii mobile neautorizate.

    “În acelaşi timp, subliniem faptul că, la achiziţionarea unei roviniete prin intermediul aplicaţiei Aircash, utilizatorii achită costuri suplimentare faţă de preţul real al unei roviniete (ex: pentru o rovinietă cu valabilitate de 7 zile pentru un autoturism, pe portalurile web autorizate de către CNAIR un utilizator achită echivalentul a 3 euro, reprezentând tariful stabilit de legislaţia în vigoare, iar prin aplicatia Aircash suma achitată este de 5 euro, din care 2 euro reprezintă taxa VOI (Vignette Online Identification))”, mai scrie în comunicat.

     

  • Principalele obiective economice din programul de guvernare al cabinetului Ciolacu

    ♦ 250 mld. lei (50 mld. euro) până la finalul mandatului (toamna lui 2024) pentru companii prin fonduri europene şi garanţii de stat.

    ♦ Inflaţia la 8% la final lui 2023;

    ♦ Creştere economică mai mare de 3% în 2023;

    ♦ Salariu de peste 1.000 de euro (5.000 de lei net) la finalul mandatului (toamna lui 2024);

    ♦ Salariu minim de 500 de euro net până la finalul mandatului;

    ♦ Scăderea poverii fiscale pe angajaţi;

    ♦ 10% din PIB pentru susţinerea puterii de cumpărare a populaţiei şi stimuli economici pentru companii;

    ♦ Creşterea pensiilor;

    ♦ Dublarea investiţiilor la 126 mld. lei (25 mld. euro) în 2024;

    ♦ Datoria publică la 46% din PIB în 2024;

    ♦ România ajunge la 82% din media UE la PIB/capita în PPP.

    ♦ PIB de 360 mld. euro în 2024 (prognoza actuală este de un PIB de 300 mld. euro în 2023).

  • Cine sunt miniştrii care vor coordona economia României în cabinetul Ciolacu

    Noul guvern al lui Marcel Ciolacu, format din Partidul Social Democrat (PSD) şi din Partidul Naţional Liberal (PNL), deci fără UDMR care a fost exclus de la guvernare, propune o infuzie în mediul de business din România de 50 mld. euro, prin credite bancare garantate de stat, ajutoare de stat directe şi fonduri europene. 

    Marcel Boloş, ministru de finanţe (PNL)

    ► Economist de formare, a absolvit facultatea de ştiinţe economice de la Universitatea Oradea. Are un doctorat în contabilitatea obţinut la Universitatea de Vest şi încă un doctorat în management obţinut la Babeş-Bolyai în Cluj-Napoca.

    ► A predat la Universitatea Oradea şi din 2015 a fost la conducerea mai multor structuri de stat care aparţin de managementul fondurilor europene. În guvernul Ciucă a fost ministrul fondurilor europene.

     

    Radu Oprea, ministrul economiei şi turismului (PSD)

    ► Inginer în industria petrolieră, Radu Oprea a absolvit facultatea de utilaj tehnologic la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti. A lucrat în mediul privat timp de 19 ani, din 1990 până în 2009, când a intrat în politică pe un post de prefect în Prahova.

    ► Din 2012 este senator în Parlamentul României şi a mai fost ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat.

     

    Adrian Câciu, ministrul fondurilor europene (PSD)

    ► Economist, a absolvit Universitatea Româno-Americană şi are un masterat în managementul proiectelor de dezvoltare rurală şi regională. Cunoaşte, conform CV-ului, engleză şi italiană.

    ► A fost ministrul finanţelor în cabinetul Ciucă şi în trecut unul dintre consilierii economici ai PSD. 

     

    Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor (PSD)

    ► A absolvit în 1997 facultatea de matematică şi informatică a Universităţii de Vest din Timişoara. Conform CV-ului, cunoaşte limbile engleză şi italiană.

    ► Este membru PDSR (actualul PSD) din 1996. Şi-a început cariera în politică în 2001 cu un post de director în Timiş, dar între 2005 şi 2008 a condus două companii din mediul privat. A mai fost viceprimar, ministru în mai multe cabinete şi premier în 2017.

     

    Adrian Veştea, ministrul dezvoltării (PNL)

    ► Are o licenţă în contabilitate obţinută la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti şi un master în administraţie publică la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. La începutul anilor 2000 a profesat ca economist. 

    ► Este membru PNL din 1994 şi a fost primar al oraşului Râşnov, judeţul Braşov, timp de trei mandate. Din 2016 şi până în prezent este preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

     

    Marius Budăi, ministrul muncii (PSD)

    ► Are o diplomă în economie obţinută la universitatea privată Spiru Haret şi un masterat la aceeaşi universitate. Vorbeşte foarte bine limba engleză şi limba franceză, conform datelor din CV-ul său.

    ► Din 1995 lucrează în domeniul public, dar şi în domeniul privat. Este deputat în Parlamentul României din 2016 şi a mai fost ministrul muncii în cabinetele Dăncilă şi mai apoi Ciucă.

     

    Sebastian Burduja, ministrul energiei (PNL)

    ► Are licenţa în ştiinţe politice obţinută la Stanford (SUA) şi un master la Harvard (SUA), ambele universităţii fiind în topul celor mai bune din lume. Doctoratul l-a obţinut la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti.

    ► Are mai multe lucrări ştiinţifice publicate. A fost în trecut secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi ministrul digitalizării în guvernul Ciucă.

     

    Florin Barbu, ministrul agriculturii (PSD)

    ► A absolvit în 2003 facultatea de ştiinţe economice de la Universitatea din Craiova. Are şi un doctorat în economie obţinut la aceeaşi universitate.

    ► În CV apare că a lucrat numai în domeniul public şi şi-a început cariera în 2005, la vârsta de 25 de ani, ca inspector de specialitate la direcţia venituri din primăria Slatina. A mai fost în aceeaşi instituţie şef de serviciu, director, iar din 2020 este deputat PSD.

  • Ana Paraschivoiu, head of digital transformation, Vodafone România: În recrutare, voi aprecia creativitatea, rezilienţa şi instinctul candidaţilor de a căuta alternative şi a-şi antrena echipa pentru a rezolva provocările

    Ana Paraschivoiu şi-a început cariera în Vodafone în urmă cu 15 ani şi şi-a construit mare parte din experienţă fiind în roluri de automatizare şi simplificare, transformare agile şi digitalizare. În prezent, coordonează echipele care dezvoltă procesele digitale şi robotizate din spatele interacţiunilor clienţilor cu compania.

     

    1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?

    Un rol de lider al unei echipe TechCo ce creează şi experimentează aplicabilitatea soluţiilor de automatizare şi Inteligenţă Artificială, ca alternativă la procesele complexe şi costisitoare. 

    2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?

    Să inspir, să dau încredere şi energie oamenilor, să provoc status quo-ul. Să valorizez diversitatea talentelor şi să stimulez creativitatea şi productivitatea, să cultiv disciplina şi flexibilitatea. Liderul va facilita execuţia interdepartamentală rapidă şi va menţine echipele conectate la experienţa clientului şi la reacţia/opinia acestuia. 

    3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?

    Ambiguitatea şi complexitatea generate de evoluţia accelerată a tehnologiei; provocarea de a înţelege noile fenomene, de a alege soluţiile şi procesele potrivite pentru organizaţie; curajul de a explora teritorii necunoscute; construirea culturii organizaţionale care sprijină evoluţia şi integrează stilul de lucru al generaţiilor noi.

    4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri odată cu avansul tehnologiei?

    Ne vom concentra pe conectarea dintre noi şi pe inteligenţa emoţională, multe dintre procese fiind tehnologizate. Vor apărea noi roluri, o experienţă pe care noi deja o avem în echipa de dezvoltare a asistentului digital TOBi. Avansul tehnologic va aduce oportunitatea de a creşte productivitatea şi a oferi clienţilor mai multă simplitate şi relevanţă.

    5. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg?

    Roboţii vor fi primul filtru în procesul de angajare, fiind cei care vor identifica profilurile potrivite rolului. În recrutare, voi aprecia creativitatea, rezilienţa şi instinctul candidaţilor de a căuta alternative şi a-şi antrena echipa pentru a rezolva provocările, inteligenţa socială şi deschiderea la nou şi învăţare.    ■

     

    Ana Paraschivoiu, Vodafone România, 35 de ani

    Cifră de afaceri (2022): 4,695 mld. lei

    Număr de angajaţi*: 3.200

    *la 31 martie 2023

    BUSINESS Magazin va lansa în curând anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde vorbim cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Ana Paraschivoiu, Head of Digital Transformation, divizia Customer Operations, este unul dintre managerii al căror profil va apărea în cadrul acestui proiect.

  • Rămâi pe loc fără permisul de conducere timp de 30 de zile dacă faci asta în trafic. Amenzile ajung la 725 de lei

    Rămâi pe loc fără permisul de conducere timp de 30 de zile dacă faci asta în trafic. Astfel, şoferii agresivi la volan sunt vizaţi de mai multe sancţiuni deoarece, conform Codului Rutier, persoanele care încalcă legislaţia şi cele care au un anumit comportament în trafic vor primi amenzi cuprinse între 580 de lei şi 725 de lei.

    Rămâi pe loc fără permisul de conducere timp de 30 de zile dacă faci asta în trafic. Amenzile ajung la 725 de lei
    Astfel, şoferii agresivi la volan vor fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 580 de lei şi 725 de lei şi suspendarea permisului pentru o perioadă de 30 de zile.

    Potrivit Codului Rutier, sunt vizaţi şoferii „care se găsesc în categoria care se deplasează succesiv de pe o bandă de circulaţie pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depăşirii unui şir de vehicule care circulă în acelaşi sens”. De asemenea, întoarcerea maşinii prin folosirea frânei de mână sau pornirea de pe loc „cu patinarea excesivă, în gol, a roţilor motoare” fac parte din categoria conducerii agresive.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • S-a dat legea! Pedeapsă extremă pentru românii care distribuie imagini intime cu o persoană cunoscută, fără acordul acesteia

    Pedeapsă extremă pentru românii care distribuie imagini intime cu o persoană cunoscută, fără acordul acesteia. O astfel de faptă se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă, potrivit unei legi promulgate miercuri de preşedintele României.

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea care prevede că divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate, fără consimţământul acesteia, de natură să-i provoace o suferinţă psihică sau o ştirbire a imaginii sale, va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

    Actul normativ vizează completarea art. 226 din Legea nr. 286/2019 privind Codul penal.

    „Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informaţiile furnizate, fără consimţământul persoanei înfăţişate, de natură să provoace acesteia o suferinţă psihică sau să aducă o atingere a imaginii sale, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, prevede legea promulgată.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Se dau bani mai mulţi pentru milioane de români. Cresc pensiile şi salariile după schimbarea Guvernului

    Marcel Ciolacu, premierul desemnat, a prezentat noul program de guvernare prin care anunţă că se dau bani mai mulţi pentru milioane de români. Astfel, liderul PSD a transmis că pensiile mai mici de 3.000 de lei nu vor fi impozitate, iar până în 2025 toţi românii cu salariul minim vor câştiga 500 de euro pe lună.

    „Ştim exact ce avem de făcut şi propunem un plan cu cinci mari obiective. Rezolvarea, odată pentru totdeauna, a problemei pensiilor speciale şi adoptarea noii legi privind salarizarea unitară. Stoparea creşterii preţurilor, refacerea puterii de cumpărare, dezvoltarea sistemelor publice de educaţie şi sănătate, principalul argument pentru a-i convinge pe românii plecaţi să se întoarcă în ţară. 

    Dezvoltarea economică prin creşterea producţiei naţionale, atragerea de bani europeni şi alocări bugetare, crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite”, transmite Marcel Ciolacu.

    Astfel, liderul PSD promote că salariul minim va creşte la 500 de euro, iar salariul mediu va atinge 1.000 de euro. „Acest guvern va avea grijă şi de cei care au muncit o viaţă întreagă. Aşa cum am făcut de fiecare dată când ne-am aflat la guvernare, pensiile vor creşte. În plus, toţi românii cu venituri mici şi medii, salariaţi sau pensionari, vor fi în continuare sprijiniţi de stat. Toate formele de ajutor, din acest moment, vouchere pentru alimente şi pentru plata facturilor la energie şi gaze vor continua”, a concluzionat Marcel Ciolacu.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Scăderea populaţiei se vede şi în educaţie

    Declinul demografic al României a afectat şi populaţia cuprinsă în sistemul de educaţie. Astfel, numărul de elevi din învăţământul preuniversitar a scăzut în ultimul deceniu în 38 dintre judeţele României, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) centralizate de Ziarul Financiar.

    Cele mai mari scăderi au fost în Gorj, Vaslui şi Teleorman. În Gorj, numărul elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar a scăzut cu 28% în ultimul deceniu, de la 54.900 în 2012 până la mai puţin de 40.000 copii în anul 2021. În Vaslui, scăderea a fost de 25%, de la circa 65.400 de elevi până la aproape 49.000, iar în Teleorman numărul elevilor a scăzut cu 24%, până la puţin peste 33.600.

    Creşteri ale numărului de elevi în ultimul deceniu au fost înregistrate în şase judeţe şi în municipiul Bucureşti. Cea mai mare creştere a fost în Ilfov, de 22%, de la circa 35.900 de copii la puţin peste 43.740, urmată de cea din Bucureşti, cu 13%, de Braşov, cu 8%, şi de Cluj, cu 3,4%.

    În Bucureşti, numărul elevilor a crescut de la circa 213.400 în 2012 la puţin peste 240.850 în anul 2021, în Braşov numărul lor a ajuns la 71.216 în 2021, în creştere de la 65.878 în 2012, iar în Cluj au fost 81.037 de elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar în 2021, în creştere de la 78.387 în 2021.

    În 2021, rata tinerilor de 18-24 de ani care nu au absolvit liceul şi nu sunt în învăţământ sau formare s-a îmbunătăţit uşor, atingând din nou nivelul din 2019, de 15,3%. Cu toate acestea, aceasta rămâne semnificativ mai mare decât media UE, care este de 9,7%.

    Rata celor care părăsesc timpuriu sistemul de educaţie şi formare diferă şi între regiuni: de la 7,9% în Bucureşti la aproape 23% în regiunea de sud-est. Elevii expuşi riscului de a abandona şcoala tind să fie concentraţi în şcolile defavorizate din zonele rurale, care nu dispun de resurse şi de profesori cu experienţă, scrie un raport al OCDE din 2022. Mulţi tineri români părăsesc sistemul şcolar fără a dobândi abilităţile necesare pentru a intra pe piaţa muncii, una cu nevoi în schimbare rapidă şi continuă.

     

    ► Numărul de elevi din învăţământul preuniversitar a scăzut în ultimul deceniu în 38 dintre judeţele României.

    ► În Gorj, numărul elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar a scăzut cu 28% în ultimul deceniu.

    ► În Vaslui, scăderea a fost de 25%, în Teleorman numărul elevilor a scăzut cu 24%.

    ► Creşteri ale numărului de elevi în ultimul deceniu au fost înregistrate în şase judeţe şi în municipiul Bucureşti. Cea mai mare creştere a fost în Ilfov, de 22%.

    Surse: INS