BusinessMagazin

Blog

  • Guvernul anunţă că România cumpără un port strategic din Republica Moldova

    Guvernul României anunţă preluarea operatorului Portului Internaţional Giurgiuleşti de către Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, într-o tranzacţie susţinută de BERD cu impact regional major.

    „Guvernul României salută tranzacţia în curs de finalizare de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru cumpărarea operatorului Portului Internaţional Giurgiuleşti, firma ICS Danube Logistics, de către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa. BERD a semnat, la 31 decembrie 2025, Acordul de Cumpărare de Acţiuni pentru vânzarea a 100% din acţiunile sale deţinute de ICS Danube Logistics, operatorul Portului Giurgiuleşti, către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa”, anunţă Executivul.

    Tranzacţia a fost aprobată de acţionarii Portului Constanţa la 12 februarie 2026.

    „Prin această cumpărare, România, prin CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, îşi asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internaţional Giurgiuleşti şi consolidarea poziţiei acestuia în regiunea Mării Negre şi a bazinului Dunării”, potrivit Guvernului.

    Prin această achiziţie, România îşi asumă dezvoltarea pe termen lung a Portul Internaţional Giurgiuleşti, vizând:

    creşterea capacităţii operaţionale;

    modernizarea infrastructurii portuare;

    consolidarea rolului strategic în regiunea Mării Negre şi în bazinul Dunării.

    Investiţia este menită să întărească şi poziţia Portul Constanţa ca hub regional de transport şi logistică, facilitând conexiunile dintre Uniunea Europeană şi regiunile învecinate, în contextul geopolitic actual”, potrivi comunicatului de presă.

    Preluarea operatorului portuar oferă noi oportunităţi comerciale pentru operatorii din România şi Republica Moldova, inclusiv sprijin pentru viitoarea reconstrucţie a Ucrainei. În acelaşi timp, tranzacţia consolidează parteneriatul strategic dintre cele două state şi stimulează schimburile economice bilaterale.

    Portul Internaţional Giurgiuleşti gestionează peste 70% din importurile şi exporturile pe cale navigabilă ale Republicii Moldova, fiind un nod logistic esenţial. Amplasat la gurile Dunării, aproape de graniţele cu România şi Ucraina, portul dispune de terminal petrolier, terminale de cereale, facilităţi pentru mărfuri generale şi un parc de afaceri.

    Portul Internaţional Giurgiuleşti, situat la gurile Dunării, la doar câţiva kilometri de graniţa cu România şi în apropierea graniţei cu Ucraina, poate primi atât nave fluviale, cât şi maritime. Infrastructura portuară include un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru alte mărfuri şi un parc de afaceri.

    Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a depus, pe 24 aprilie 2025, prima ofertă în cadrul licitaţiei organizate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), acţionarul majoritar al ICS Danube Logistics.

  • Ambasadorul SUA la NATO: Un apel al Chinei către Rusia ar putea opri războiul din Ucraina

    Potrivit lui Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, China poate opri războiul din Ucraina printr-un apel către Vladimir Putin.

    China oferă sprijin major Rusiei în războiul împotriva Ucrainei şi ar putea pune capăt conflictului printr-un singur apel telefonic, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker.

    „China l-ar putea suna pe Vladimir Putin şi să pună capăt acestui război mâine şi să-i întrerupă tehnologiile cu dublu scop pe care le vând. China ar putea înceta să mai cumpere petrol şi gaze ruseşti.”, a spus Whitaker vineri, la un panel de la Conferinţa de Securitate de la München, scrie Bloomberg.

    „Ştiţi, acest război este complet facilitat de China”, a mai spus trimisul acesta în cadrul unei discuţii despre politica externă a Statelor Unite.

    De la începutul războiului, Rusia s-a bazat tot mai mult pe China pentru piese şi componente pentru drone şi alte materiale de război.

    China rămâne cel mai mare cumpărător de ţiţei rusesc, în ciuda presiunii internaţionale asupra comerţului Moscovei. În ianuarie, 1,65 milioane de barili de ţiţei pe zi au ajuns în porturile chineze, cea mai mare cifră înregistrată din martie 2024 şi al doilea total lunar după invazia din 2022.

    Chiar şi aşa, Beijingul a afirmat că urmăreşte un rol „constructiv” în rezolvarea crizei.

    Ministrul chinez de externe, Wang Yi, s-a întâlnit recent la München cu omologul său ucrainean, Andrii Sybiha, şi a oferit ajutor umanitar Ucrainei, potrivit surselor oficiale.

    Conferinţa de la München, care se desfăşoară între 13-15 februarie, reuneşte lideri politici din întreaga lume pentru discuţii despre securitatea globală şi relaţiile externe.

    Printre participanţi se află secretarul de stat american Marco Rubio, cancelarul german Friedrich Merz şi preşedintele francez Emmanuel Macron.

    Whitaker a fost prezent la panel alături de potenţialii candidaţi democraţi la preşedinţia SUA din 2028, Alexandria Ocasio-Cortez şi guvernatoarea statului Michigan, Gretchen Whitmer.

    Alte personalităţi democrate, inclusiv guvernatorul Californiei Gavin Newsom, au venit pentru a vorbit despre implicarea SUA în alianţa transatlantică.

    „Partidul Democrat este aici pentru aliaţii noştri. „Marea majoritate a poporului american nu vrea să vadă aceste relaţii deteriorate şi este dedicat aliaţilor noştri.”, a declarat vineri Alexandria Ocasio-Cortez.

    Whitmer a spus că tensiunile dintre SUA şi aliaţii europeni, cauzate de probleme comerciale şi de campania lui Donald Trump pentru Groenlanda, au afectat încrederea partenerilor.

    „Va dura timp pentru a reconstrui, dar sunt încrezătoare că vom face asta”, a adăugat guvernatoarea statului Michigan.

    Ambasadorul SUA a mai precizat că alianţa NATO este „mai puternică ca niciodată” datorită presiunii preşedintelui american asupra aliaţilor de a creşte cheltuielile militare.

    „Statele Unite ale Americii continuă să apară şi vom continua să apară. Ne aşteptăm doar ca aliaţii noştri să fie la fel de puternici”, a afirmat el.

     

  • Atacuri masive în Zaporijia: 655 de lovituri ruseşti în 24 de ore, un mort şi trei răniţi

    Regiunea Zaporijia a fost lovită de 655 de atacuri ruseşti în ultimele 24 de ore, relatează Ukrinform. Loviturile au vizat 41 de localităţi, iar o persoană a murit şi alte trei au fost rănite în districtele Polohy şi Zaporijia.

    Şeful Administraţiei Militare Regionale Zaporijia, Ivan Fedorov, a anunţat pe Telegram că au avut loc 24 de atacuri aeriene asupra mai multor localităţi, printre care Veselianka, Zaliznychne, Huliaipilske şi Kopani.

    De asemenea, 361 de drone, în special de tip FPV, au vizat oraşe şi sate din regiune, inclusiv Zaporizhzhia, Vilniansk, Komyshuvakha şi Mala Tokmachka.

    Patru lovituri cu sisteme MLRS au ţintit Huliaipole şi Zaliznychne.

    Alte 266 de atacuri de artilerie au afectat mai multe aşezări, printre care Stepnohirsk, Huliaipole şi Novoandriivka.

    Autorităţile au primit în total 60 de sesizări privind distrugeri la locuinţe, maşini şi obiective de infrastructură.

  • Pixul iconic devine obiect de design: LED-uri şi stil italian

    Obiect banal, pixul merită totuşi sărbătorit, consideră designerul Mario Paroli şi brandul italian de mobilă şi decoraţiuni Seletti, care s-au asociat pentru a realiza o gamă de corpuri de iluminat ce marchează finalul sărbătoririi celei de-a 75-a aniversări de la lansarea pixului Bic Cristal de către compania franceză Bic în 1950. Corpurile de iluminat cu LED rezultate din colaborarea lui Paroli cu Seletti au forma celebrului pix, scrie Dezeen, respectând şi elementele acestuia, precum capacul, corpul transparent şi sigla firmei şi sunt disponibile pe roşu, albastru sau negru, cu cordon de alimentare de aceeaşi culoare. Cu o lungime de 1,78 metri, ele pot fi folosite pe post de lustre, aplice de perete sau lămpi de podea şi se vor putea cumpăra doar pentru o scurtă perioadă, la finalul lunii martie-începutul lunii aprilie.

  • Bijuterii cu istorie: cum creatori moderni dau viaţă obiectelor de mii de ani

    Aflaţi mereu în căutarea de ceva mai deosebit pentru colecţiile lor, o parte din creatorii de bijuterii se îndreaptă către obiecte lucrate de mâna omului în urmă cu sute sau chiar mii de ani pentru a le include în  creaţiile lor din prezent, scrie New York Times. Printre acestea se numără colierul lasou realizat de creatoarea Loren Nicole dintr-o săgeată persană, diamante şi aur, cerceii din bucăţele de papirus cu inscripţii de aur vechi de mai bine de 1.000 de ani realizaţi de Silvia Furmanovich, cele confecţionate din vechi monede, pietre preţioase gravate sau mărgele de către Marc Auclert ori cele create din Rebecca Rau pentru colecţia sa ”Then & Now”, pentru care a folosit obiecte lucrate de mâna omului între anii 1.200 î.Hr şi 1880 d.Hr., cum ar fi o amuletă din Asia Centrală la care a adăugat spineli roz şi safire şi un lanţ de aur din epoca victoriană.


     

     

  • O criză pur românească? Ionuţ Simion, partener, PwC România: Polonia are deficit pentru că investeşte masiv în apărare şi infrastructură, România are deficit din cauza unor dezechilibre macroeconomice care se găsesc doar aici VIDEO

    România traversează un moment economic delicat, în contextul în care datele recente au confirmat intrarea în recesiune tehnică, însă semnalele din piaţă indică faptul că actuala situaţie diferă fundamental de episoadele anterioare de contracţie. Spre deosebire de criza financiară din urmă cu 15 ani, care a avut un caracter global şi a lovit economiile din regiune în valuri succesive, actualele dificultăţi par să aibă o componentă preponderent internă. În acest cadru, dezbaterea privind natura dezechilibrelor bugetare şi structurale capătă o relevanţă critică, explică Ionuţ Simion, partener în cadrul firmei de consultanţă PwC România.

    „Eu cred că ar trebui să spun că, spre deosebire de ultimii 15-20 de ani, când România intra mai târziu în criză, care era o criză europeană, o criză globală, ce se întâmplă e mai degrabă o criză a României”, a declarat Ionuţ Simion, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    Diferenţele faţă de perioada 2008–2010 sunt relevante nu doar din perspectivă temporală, ci şi structurală. Dacă atunci România era antrenată într-un val extern de ajustări, în prezent dezechilibrele par a fi generate în principal de factori interni, în special în zona fiscal bugetară. Comparaţia cu alte economii din regiune, aflate şi ele sub presiune bugetară, scoate în evidenţă particularităţile situaţiei locale.

    „Adică sunt nişte dezechilibre macroeconomice care se regăsesc în România, nu neapărat să regăsesc în alte ţări. Polonia are deficit pentru că investeşte foarte mult în capacităţi defensive şi infrastructură. Pe când România are deficit foarte mare din cu totul şi cu totul alte motive.” a mai spus Ionuţ Simion.

     

     

  • Povestea unuia dintre cei mai cunoscuţi şi puternici oameni de afaceri din lume. El a creat lucruri pe care le iubesc miliarde de oameni din toată lumea

    Animator, producător de film, actor vocal şi antreprenor, Walt Disney a fost un pionier al industriei americane de animaţie şi deţine un record neegalat: 22 de premii Oscar şi 59 de nominalizări, cele mai multe obţinute vreodată de un singur individ. Sub numele Disney funcţionează acum un veritabil imperiu în domeniul entertainmentului, iar antreprenorul este considerat un vizionar care a redefinit animaţia, divertismentul şi modul în care milioane de oameni din întreaga lume se raportează la poveşti.

     

    Născut în 1901, la Chicago, şi crescut în mare parte în Missouri, Walt Disney şi-a descoperit de timpuriu pasiunea pentru desen. A urmat cursuri de artă încă din copilărie, iar la doar 18 ani lucra deja ca ilustrator comercial. La începutul anilor ’20 s-a mutat în California, unde, împreună cu fratele său Roy, a pus bazele Disney Brothers Studio, companie care avea să devină ulterior The Walt Disney Company. Momentul decisiv al carierei sale a venit în 1928, odată cu apariţia lui Mickey Mouse, personaj creat alături de Ub Iwerks. Mickey a devenit rapid un simbol global, iar Disney i-a dat voce chiar el în primii ani. Succesul acestui personaj a deschis drumul unei perioade de inovaţie continuă: introducerea sunetului sincronizat, utilizarea culorii prin sistemul Technicolor şi realizarea primelor lungmetraje de animaţie.

    Rezultatele s-au văzut în filme care au intrat definitiv în istoria cinematografiei, precum Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici (1937), Pinocchio şi Fantasia (1940), Dumbo (1941) şi Bambi (1942). După cel de-al Doilea Război Mondial, studioul Disney a continuat să producă animaţii şi filme live-action de succes, printre care Cinderella, Sleeping Beauty şi Mary Poppins, acesta din urmă fiind recompensat cu cinci premii Oscar.

    În anii ’50, Walt Disney a făcut un pas curajos dincolo de film, intrând în industria parcurilor tematice. Disneyland s-a deschis în 1955, în Anaheim, California, devenind rapid un fenomen cultural. Pentru a susţine financiar proiectul, Disney s-a implicat în televiziune, lansând emisiuni precum The Mickey Mouse Club. În paralel, a fost implicat în evenimente internaţionale majore, de la târguri mondiale la Jocuri Olimpice. În 1965, Disney a început dezvoltarea unui nou parc, Disney World, conceput nu doar ca destinaţie de divertisment, ci şi ca nucleu al unui oraş al viitorului — EPCOT. Proiectul nu a fost finalizat în timpul vieţii sale, pentru că Walt Disney a murit în 1966, la vârsta de 65 de ani, din cauza unui cancer pulmonar.

    Dincolo de succesul public, Disney a fost descris de apropiaţi ca un om timid, autoironic şi adesea nesigur, în contrast cu imaginea sa caldă şi deschisă din spaţiul public. De-a lungul timpului, personalitatea şi moştenirea sa au fost intens analizate, existând perspective divergente asupra valorilor promovate de creaţiile sale.  Astăzi, Disney este recunoscut drept un simbol cultural american, iar moştenirea sa continuă să influenţeze generaţii întregi. Filmele sale sunt încă vizionate şi reinterpretate, parcurile tematice Disney s-au extins pe mai multe continente, iar compania fondată de el a devenit unul dintre cele mai mari conglomerate media şi de divertisment din lume. Sub conducerea CEO-ului Bob Iger, Disney are activităţi în piaţa globală de film şi televiziune, având în portofoliu unele dintre cele mai valoroase branduri din industria media. Pixar, Marvel, Lucasfilm şi 20th Century Studios fac parte din imperiul construit în jurul mărcii Disney.  

  • Persoanele cu dublă cetăţenie nu vor mai avea acces în Marea Britanie fără paşaport britanic

    Avertismentul Ministerului de Interne cu privire la cei cu dublă cetăţenie vine pe fondul numeroaselor plângeri din partea britanicilor care locuiesc sau călătoresc în străinătate şi care s-au trezit brusc în pericol de a nu li se permite intrarea în Regatul Unit, potrivit The Guardian.

    Problema a apărut din cauza unei modificări a controalelor la frontieră pe 25 februarie, când toţi cei care călătoresc în Regatul Unit vor avea nevoie de permisiune de călătorie, cu excepţia cazului în care sunt cetăţeni britanici sau irlandezi sau sunt scutiţi de această obligaţie. Vizitatorii pentru sejururi scurte trebuie să solicite o autorizaţie electronică de călătorie, care costă 16 lire sterline.

    Pentru prima dată, persoanele cu dublă cetăţenie vor fi obligate să îşi prezinte paşaportul britanic pentru a călători în Regatul Unit sau să plătească ceea ce mulţi consideră a fi un preţ punitiv de 589 de lire sterline pentru un „certificat de drept” care să fie ataşat la paşaportul lor de a doua cetăţenie pentru a se putea îmbarca într-un zbor, feribot sau tren.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a declarat: „Începând cu 25 februarie 2026, toţi cetăţenii britanici cu dublă cetăţenie vor trebui să prezinte fie un paşaport britanic valabil, fie un certificat de drept de călătorie pentru a evita întârzierile la frontieră.”

    Aceştia au spus că aceasta face parte dintr-un program de digitalizare menit să permită o „experienţă de călătorie fără probleme”, oferind totodată guvernului „o putere mai mare de a-i împiedica pe cei care reprezintă o ameninţare să pună piciorul în ţară şi ne oferă o imagine mai completă a imigraţiei”.

  • Cancelarul german Merz a declarat că SUA „nu sunt suficient de puternice pentru a merge singure”

    Cancelarul Friedrich Merz a dezvăluit, de asemenea, că a purtat discuţii iniţiale cu preşedintele francez, Emmanuel Macron despre posibilitatea de a se alătura umbrelei nucleare a Franţei, subliniind apelul său către Europa de a dezvolta o strategie de securitate mai puternică şi independentă, potrivit The Guardian.

    Într-un discurs menit să stabilească un ton ferm, dar conciliant, cu privire la viitorul parteneriatului transatlantic, Merz a susţinut, vineri, că vechea ordine a luat sfârşit şi că, în această nouă eră a superputernicirilor, chiar şi SUA ating limitele posibilităţii de a acţiona individual.

    Referindu-se la cei care au avertizat că ordinea internaţională bazată pe reguli era pe cale să fie distrusă, Merz a spus: „Mă tem că trebuie să o spunem şi mai direct. Această ordine, oricât de imperfectă ar fi fost chiar şi în cea mai bună formă a sa, nu mai există în acea formă.”

    Trecând la limba engleză pentru a-şi susţine mesajul, şeful guvernului german a spus: „În era rivalităţii dintre marile puteri, nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a merge singure. Dragi prieteni, a fi parte a NATO nu este doar avantajul competitiv al Europei. Este, de asemenea, avantajul competitiv al Statelor Unite.”

    „Aşadar, haideţi să reparăm şi să reînviem împreună încrederea transatlantică”, a adăugat el.

    Discursul cancelarului german a deschis reuniunea anuală a unor personalităţi de top din domeniul securităţii globale, la acre sunt prezenţi numeroşi lideri europeni şi secretarul de stat american, Marco Rubio.

    La conferinţa de anul trecut, care a avut loc la câteva săptămâni după începerea celui de-al doilea mandat al lui Trump, vicepreşedintele american, JD Vance, i-a uimit pe liderii europeni ţinându-le o prelegere despre starea democraţiei şi a libertăţii de exprimare pe continent – un moment care a dat tonul anului trecut.

  • Agenţia Fitch decide să păstreze România pe ultima treaptă a ţărilor recomandate pentru investiţii. România îşi reconfirmă ratingul BBB-, însă cu perspectivă negativă

    Agenţia de rating Fitch a publicat în această noapte un raport de rating prin care a păstrat România în categoria „investment grade”, recomandată pentru investiţii, ţara primind calificativul BBB- cu perspectivă negativă.

    Menţinerea ţării noastre în categoria recomandată pentru investiţii are o miză importantă pentru dobânzile la care statul se împrumută pe pieţele externe. Aceste dobânzi, mai apoi, sunt considerate de referinţă pentru creditarea companiilor, dar şi a persoanelor fizice.

    Ratingul „BBB-” al României este susţinut de apartenenţa la UE şi de fluxurile de capital asociate, care au sprijinit convergenţa veniturilor şi accesul la finanţare externă. PIB-ul pe cap de locuitor şi guvernanţa sunt peste nivelul ţărilor comparabile din categoria „BBB”.

    Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele gemene (bugetar şi de cont curent) mari şi persistente, de creşterea datoriei publice, polarizarea politică şi nivelul relativ ridicat al datoriei externe nete.

    Perspectiva Negativă reflectă deteriorarea continuă a finanţelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deşi în scădere, şi a creşterii rapide a datoriei guvernamentale raportate la PIB. Guvernul format în vara anului 2025 a început implementarea unor măsuri semnificative de consolidare fiscală care vor conduce la o ajustare importantă în 2026, deşi bugetul pentru 2026 nu este încă adoptat. 

    Principalele capitole analizate de agenţia Fitch:

    Deficit ridicat, dar în scădere: Implementarea rapidă a măsurilor de consolidare de către noul guvern Bolojan, inclusiv majorarea TVA din august 2025, a pus deficitul bugetar pe o traiectorie descendentă faţă de nivelurile record. Pe baza datelor preliminare (deficit de 7,7% din PIB), estimăm că deficitul ESA a fost aproape de 8% din PIB anul trecut. Aplicarea integrală a măsurilor din 2025 şi îngheţarea cheltuielilor în 2026 ar putea reduce deficitul ESA cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026.

    Totuşi, există incertitudine privind amploarea consolidării suplimentare după 2027, inclusiv din cauza rotaţiei planificate la funcţia de prim-ministru în aprilie 2027 şi a ciclului electoral din 2028. Deficitele guvernamentale vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”.

    Creşterea datoriei publice: Datoria guvernamentală brută a crescut rapid în ultimii doi ani. Estimăm că a ajuns la aproape 59% din PIB la finalul lui 2025, peste mediana categoriei „BBB” (56%). Proiectăm o creştere la 63% până în 2027 şi o continuare a creşterii fără măsuri suplimentare.

    Creştere economică slabă: PIB-ul a crescut sub 1% în 2025, deoarece consolidarea fiscală şi cererea externă slabă au afectat performanţa economică. Estimăm că ritmul va rămâne sub potenţialul de 2% până în 2027, reflectând compromisurile de politică economică. Consumul gospodăriilor va scădea din cauza reducerii veniturilor reale, însă investiţiile vor creşte puternic datorită fondurilor UE şi componentei sporite de granturi din PNRR.

    Inflaţie ridicată şi persistentă: Inflaţia este o slăbiciune pentru rating, accentuată de impactul temporar al majorării TVA şi de expirarea plafonării preţurilor la electricitate. Inflaţia a depăşit ţinta BNR de 2,5% ±1pp timp de cinci ani, iar media pe trei ani este dublă faţă de mediana categoriei „BBB”.

    Riscuri politice mai reduse: Incertitudinea politică a scăzut după alegerea preşedintelui Nicuşor Dan şi formarea unei coaliţii pro-occidentale în iulie 2025, ceea ce a facilitat adoptarea măsurilor fiscale. Totuşi, tensiunile interne şi costul politic al ajustării ar putea complica reformele viitoare.

    Dezechilibre externe mari: Deficitul de cont curent a fost aproape 8% din PIB în 2025, mult peste mediana categoriei. Estimăm o scădere sub 7% în 2026, în principal din cauza reducerii importurilor. Datoria externă netă este în creştere.

    Finanţare externă semnificativă: Fondurile UE sprijină acoperirea deficitelor. Granturile suplimentare din planul de redresare şi accesul la împrumuturi europene avantajoase reduc presiunile pe termen scurt.

    Condiţii de finanţare în îmbunătăţire: Nevoile de finanţare externe vor scădea datorită intrărilor din fonduri europene, însă România rămâne expusă sentimentului pieţelor globale. Costurile de împrumut au scăzut, dar plăţile de dobânzi vor creşte până în 2027.