BusinessMagazin

Blog

  • Mesajul preşedintelui Nicuşor Dan la depunerea jurământului de către soldaţii profesionişti

    Mesajul a fost prezentat de către Mihai Şomordolea, Consilier de Stat – Departamentul Securităţii Naţionale – Secretarul CSAT, în timpul ceremoniei organizate la Monumentul „Mormântul Ostaşului Necunoscut” din Parcul Carol I din Bucureşti.

    „Astăzi, un nou contingent de soldaţi profesionişti depune jurământul, un moment cu o semnificaţie profundă în parcursul fiecăruia dintre dumneavoastră. Jurământul militar reprezintă un angajament solemn prin care vă dedicaţi fără rezerve energia, devotamentul şi profesionalismul în slujba ţării. Este, totodată, declaraţia fermă de loialitate prin care vă afirmaţi hotărârea de a apăra România în orice împrejurare, chiar cu riscul propriilor vieţi”, a transmis Dan.

    Preşedintele a mai spus că ceremonia „este şi un bun prilej de a aduce un omagiu înaintaşilor noştri care au luptat pentru independenţă, suveranitate şi unitate naţională. Îi onorăm, de asemenea, pe veteranii de război şi pe cei din teatrele de operaţii. Exemplul lor de curaj şi dăruire trebuie să rămână o sursă de inspiraţie pentru fiecare dintre dumneavoastră”.

    Nicuşor Dan a remintit că „la fel ca întreaga Europă, România se confruntă astăzi cu provocări de securitate complexe. Ne aflăm în imediata vecinătate a războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, ale cărui efecte negative se resimt pe multiple planuri”.

    România va „rămâne un pilon de stabilitate la nivel regional şi european şi un membru responsabil şi respectat al Uniunii Europene şi NATO, care, alături de aliaţi şi parteneri, contribuie la consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic”.

    „Dragi militari, aţi devenit membri ai marii familii a Armatei României, instituţie esenţială în asigurarea securităţii naţionale, care se bucură de încrederea cetăţenilor noştri. Nobila viaţă de militar implică multe privaţiuni, momente dificile şi cere sacrificii, inclusiv din partea familiilor dumneavoastră. Prin depunerea jurământului militar, faceţi dovada maturităţii şi vă asumaţi cu responsabilitate să apăraţi suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială şi democraţia constituţională. Fiţi demni de acest legământ. Fiţi mândri de uniforma pe care o purtaţi şi de drapelul sub care aţi jurat credinţă! Vă felicit şi vă doresc mult succes! Să vă fie jurământul călăuză! Trăiască Armata României! Trăiască România!”.

  • Unde se lucrează cel mai puţin în Europa. 31 de ore pe săptămână

    Irlanda a fost clasată drept cea mai bună ţară din Europa pentru echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală.

    Angajaţii din Irlanda lucrează în medie 31,2 ore pe săptămână. Este o scădere semnificativă faţă de perioada de dinainte de pandemie, scrie Express.

    Experţii globali în domeniul ocupării forţei de muncă Remote au publicat Indicele european al echilibrului între viaţa profesională şi cea personală. Fiecare ţară din Europa a fost clasată în funcţie de calitatea vieţii şi bunăstarea la locul de muncă.

    Au fost luate în considerare mai multe criterii. Numărul mediu de ore lucrate, concediul anual legal, concediul de maternitate plătit, concediul medical, asistenţa medicală, siguranţa publică, fericirea publică şi incluziunea LGBTQ+. Fiecare naţiune a primit un scor din 100.

    Irlanda a ocupat primul loc în clasament. A obţinut un scor de 82,89, o creştere de 4,22 puncte faţă de anul trecut. Acest lucru se datorează creşterii siguranţei publice şi reducerii numărului mediu de ore lucrate pe săptămână.

    Conform rapoartelor, angajaţii din Irlanda lucrează în medie cu două ore mai puţin pe săptămână decât înainte de pandemie. Se estimează că cei din Irlanda lucrează în jur de 31,2 ore pe săptămână. Este o scădere de la 33,5 ore.

    Scăderea a venit în urma adoptării unor aranjamente de lucru flexibile. Este vorba de munca la distanţă sau hibridă.

    Ţările nordice au dominat topul 10. Islanda şi Belgia s-au clasat în primele trei locuri, însă Irlanda a ocupat primul loc.

    Irlanda oferă peisaje rurale uluitoare. Are litoral extins şi dealuri ondulate. Mulţi ajung să viseze la mutarea într-un loc cu program de lucru mai scurt. Renunţarea la viaţa aglomerată a oraşului pentru o viaţă mai liniştită în mediul rural pitoresc devine din ce în ce mai atractivă.

  • Ilie Bolojan, reacţie la avizul CSM pe pensii: Putem pierde fonduri de sute de milioane de euro

    Într-o declaraţie acordată Digi24, premierul Ilie Bolojan a explicat modul în care avizul CSM, primit cu întârziere şi ulterior respins, a creat presiune asupra angajamentelor asumate de Guvern în faţa Comisiei Europene. „Cu cât avizul venea mai repede, cu atât puteam adopta proiectul mai repede”, a menţionat premierul, accentuând legătura directă dintre rapiditatea procesului decizional şi respectarea termenelor.

    Impactul financiar este considerabil. Neîndeplinirea procedurilor şi termenelor specificate în PNRR ar putea conduce la blocarea a 800 de milioane de euro. Bolojan a detaliat că anumite etape birocratice sunt în responsabilitatea Guvernului. Altele, implică instituţii judiciare precum instanţele sau Curtea Constituţională.

    Bolojan: Reforma este esenţială pentru sustenabilitatea bugetară

    Premierul a respins categoric posibilitatea menţinerii unor sisteme de pensionare la vârste fragede, precum 48-50 de ani, cu pensii echivalente ultimului salariu. „Pentru un buget sănătos, este necesar un sistem sustenabil. Pensia trebuie să fie rezonabilă, iar vârsta de pensionare să fie cea normală, de 65 de ani”, a subliniat Bolojan.

    El a precizat că orice reformă trebuie să găsească un echilibru între drepturile magistraţilor şi capacitatea financiară reală a statului, mai ales în contextul nevoilor stringente din sectoarele sănătăţii şi educaţiei.

    Şedinţă de Guvern planificată vineri, după primirea oficială a avizului negativ al CSM

    Proiectul de lege privind pensiile magistraţilor va fi analizat într-o şedinţă extraordinară de guvern, programată pentru vineri, imediat după ce avizul negativ al CSM va fi transmis oficial executivului. Purtătoarea de cuvânt, Ioana Dogioiu, a confirmat că documentul va fi comunicat în cursul aceleiaşi zile.

    Noua propunere legislativă stabileşte o pensie calculată la 55% din media veniturilor din ultimii 5 ani, cu o limită maximă de 70% din ultimul salariu net. Cu toate acestea, CSM solicită un procent mai ridicat, de 65% din salariul brut. Acest lucru ar echivala cu aproximativ 85% din net, şi o perioadă de tranziţie extinsă.

    O alternativă propusă guvernului Bolojan de către CSM

    Claudiu Sandu, vicepreşedintele CSM, a explicat motivele respingerii proiectului actual. El a invocat inechităţile pe care le-ar genera noua formulă de calcul şi absenţa unei perioade de tranziţie adecvate. „Magistraţii nu au avut niciodată o problemă cu pensionarea la 65 de ani. Problema este inechitatea stabilită prin lege”, a afirmat Sandu.

    Reprezentanţii CSM au anunţat intenţia de a depune un propriu proiect de lege, în limitele competenţelor constituţionale.

    Miza: evitarea pierderii a încă 231 de milioane de euro din PNRR

    Termenul limită pentru adoptarea legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor este 28 noiembrie 2025. Nerespectarea acestui jalon ar putea duce la pierderea a încă 231 de milioane de euro din fondurile PNRR.

    Întârzierea generată de avizul CSM accentuează tensiunile existente în legătură cu reforma pensiilor speciale şi pune sub presiune relaţia României cu Bruxelles-ul. Guvernul insistă asupra necesităţii unui sistem sustenabil, în timp ce magistraţii contestă modificările propuse şi se pregătesc să prezinte o contrapropunere legislativă. Urmează o perioadă de negocieri decisive, cu implicaţii directe asupra finanţării europene.

     

     

     

     

     

  • INS: Venitul brut realizat în octombrie de salariaţii femei, cu 491 lei mai mic decât cel al bărbaţi

    Numărul salariaţilor care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2024 a fost 4.615.400 persoane, din care 47% femei.

    Majoritatea şi-au desfăşurat activitatea în industria prelucrătoare (19,6%), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (16,6%).

    Bărbaţii au deţinut ponderi importante şi în activităţile de construcţii (14,5% din numărul salariaţilor bărbaţi), respectiv în cele de transport şi depozitare (10,9% din numărul salariaţilor bărbaţi), în timp ce femeile au reprezentat peste trei pătrimi din numărul salariaţilor din activităţile de sănătate şi asistenţă socială, respectiv de învăţământ.

    În medie, salariul brut de bază cu care au fost încadraţi salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2024 a fost 6.553 lei.

    Venitul brut realizat ca urmare a remunerării după anumite caracteristici şi/sau performanţe (în funcţie de contracte/proiecte) s-a situat cu mai mult de o pătrime peste salariul brut de bază (8.374 lei).

    Circa 40% dintre salariaţi au realizat venituri brute în intervalul 5.001-10.000 lei.

    Peste o treime din numărul salariaţilor a realizat venituri brute sub 5001 lei (35,8% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 34,3% dintre salariaţii femei).

    Ponderea salariaţilor care au realizat venituri brute mai mari de 10.000 lei a fost de circa o pătrime, atât pentru salariaţii bărbaţi, cât şi pentru salariaţii femei.

    INS arată că, în medie, salariul brut de bază al salariaţilor femei a fost 6.527 lei, iar venitul brut realizat de acestea (8.114 lei) s-a situat cu 491 lei sub cel al salariaţilor bărbaţi.

    Cele mai ridicate salarii brute de bază, dar şi venituri brute realizate le-au avut salariaţii care au lucrat în activitatea de informaţii şi comunicaţii (13.311 lei salariul brut de bază, respectiv 15.791 lei venitul brut realizat). La polul opus, cu cele mai reduse salarii de bază şi venituri brute realizate, s-au aflat salariaţii care au lucrat în activitatea de hoteluri şi restaurante (4.409 lei salariul brut de bază, respectiv 5.022 lei venitul brut realizat).

  • Europa trimite un astronaut pe Lună: Cine sunt candidaţii italieni pentru misiunile Artemis

    Conferinţa de la Brema a stabilit agenda strategică a ESA pentru următorii 15 ani, marcând o reorientare clară către Lună. După o perioadă în care atenţia se îndrepta preponderent spre Marte, Luna revine în centrul interesului marilor puteri spaţiale, scrie La Stampa.

    Această direcţie se bazează pe viziunea europeană „Moon Village”, lansată în 2015, care a pus bazele colaborării internaţionale pentru proiectele lunare. Acum, prin parteneriatul strategic cu NASA în cadrul programului Artemis, această viziune se materializează, oferind astronauţilor europeni şansa de a participa direct la misiuni pe suprafaţa lunară.

    Reprezentanţii ESA au anunţat la Brema că trei locuri în primele misiuni Artemis cu echipaj uman sunt rezervate pentru astronauţi europeni. Includerea unui astronaut italian este considerată o certitudine, datorită rolului crucial pe care Italia, alături de Germania, îl joacă în proiect. Aceste două ţări sunt responsabile pentru dezvoltarea unor tehnologii critice, precum module orbitale pentru viitoarea staţie lunară şi capsule de transport marfă.

    În prezent, corpul de astronauţi al ESA include patru italieni cu profiluri diverse:

    -Luca Parmitano (49 de ani): Un veteran implicat direct în dezvoltarea programului Artemis.
    -Samantha Cristoforetti (48 de ani): Coordonatoarea proiectului pentru o capsulă europeană recuperabilă.
    -Anthea Comellini şi Andrea Patassa: Inginer, respectiv pilot al Forţelor Aeriene, ambii selectaţi în promoţia din 2022.

    Deşi nu există decizii finale, specialiştii anticipează că trio-ul european va fi format, cel mai probabil, dintr-un astronaut german, unul italian şi unul francez, toţi provenind din generaţia selectată în 2009. Deocamdată, speculaţiile rămân deschise, având în vedere că NASA nu a anunţat încă nici măcar componenţa echipajului pentru Artemis 3, misiunea care ţinteşte o aselenizare în perioada 2027–2028.

    Piesa centrală a implicării europene în programul lunar este staţia orbitală Gateway, un avanpost esenţial pentru viitoarele misiuni. Aproximativ două treimi din această structură complexă sunt dezvoltate în Europa, cu o contribuţie majoră din partea Italiei, prin compania Thales Alenia Space.

    Primul modul construit în Europa, HALO, a fost deja expediat din Torino către Statele Unite şi urmează să fie lansat în 2027 cu o rachetă Falcon Heavy. Alte module, precum I-HAB, vor urma în anii următori. „Gateway reprezintă 90% din drumul spre Lună”, a afirmat astronautul Luca Parmitano, subliniind importanţa strategică a acestei staţii.

    Deşi participarea europeană este certă şi în creştere, calendarul exact rămâne prudent. Experţii estimează că un astronaut ESA ar putea ajunge pe orbita Lunii după anul 2030, iar o aselenizare propriu-zisă ar fi posibilă abia în cadrul misiunilor Artemis 4 sau Artemis 5.

    Cu toate acestea, deciziile luate la Brema marchează o transformare fundamentală: Europa evoluează de la statutul de partener tehnologic la cel de jucător activ şi protagonist în noua eră a explorării lunare.

  • Macron, vizită de stat în China. Se va întâlni cu Xi Jinping şi va purta discuţii ca „trimis” al UE

    Preşedintele francez, Emmanuel Macron, va face o vizită de stat în China în perioada 3-5 decembrie, orientată pe relaţiile bilaterale şi reechilibrarea relaţiilor sino-europene, precum şi pe convingerea Beijingului să înceteze sprijinul acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, notează Euronews.

    Problemele economice vor domina agenda, ambele ţări urmând să ocupe poziţii strategice în 2026 – Franţa va găzdui summitul G7, iar China va prezida Cooperarea Economică Asia-Pacific (APEC). Discuţiile au loc într-un moment economic deosebit, în contextul în care Uniunea Europeană se confruntă cu un deficit comercial în creştere care ameninţă structura sa industrială.

    În 4 decembrie, Macron va avea o întâlnire alături de Xi Jinping, preşedintele Republicii Populare Chineze. Întâlnirea va fi urmată de o a doua sesiune, la care vor participa mai mulţi miniştri francezi. Franţa îşi doreşte un „dialog strategic” autentic cu China.

    Aceasta nu este prima vizită a lui Macron în China. În 2023, el a vizitat China alături de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. De această dată, el va merge neînsoţit de alţi oficiali europeni. Totuşi, comerţul este o componentă a UE, aşadar el va acţiona în calitate de „trimis” al UE, raportând statelor membre şi Comisiei Europene rezultatul discuţiilor sale.

    În discuţiile sale cu Xi, Macron este de aşteptat să rămână aliniat abordării oficiale a UE, care clasifică China simultan ca partener de cooperare, concurent economic şi rival sistemic. Relaţiile dintre UE şi China sunt într-o stare precară. Deficitul comercial al UE cu China a ajuns la 305,8 miliarde de euro în 2024, iar industriile UE suferă de o cerere slabă pe piaţa chineză.

    UE a fost o victimă colaterală a conflictului comercial dintre SUA şi China, care s-a intensificat recent, când China a restricţionat exporturile de pământuri rare – esenţiale pentru sectoare cheie ale UE, inclusiv industria auto, tehnologia şi apărarea.

    Macron va vorbi astfel în numele UE, apărând ideea că „Europa ar trebui respectată ca partener major al Chinei şi nu tratată ca o variabilă în tensiunile sau relaţiile dintre China şi Statele Unite”, a declarat o sursă de la Palatul Élysée pentru mai mulţi jurnalişti.

    Dialog strategic, care se va axa pe „angajamente reciproce”

    Pământurile rare nu vor fi discutate în mod direct, dar pe ordinea de zi vor figura mai multe dispute comerciale, cum ar fi anchetele chineze privind carnea de porc şi produsele lactate din UE.

    Se preconizează că dialogul strategic se va axa pe „angajamente reciproce”. Parisul intenţionează să facă presiuni pentru o schimbare a politicii Chinei, astfel încât ţara asiatică să consume mai mult şi să exporte mai puţin. În schimb, UE s-ar angaja să economisească mai puţin şi să producă mai mult.

    China găzduieşte numeroase companii de top în domeniul inovării, dezvoltând tehnologii precum Inteligenţa Artificială, baterii, dar şi drone. Ţara se la nivel mondial, iar noi companii chineze îşi deschid sedii în străinătate şi chiar în UE, potrivit sursei citate.

    Franţa nu este principalul punct de intrare al Chinei pe piaţa europeană, dar a investit recent în sectoare strategice în această ţară, precum industria chimică, industria auto, dar şi energia.

    Vizita în China, cu importante mize geopolitice

    Pe lângă chestiunile economice discutate, vizita preşedintelui francez în China va pune accent şi pe Ucraina.

    Macron se va întâlni cu Xi Jinping în timp ce Statele Unite se grăbesc să încheie un acord între Ucraina şi Rusia pentru a pune capăt războiului. Europenii se unesc în favoarea Ucrainei, pentru a se asigura că noul plan de pace va susţine suveranitate Kievului, menţionând securitatea pe continent.

    China nu se implică direct în acest proces, însă rolul său este esenţial în conflict. China a fost acuzată că furnizează Moscovei o linie importantă de aprovizionare şi chiar 80% din componentele necesare pentru fabricarea armelor.

    Cu toate că Beijingul a fost rugat în multiple rânduri de liderii UE, dar şi de însuşi Macron, China nu a renunţat să ofere sprijin Rusiei. În timpul vizitei, Macron îi va reaminti preşedintelui chinez că ţara sa este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU şi are responsabilitatea de a apăra pacea globală şi securitatea naţională.

     

     

     

     

     

     

  • Symphopay lansează ONE, platforma care oferă băncilor agilitatea unui fintech pentru a transforma serviciile de acceptare plăţi

    În era fintech şi a neo-băncilor, în era în care comercianţii se aşteaptă la experienţe omnichannel unificate (spre exemplu, nu mai sunt deschişi să folosească multe POS-uri la casele de marcat, vor POS-uri inteligente care să îi ajute în procesul de marketing şi vânzări etc), actorii din sistemul tradiţional bancar riscă să piardă agilitate în adresarea segmentelor strategice de clienţi, , în contextul unei presiuni competitive din ce în ce mai mari din partea furnizorilor globali de acquiring, care servesc deja clienţii mari ai băncilor în alte pieţe.

    Symphopay ONE abordează exact această provocare structurală a procesului de acquiring — fragmentarea. Noua platformă permite unificarea tuturor tranzacţiilor, conectarea tuturor comercianţior, a canalelor de plată (online sau offline) şi a proceselor cu valoare adăugată într-o experienţă omnichannel unificatăAcest sistem de orchestrare a plăţilor permite băncilorsă opereze cu mai multă agilitate, control sporit şi vizibilitate mai bună asupra plăţilor.

    Noua platformă oferă astfel băncilor posibilitatea de a transforma procesul de acquiring dintr-un serviciu utilitar într-un business de creştere.

    „Viitorul procesului de acquiring aparţine acelor bănci care pot controla astfel experienţa clientului , transformând fiecare plată într-un moment relevant de interacţiune cu clientul” a declarat Daniel Nicolescu, CEO Symphopay. „Cu Symphopay ONE, oferim  băncilor agilitatea unui fintech, în completarea încrederii de care se bucură o băncă tradiţională”.

    „Experienţa noastră acumulată prin colaborarea cu furnizorii de tehnologie care susţin marii retaileri şi businessul lor de acquiring evidenţiază valoarea unei orchestrări moderne a plăţilor. Viziunea din spatele soluţiilor inovatoare precum Symphopay ONE reflectă direcţia mai amplă a industriei către un ecosistem de plăţi mai mai bine digitalizat, mai agil şi centrat pe comerciant — unul conceput pentru a genera valoare dincolo de simpla acceptare.” — Maricela Liţcanu, Global Transaction Banking Executive Director la BRD – Groupe Société Générale.

    Symphopay este un fintech fintech românesc, fondat în 2015, specializat în orchestrarea plăţilor pentru bănci şi comercianţi enterprise. Prin platforma sa cloud, Symphopay conectează canale de plată, acquireri şi sisteme de loializare într-un ecosistem unificat care oferă informaţii în timp real, flexibilitate în integrare şi noi modele de interacţiune cu clienţii. Symphopay s-a impus ca un strat middleware între bănci şi comercianţi iar tehnologia companiei coordonează deja plăţile pentru unii dintre cei mai importanţi retaileri din România — inclusiv Profi, eMAG, Intersport, FAN Courier, Sameday, NEPI, Farmacia Tei şi mulţi alţii — gestionând milioane de tranzacţii lunare pe canale fizice şi digitale.

    În 2025, volumele de tranzacţii ale Symphopay au crescut de 10 ori, reflectând atât scalabilitatea platformei, cât şi cererea tot mai mare pentru soluţii de gestionare de plăţi omnichannel, atât de partea comercianţilor, cât şi a jucătorilor din domeniul bancar.

     

  • ANAF execută silit bunurile lui Vanghelie. Sumă uriaşă de plată

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a început executarea silită a lui Marian Vanghelie.

    Fostul primar al sectorului 5 trebuie să plătească suma totală de peste 13,7 milioane lei. La aceasta se adaugă 20.000 lei cheltuieli judiciare.

    Măsurile includ menţinerea sechestrului pe imobile. ANAF a identificat noi bunuri urmărite. Fiscul a blocat conturi şi a pus popriri asupra acţiunilor deţinute de debitor.

    Executarea silită vine ca urmare a deciziei definitive pronunţate de instanţă. În baza sentinţei penale Tribunalului Bucureşti, rămasă definitivă, s-a dispus obligarea lui Marian Vanghelie la plata sumei de 13.731.050 lei, reprezentând confiscare.

    Instanţa a obligat fostul edil şi la plata a 20.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. S-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile.

    Marian Vanghelie deţine două apartamente situate în Bucureşti, Sector 2. Imobilele se află pe B-dul Dacia. Este vorba de apartamentul nr. 2, parter, cu suprafaţa de 106,35 mp. Al doilea apartament este nr. 4, etaj 2, tot cu 106,35 mp.

    Procedurile de evaluare sunt în curs. Expertul desemnat a fost selectat prin procedură de achiziţie.

    Serviciul de Executări Silite Cazuri Speciale din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti a derulat mai multe acţiuni. A preluat documentele transmise de instanţă. Le-a înaintat organului fiscal competent, Administraţia Sector 2 a Finanţelor Publice.

    ANAF a cerut documente suplimentare de la DNA, OCPI Sector 2 şi DGITL Sector 2. A iniţiat procedura de evaluare a imobilelor. A transmis noi solicitări pentru clarificări necesare finalizării raportului de evaluare.

    În urma verificărilor, ANAF a identificat şi bunuri mobile ale lui Marian Vanghelie. Este vorba de un autoturism marca Mercedes, asupra căruia s-a instituit sechestru.

    Fostul primar deţine aproape 1.000 de acţiuni la mai multe societăţi listate. Pentru acestea s-a instituit sechestru.

    De asemenea, au fost instituite popriri asupra sumelor datorate debitorului de către terţi. Este vorba de instituţiile financiare la care acesta deţine acţiuni. Până la acest moment, nu au fost recuperate sume de bani în contul debitorului.

    În perioada imediat următoare, ANAF va proceda la valorificarea bunurilor imobile. Acest lucru se va întâmpla imediat după primirea rapoartelor finale de evaluare.

    Vor continua verificările şi identificarea altor bunuri sau venituri urmărite. Scopul este recuperarea integrală a creanţei bugetare.

  • Oana Ijdelea, Managing Partner IJDELEA & Associates: Uniunea Europeană ar trebui să se reîntoarcă către o reindustrializare, pentru că din ce în ce mai mult suntem doar o piaţă de servicii şi o piaţă de consum, iar România are un potenţial industrial realizabil

    Uniunea Europeană ar trebui să se reîntoarcă către o reindustrializare, pentru că din ce în ce mai mult suntem doar o piaţă de servicii şi o piaţă de consum, iar România are un potenţial industrial realizabil, a declarat .Oana Ijdelea, Managing Partner IJDELEA & Associates în cadrul conferinţei ZF Energie 2025. 

    ”Uniunea Europeană ar trebui să se reîntoarcă către o reindustrializare, pentru că din ce în ce mai mult suntem doar o piaţă de servicii şi o piaţă de consum. Eu în România văd un potenţial industrial realizabil. Dacă ne uităm la industria materialelor de construcţii, de exemplu, pe partea de producţie, echipamente, am putea să fim extrem de competitivi şi extrem de buni dacă regulile jocului nu s-ar mai schimba pe durata realizării investiţiilor”

    Cu privire la interconectările de reţea, Oana Ijdelea spune că ele sunt noua geopolitică. Este singurul atu cu care România poate participa la masa negocierilor şi la masa discuţiilor

    ”Din momentul în care noi am avut obligaţia de a participa la piaţa unică, România nu a avut niciodată o perioadă mai mare de şase luni de zile în care piaţa a fost liberă. Întotdeauna au fost, fie pe electricitate, fie pe gaze naturale, fie pe diversele zone de downstream ale industriei, nişte ingerinţe ale statului care, direct sau indirect, au controlat piaţa”,a mai spus avocatul

    Cea a mai declarat .Oana Ijdelea: 

    ►Piaţa trebuie să funcţioneze liber, pe bază de cerere şi ofertă, să existe un orizont de timp suficient încât lucrurile să se aşeze.  

    ►Investitorii trebuie să monitorizeze foarte bine partea de măsuri fiscale sau de orice alt tip de ingerinţă asupra proiectelor, asupra producţiei care nu sunt decât nişte elemente care să descurajeze investiţia. Cred că aceste proiecte au fost realizate  într-un cadru de reglementare mult mai bun şi mult mai clar decât era acum 10 ani de zile. Însă, cu toate astea, în continuare sunt o serie de probleme.

    ►Un lucru cu care absolut toată lumea, în dezvoltarea proiectelor verzi, se confruntă este, de exemplu, accesul la terenuri.

    ►Pentru 2026 sunt anunţate anumite schimbări, de exemplu licitaţia de capacitate. Uitându-ne la lecţiile trecutului, vedem că reglementatorii prea puţin au ascultat de semnele de atenţionare pe care industria şi asociaţiile din industrie le-au transmis de-a lungul timpului.

    ►Cred că un potenţial extraordinar îl are biometanul. Este intens promovat de Bruxelles, prin politicile europene, despre dezvoltare şi implementare şi producţie. România are aici un potenţial fantastic pentru că avem o suprafaţă agricolă extrem de mare, deşeuri care nu pot fi folosite decât în mod limitat pentru o formă de economie circulară. Şi avem, inclusiv de la nivel de politici, în planul naţional pentru energie şi schimbări climatice, un target de 5% până în 2030 de producţie de biometan, raportat în întreaga producţie de gaze naturale a ţării, vorbim undeva la 12 milioane de MW, adică nişte ţinte foarte mari şi foarte ambiţioase. Evident, atingerea acestei ţinte pentru producţia de biometan în România este legată şi de maniera în care noi vom putea accesa în continuare funduri şi finanţări prin PNRR.

    ►Însă, cu toate astea, din partea statului nu vedem deschiderea pentru punerea în aplicare a legislaţiei necesare care să permită injectarea biometanului în sistemul naţional de transport. În condiţiile în care aproape toate ţările din Europeană produc deja biometan.

    ►Ne place BRUA 2, ne place cablu submarin şi subteran care aduce energie eoliană produsă în Asia către Europa de vest, făcând din România o căsuţă poştală unde se vor plăti nişte taxe de tranzit, dar nu suntem deloc interesaţi sau prea puţin interesaţi. De exemplu, să dezvoltăm industria eoliană offshore, unde toate targeturile, toate termenele şi toate ţintele, extrem de ambiţioase, sunt de mult depăşite şi expirate. Eu nu pot să-mi explic de ce această atitudine.

    ►În mod fundamental, proiecte offshore în România se vor dezvolta în baza unor acorduri de concesiune. Pentru deţinerea concesiunii, titularul de concesiune trebuie să plătească o redevenţă. Redevenţa nu este prevăzută în lege şi urma să fie reglementată printr-o legislaţie secundară. Niciun investitor serios nu se gândeşte să-şi facă un plan investiţional dacă nu ştie care va fi costul principal pe care îl va avea pe toată durata dezvoltării proiectului.

    ►Dacă te uiţi la cum arată Marea Negră românească şi la nenumărate limitări şi restricţii, de la infrastructura gazieră existentă şi în curs de realizare, până la liniile de mine active care fac parte din protecţia fizică a Ministerului Apărării Naţionale, arile naturale protejate, culoarele internaţionale de navigaţie, căile de intrare în porturi, faptul că fundul Mării Negre este sit arheologic şi monument istoric de clasa A.  Toate aceste elemente limitează foarte mult potenţialul teoretic al vântului. Eu personal cred că în Marea Negră se pot face undeva între 9 şi 11 GW.

  • Capitala, sub apă trei zile. Prognoză meteo Bucureşti: temperaturi sub 10 grade

    Prognoza meteo Bucureşti indică şi vânt puternic vineri.

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o prognoză meteo specială pentru Bucureşti, valabilă până duminică, 30 noiembrie, ora 20. Capitala se va afla sub incidenţa informării meteorologice care vizează ploi importante cantitativ, intensificări de vânt şi răcire a vremii.

    Vineri, 28 noiembrie, între orele 10.00 şi 08.00, cerul va fi noros şi temporar va ploua în Bucureşti. Vântul va avea intensificări temporare, cu viteze la rafală de 40-45 km/h. Temperatura maximă va fi de 7-8 grade, iar cea minimă de 5-6 grade.

    Prognoza meteo pentru Bucureşti indică sâmbătă, 29 noiembrie, între orele 08.00 şi 08.00, cer noros şi ploi moderate cantitativ. Vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 8 grade, iar cea minimă va fi de 5-6 grade.

    Duminică, 30 noiembrie, între orele 08.00 şi 20.00, cerul va mai avea înnorări şi cu precădere în primele ore ale zilei va ploua slab. Vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 7 grade.