BusinessMagazin

Blog

  • Operaţiune naţională de amploare: peste 50 de acţiuni operative şi 216 percheziţii în „Ziua Z” 2025

    DIICOT şi Poliţia Română, Procurorii DIICOT şi Poliţia Română desfăşoară miercuri una dintre cele mai vaste operaţiuni din ultimii ani, vizând destructurarea mai multor grupări de criminalitate organizată implicate în trafic de persoane şi de minori, pornografie infantilă, trafic de droguri şi criminalitate informatică. Acţiunea este sprijinită de Poliţia de Frontieră şi Jandarmeria Română.

    În cadrul operaţiunii coordonate la nivel naţional, sunt puse în executare 216 mandate de percheziţie domiciliară, precum şi peste 250 de mandate de aducere.

    Totodată, sunt derulate peste 50 de acţiuni operative simultane în mai multe judeţe ale ţării.

    Acţiunea face parte din seria operaţiunilor „Ziua Z”, iniţiate în anul 2018. Percheziţiile de miercuri urmăresc strângerea de probe privind activităţile ilegale derulate de grupurile vizate, identificarea persoanelor implicate, precum şi depistarea bunurilor care pot fi confiscate sau care pot contribui la recuperarea prejudiciilor.

  • Giganţii cloud Amazon Web Services şi Microsoft Azure, luaţi în vizor de Bruxelles. Comisia Europeană investighează dacă cei doi jucători trebuie desemnaţi “gatekeepers” conform Digital Markets Act

    Comisia Europeană a declanşat o ofensivă majoră pe piaţa serviciilor de cloud computing, deschizând trei investigaţii de piaţă sub umbrela Digital Markets Act (DMA). Principalele ţinte sunt giganţii americani Amazon şi Microsoft, ale căror divizii de cloud – AWS şi Azure – domină piaţa globală şi europeană.

    Comisia Europeană a declanşat o ofensivă majoră pe piaţa serviciilor de cloud computing, deschizând trei investigaţii de piaţă sub umbrela Digital Markets Act (DMA). Principalele ţinte sunt giganţii americani Amazon şi Microsoft, ale căror divizii de cloud – AWS şi Azure – domină piaţa globală şi europeană.

    Bruxelles-ul analizează dacă cele două companii ar trebui să primească statutul de “gatekeeper”, o desemnare care vine cu o serie de obligaţii stricte menite să asigure pieţe digitale corecte şi deschise. Deşi Amazon şi Microsoft nu ating pragurile standard de utilizatori sau dimensiune prevăzute de DMA pentru desemnarea automată, Comisia consideră că poziţia lor pe piaţa de cloud le conferă o influenţă similară.

    “Analizele pieţelor de cloud efectuate în ultimii ani par să indice că serviciile de cloud computing Microsoft Azure şi Amazon Web Services ocupă poziţii foarte puternice în relaţia cu companiile şi consumatorii”, se arată în anunţul Comisiei. Executivul european va evalua, de asemenea, dacă anumite caracteristici ale sectorului cloud ar putea consolida şi mai mult poziţia acestor companii sau ar putea împiedica intrarea pe piaţă a unor noi competitori.

    Demersul Comisiei nu vizează doar aspecte economice, ci şi strategice. Henna Virkkunen, Vicepreşedinte Executiv pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate şi Democraţie, a subliniat rolul critic al cloud-ului pentru viitorul digital al Europei, de la dezvoltarea AI până la inovare. “Astfel de servicii ar trebui oferite într-un mediu corect, deschis şi competitiv care încurajează încrederea şi securizează suveranitatea tehnologică a Europei”, a declarat Virkkunen.

    Dacă vor fi desemnate ca gatekeepers, Amazon şi Microsoft vor fi obligate să respecte regulile DMA, care interzic, printre altele, favorizarea propriilor servicii în detrimentul celor ale concurenţei şi impun interoperabilitatea.

    Cea de-a treia investigaţie lansată de Comisie are un scop mai larg: să determine dacă instrumentele actuale ale DMA sunt suficiente pentru a combate practicile neloiale din sectorul cloud sau dacă regulile trebuie actualizate pentru a ţine pasul cu evoluţia rapidă a tehnologiei.

    Investigaţiile privind desemnarea Amazon şi Microsoft ca gatekeepers trebuie finalizate în termen de 12 luni, în timp ce investigaţia generală asupra pieţei de cloud are un termen de 18 luni pentru a produce un raport cu concluzii preliminare şi posibile recomandări.

  • Bitcoin a pierdut toate câştigurile din 2025 şi a scăzut sub 90.000 de dolari

    Criptomoneda sensibilă la risc a pierdut toate câştigurile din acest an şi se află acum cu aproape 30% sub maximul de peste 126.000 de dolari înregistrat în octombrie. Ultima scădere a fost de 1,1%, la 92.891 de dolari, după ce a ajuns la 89.286,75 dolari.

    Aproximativ 1,2 trilioane de dolari au fost şterse din valoarea totală de piaţă a tuturor criptomonedelor în ultimele şase săptămâni, potrivit CoinGecko, un site de monitorizare a pieţei, citat de Reuters.

    Participanţii la piaţă au afirmat că o combinaţie de îndoieli cu privire la viitoarele reduceri ale ratei dobânzii în SUA şi aversiunea faţă de risc pe pieţele mai largi, care au oscilat după o lungă perioadă de creştere, a dus la scăderea criptomonedelor.

    „Vânzarea în cascadă este amplificată de companiile listate şi instituţiile care îşi lichidează poziţiile după ce s-au înghesuit în timpul creşterii, agravând riscurile de contagiune pe piaţă”, a declarat Joshua Chu, copreşedinte al Hong Kong Web3 Association.

    „Când sprijinul se diminuează şi incertitudinea macroeconomică creşte, încrederea se poate eroda cu o viteză remarcabilă”.

    Speculatorii care au investit în criptomonede în speranţa unei reglementări favorabile din partea SUA au început să se retragă, provocând ieşiri constante din ETF-uri şi instrumente similare în ultimele săptămâni, a declarat Joseph Edwards de la Enigma Securities.

    „Presiunea de vânzare nu este extraordinară, dar vine într-un moment relativ slab pentru cumpărători… mulţi cumpărători de retail au fost afectaţi în timpul prăbuşirii fulgerătoare de luna trecută”, a spus el, referindu-se la prăbuşirea din octombrie, în care au avut loc lichidări în valoare de 19 miliarde de dolari în poziţiile cu efect de levier.

    Stocurile de criptomonede, precum Strategy, minerii precum Riot Platforms şi Mara Holdings, precum şi bursa Coinbase au înregistrat scăderi odată cu deteriorarea stării de spirit.

    Anul acesta s-a înregistrat un boom al companiilor publice care deţin criptomonede, companii mici din sectoare necorelate devenind proxy-uri pentru criptomonede prin anunţarea planurilor de a cumpăra şi deţine criptomonede în bilanţurile lor.

    Însă Standard Chartered Bank a estimat că o scădere sub 90.000 de dolari a bitcoinului ar putea lăsa jumătate din deţinerile de bitcoin ale acestor companii „sub apă” – un termen care se referă de obicei la deţinerea de active cu o valoare mai mică decât cea plătită pentru ele.

    Companiile listate deţin în total 4% din toate bitcoin-urile aflate în circulaţie şi 3,1% din ether, a declarat Standard Chartered.

    Cel mai mare deţinător corporativ de bitcoin, Strategy, şi-a mărit stocul. Fondatorul Michael Saylor a declarat că firma a achiziţionat 8.178 de bitcoin luni.

    Duminică, Strategy deţinea 649.870 de tokenuri la aproximativ 74.433 dolari per bitcoin, a declarat Saylor pe X.

    Criptomoneda ether a fost, de asemenea, sub presiune de luni de zile şi a pierdut aproape 40% din valoarea sa faţă de maximul din august, de peste 4.955 de dolari.

    „Per ansamblu, sentimentul este destul de scăzut în ceea ce priveşte criptomonedele şi este aşa de la eliminarea efectului de levier din octombrie”, a declarat Matthew Dibb, director de investiţii la Astronaut Capital.

  • MApN: SUA vor continua să sprijine România pentru consolidarea descurajării şi apărării

    Aceasta a fost prima vizită de nivel HLDG într-un stat aliat a noului asistent al secretarului de război pentru securitate internaţională, Daniel Zimmerman.

    În marja reuniunii, ministrul apărării naţionale, Ionuţ Moşteanu, a avut marţi, o întrevedere cu delegaţia SUA. Oficialul român a reconfirmat angajamentul României de consolidare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, creşterea graduală a bugetului apărării la 5% din PIB până în 2035, continuarea programelor de înzestrare, instruirea în comun şi asumarea de către ţara noastră a unui rol de lider în regiunea Mării Negre, respectiv a unei contribuţii de substanţă în cadrul NATO.

    Tot marţi a avut loc sesiunea extinsă de consultări strategice a HLDG, la nivelul secretarului de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Sorin-Dan Moldovan. Discuţiile s-au concentrat pe evoluţiile mediului strategic global, postura forţelor americane în România, pe investiţiile semnificative în apărare asumate de ţara noastră, precum şi pe rolul de furnizor de securitate pe flancul estic şi pe cel sud-estic al NATO, în concordanţă cu direcţiile şi obiectivele propuse prin Strategia Naţională de Apărare a Ţării 2025 – 2030, fiind reliefat faptul că România rămâne un punct central al arhitecturii de securitate euroatlantice şi un partener de încredere al SUA.

    „Au fost abordate subiecte legate de contribuţia activă a României la consolidarea posturii aliate în regiunea Mării Negre, cooperarea în domeniul instruirii şi al exerciţiilor comune, precum şi de proiectele majore de modernizare a forţelor armate, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii şi mobilităţii militare necesare sprijinirii prezenţei aliate pe teritoriul naţional. Discuţiile au reconfirmat soliditatea Parteneriatului Strategic România–SUA şi angajamentul comun pentru consolidarea securităţii în spaţiul euroatlantic”, transmite MApN, marţi seara.

    Luni, programul vizitei delegaţiei americane a inclus vizite în Baza 86 Aeriană Borcea, unde au fost prezentate progresele dezvoltării Centrului European de Instruire F-16, proiect derulat în cooperare cu partenerul american, precum şi la Facilitatea Aegis Ashore de la Deveselu, parte esenţială a arhitecturii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.

    Delegaţiile au analizat capabilităţile operaţionale existente, proiectele de modernizare şi perspectivele extinderii cooperării bilaterale în domeniul infrastructurii strategice.

     

  • Cum pot universităţile să fie mai aproape de companii/bănci în adaptarea programei/cursurilor la cerinţele pieţei muncii? Urmăriţi ZF Live miercuri, 19 noiembrie, ora 12.00, o discuţie cu Georgiana Gabriela Georgescu, profesor şi decanul Facultăţii de Finanţe şi Bănci – ASE Bucureşti

    Cum pot universităţile să fie mai aproape de companii/bănci în adaptarea programei/cursurilor la cerinţele pieţei muncii? Urmăriţi ZF Live miercuri, 19 noiembrie, ora 12.00, o discuţie cu Georgiana Gabriela Georgescu, profesor şi decanul Facultăţii de Finanţe şi Bănci – ASE Bucureşti

     

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.00

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Cum a ajuns peste noapte un tânăr pe locul trei în topul celor mai bogaţi din lume, beneficiind de pe urma haosului produs de războiul comercial global

    În urmă cu doar câţiva ani, puţini ar fi pariat că Chen Tianshi – un tânăr informatician format în sistemul academic de elită al Chinei – va ajunge în topul celor mai bogaţi oameni ai planetei. În 2019, start-up-ul său de cipuri dedicate inteligenţei artificiale, Cambricon Technologies, era aproape dependent de un singur client: gigantul Huawei, responsabil atunci pentru peste 95% din venituri. Lovitura a venit brusc, când Huawei a decis să renunţe la colaborare şi să îşi dezvolte propriile semiconductoare, scrie Bloomberg.

    Ironia sorţii a făcut însă ca tot presiunea externă – şi în special restricţiile impuse de SUA asupra accesului Chinei la tehnologie avansată – să inverseze complet traiectoria Cambricon. Pe măsură ce Beijingul a accelerat strategia de autonomie tehnologică, companii precum cea fondată de Chen au devenit beneficiare directe ale unui ecosistem protejat, susţinut puternic de stat, ceea ce a creat o cerere masivă pentru produse locale.

    Rezultatul: în ultimii doi ani, acţiunile Cambricon au crescut cu peste 765%, iar averea fondatorului a urcat la 22,5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Cu această avere, Chen a devenit al treilea cel mai bogat om din lume cu vârsta sub 40 de ani, depăşit doar de moştenitorii imperiilor Walmart şi Red Bull.

    Ascensiunea lui Chen reflectă şi transformarea pieţei tech din China. După ani în care autorităţile au redus influenţa marilor companii private din sectorul internetului, Beijingul a trecut la consolidarea unei noi generaţii de „campioni naţionali” în tehnologiile strategice: AI, cloud, semiconductoare.

    Exporturile blocate de Washington au forţat firmele locale să caute alternative interne. Când, în vara lui 2024, autorităţile chineze au cerut instituţiilor şi companiilor de stat să evite utilizarea cipului Nvidia H20, investitorii s-au îndreptat masiv către Cambricon. Preţul acţiunilor a explodat, trăgând în sus şi averea fondatorului.

    Chiar şi aşa, compania a avertizat public în august că se confruntă cu limitări generate de sancţiunile SUA, precum şi cu provocări tehnologice care fac dificilă apropierea de liderul mondial Nvidia. Note ale brokerilor au menţionat viitorul cip Siyuan 690, însă performanţele acestuia sunt încă estimate a fi cu ani în urma produselor Nvidia.

    Povestea lui Chen este strâns legată de ecosistemul de cercetare finanţat şi controlat de stat. Născut în 1985, în Nanchang, el şi fratele său, Chen Yunji, au urmat un program pentru elevi supradotaţi la prestigioasa Universitate de Ştiinţă şi Tehnologie din China. Ulterior, cei doi au lucrat în cadrul Institutului de Calcul al Academiei Chineze de Ştiinţe, unde au dezvoltat acceleratorul DianNao, remarcat la nivel internaţional.

    În 2016, proiectul „Cambricon” a devenit companie, având ca investitor timpuriu chiar Academia Chineză de Ştiinţe. Primul mare succes comercial a venit în 2017, când Huawei a folosit tehnologia Cambricon pentru a îmbunătăţi performanţele smartphone-ului Mate 10. După ruperea colaborării, firma s-a reorientat către cipuri pentru servere şi sisteme edge, vizând infrastructura de AI.

    Compania s-a listat în 2020 pe STAR Market din Shanghai, însă abia la finalul lui 2024 a reuşit să raporteze primele profituri trimestriale de la IPO.

    În 2022, Departamentul Comerţului al SUA a inclus Cambricon pe lista neagră pentru presupusa colaborare cu armata chineză. Paradoxal, decizia nu a frânat dezvoltarea companiei, ci i-a consolidat poziţia în piaţa internă. Extinderea ulterioară a restricţiilor asupra Nvidia şi AMD a generat un vid de ofertă în segmentul cipurilor performante, iar Beijingul a reacţionat printr-o politică agresivă de „buy local”.

    Rezultatul a fost spectaculos: veniturile Cambricon au crescut cu peste 500% în ultimele 12 luni, în pofida competiţiei intense din partea Huawei şi a altor start-up-uri.

    Mai mulţi analişti avertizează că valoarea companiei reflectă mai mult contextul geopolitic şi sprijinul guvernamental decât competitivitatea tehnologică. „Valoarea actuală poate fi umflată în lipsa unui suport de politici pe termen lung”, afirmă Shen Meng, director la banca de investiţii Chanson & Co.

    Alţii subliniază că, asemenea Nvidia, Cambricon ar putea trece prin cicluri puternice de volatilitate pe măsură ce piaţa încearcă să estimeze câtă infrastructură de AI este cu adevărat necesară.

    Povestea lui Chen Tianshi rezumă perfect transformarea industriei de semiconductoare într-un câmp strategic global, în care tensiunile geopolitice dictează investiţii, oportunităţi şi averi imense. Dintr-un start-up relativ mic afectat de pierderea clientului dominant, Cambricon s-a transformat într-un simbol al ambiţiei Chinei de a-şi construi propriul ecosistem tehnologic, independent de Vest.

    Dacă această ascensiune se va dovedi sustenabilă sau doar o etapă alimentată de intervenţia statului rămâne una dintre cele mai importante întrebări pentru piaţa globală a AI.

     

  • Ce ar face două tinere, viitoare antreprenoare, cu banii primiţi de la un investitor?

    Dacă ai primi mâine o sumă importantă de bani de la un investitor, ce ai face cu ea? Pentru două tinere care visează să devină antreprenoare, răspunsurile vin rapid. Sofia Pavel, 16 ani, plănuieşte să îşi deschidă un business de design, iar Elena Frumosu, în vârstă de 17 ani, vrea să dezvolte mai multe proiecte în zona de cinematografie, pe ramura tehnică.

    Iată cum ar direcţiona cele două tinere banii primiţi de la un investitor care ar alege să le susţină proiectele.

    „Aş vrea să folosesc banii pe partea de educaţie personală – aş merge în străinătate să văd noi colecţii, idei, să văd în ce direcţie se îndreaptă lumea modei. Apoi, vreau aloc o parte din bani ca să îmi dezvolt colecţia şi să îmi deschid un magazin propriu”, spune Sofia.

    Ea urmează să îşi lanseze propriul brand de modă anul viitor, iar totul a început, la fel ca în cazul Elenei, la şcoală. Tânăra a urmat un curs de design vestimentar în cadrul şcolii, apoi a început proiectul său personal, care s-a concretizat prin crearea unei rochii de mireasă de la zero, cu un buget de circa 1.200 de lei.

    Elena Frumosu are şi ea un răspuns sigur şi rapid atunci când se gândeşte ce ar face cu banii primiţi de la un potenţial investitor.

    „Mi-aş aloca mie o sumă de bani, i-aş investi în acte caritabile şi m-aş gândi cum pot investi în viitorul meu proiect”, spune tânăra.

    Pasiunea ei pentru film a început în jurul vârstei de zece ani, când se uita cu tatăl ei la Star Wars.

    Această pasiune a crescut odată cu ea, iar curiozitate ei s-a transformat într-un proiect personal despre coloristica în cinematografie şi alte detalii tehnice care stau în spatele unui film. În cadrul proiectului, ea a scris o carte despre simbolistica culorilor în filme.

    În cel mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, un proiect sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania, ea şi elevele sale au vorbit despre cât de importantă este pasiunea în alegerea dumului în viaţă şi despre cum proiectele şcolare ghidate de mentori se pot transforma în primele planuri de business din viaţa unui adolescent.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

     

     

     

  • Nhood România preia de la URBANO Group administrarea celui mai mare parc comercial din Transilvania, un proiect de peste 15.000 de metri pătraţi

    Nhood, companie de servicii şi soluţii de real estate integrate, prezentă în 10 ţări europene, inclusiv în România, îşi extinde parteneriatul strategic cu URBANO Group, dezvoltatorul proiectului Urbano Shopping & Living din zona metropolitană Cluj,

    Prin acest nou mandat, Nhood va gestiona toate activităţile operaţionale ale proiectului: de la administrarea relaţiei cu chiriaşii şi gestionarea contractelor, până la coordonarea mentenanţei, controlul calităţii şi managementul incidentelor.

    „Noul mandat consolidează parteneriatul nostru strategic cu URBANO Group şi marchează o etapă importantă în evoluţia proiectului. Prin expertiza noastră integrată în property şi facility management, leasing şi marketing operaţional aducem o abordare completă, practică şi adaptată specificului fiecărui proiect. Urbano Shopping & Living este un exemplu relevant de cum putem crea un proiect comercial care să aducă valoare atât pentru proprietar, dar şi pentru comunitate”, a declarat Răzvan Ciobanu, Head of Property Retail, Nhood România.

    Compania va elabora bugetele anuale, va asigura facturarea şi colectarea creanţelor, precum şi raportarea financiară detaliată către proprietar. De asemenea, echipa Nhood va implementa strategia de marketing operaţional şi activări locale, susţinând interacţiunea permanentă între proiect şi comunitate

    „Ne bucurăm să continuăm colaborarea cu echipa Nhood, acum într-o formă extinsă, ce acoperă întreg spectrul de servicii operaţionale. Avem încredere că expertiza lor în administrarea centrelor comerciale şi orientarea spre performanţă vor aduce valoare adăugată chiriaşilor şi comunităţii din jurul proiectului Urbano Shopping & Living. Pentru un proiect premium, colaborăm cu parteneri premium!”, a declarat Ciprian Comşulea, Executive Manager Urbano Group.

    Dezvoltat pe un teren de 25 de hectare situat pe teritoriul comunei Floreşti, din judeţul Cluj, Urbano Shopping & Living este un retail park urban, conceput ca un spaţiu de lifestyle pentru comunitate, ce îmbină comerţul, serviciile şi zonele de experienţă.

    Proiectul are o suprafaţă totală de aproximativ 15.500 m² de spaţii comerciale, la care se adaugă peste 1.000 m² de unităţi tip restaurant drive-thru, şi reuneşte branduri internaţionale, operatori locali şi concepte moderne de retail. Urbano Shopping & Living va deveni un nou pol comercial şi de lifestyle pentru întreaga regiune a Clujului, cu un impact pozitiv asupra dezvoltării economice şi sociale a comunităţii.

     

  • Bursă. Hidroelectrica reia devărsările pentru a continua golirea barajului Vidraru. „Populaţia este rugată să nu pescuiască în albie”

    Hidroelectrica SA informează populaţia că în data de 19 noiembrie 2025, în intervalul 07:00 – 16:00, vor fi reluate deversările controlate în aval de Barajul Vidraru, ca parte a etapelor procesului de golire a lacului de acumulare.

    Operaţiunea se desfăşoară în condiţii strict monitorizate, în colaborare cu ABA Argeş–Vedea, ISU, Sistemul de Gospodărire a Apelor şi toate structurile judeţene cu atribuţii în domeniu.

    Aceste deversări sunt necesare pentru a verifica, din nou, capacitatea reală de transport a albiei râului Argeş între Barajul Vidraru şi acumularea Oeşti, după ce în perioada 30 octombrie – 18 noiembrie 2025, ABA Argeş–Vedea a realizat lucrări suplimentare de consolidare în sectoarele considerate critice.

    În intervalul menţionat, în aval de baraj se vor înregistra creşteri de debite, specifice operaţiunilor controlate de deversare.

    Populaţia este rugată să evite deplasarea în apropierea albiei râului Argeş pe secţiunea cuprinsă între Barajul Vidraru – lacul de acumulare Vâlcele, să nu desfăşoare activităţi în albie, precum pescuit sau lucrări, şi să respecte indicaţiile autorităţilor locale şi ale echipelor din teren.

    Toate operaţiunile se realizează sub control tehnic strict, fără depăşirea debitelor stabilite prin regulamentul de exploatare.

    Reiterăm că deversările controlate nu influenţează turbiditatea apei potabile. În timpul operaţiunii, debitele deversate vor fi tranzitate pe albia veche a râului Argeş, legătura dintre canalul de fugă (de unde se alimentează staţia de tratare a Municipiului Curtea de Argeş) şi lacul de acumulare Oeşti (acumulare tranzitată de debitele deversate) este întreruptă, situaţie existentă încă din săptămâna anterioară.

    Turbiditatea crescută din lac este generată de factori naturali, iar procesul de purificare este influenţat de capacitatea tehnică de operare a staţiei locale de tratare.

    Operaţiunea, programată în 19 noiembrie, reprezintă o etapă obligatorie pentru finalizarea în condiţii controlate a procesului de golire a Lacului Vidraru.

    Aceasta permite confirmarea stabilităţii lucrărilor hidrotehnice, verificarea funcţionării corespunzătoare a celor două goliri de fund ale barajului şi menţinerea unui nivel ridicat de protecţie pentru comunităţile din aval.

    Hidroelectrica, alături de ABA Argeş–Vedea şi autorităţile judeţene, monitorizează constant evoluţia situaţiei, iar toate activităţile se desfăşoară conform prevederilor tehnice şi legislaţiei aplicabile.

    Acţiunile H2O se tranzacţionează în scădere cu 1,97% de la început de an. Evaluat la 53,8 mld. lei la BVB, producătorul de energie electrică verde este deţinut în proporţie de circa 80% de statul român prin Ministerul Energiei.

  • Cum a reuşit o defecţiune internă a Cloudflare să strice site-uri şi aplicaţii din întreaga lume? A ajuns internetul prea dependent de câteva companii mari?

    Infrastructura de internet Cloudflare a suferit marţi o pană majoră, ceea ce a făcut ca numeroase site-uri să devină inaccesibile timp de aproximativ trei ore, notează The Guardian.

    Cloudflare este o companie globală de servicii cloud şi securitate cibernetică. Ea oferă centre de date, securitate pentru site-uri şi e-mailuri, protecţie împotriva pierderii de date şi apărare împotriva ameninţărilor cibernetice, printre altele. De asemenea, îşi foloseşte infrastructura globală pentru a accelera traficul online.

    De ce contează?

    Cloudflare este una dintre companiile care formează elemente esenţiale ale infrastructurii internetului. Atunci când serviciile sale cedează, site-urile devin offline, afectând milioane de persoane şi companii.

    ChatGPT şi platforma socială X, deţinută de Elon Musk, s-au numărat printre serviciile aparent afectate de întreruperea de marţi. Unele estimări arată că Cloudflare deserveşte unul din cinci site-uri la nivel mondial.

    Utilizatori ai mai multor site-uri cu trafic ridicat au raportat probleme. Printre aceştia se numără jucătorii League of Legends, compania de contabilitate şi salarizare Sage, precum şi YouTube şi Google, potrivit Downdetector, un site care urmăreşte evoluţia problemelor tehnice.

    Cloudflare a descris incidentul ca pe o „defecţiune internă a serviciului”. Au trecut puţin sub trei ore de la momentul în care compania a anunţat că investighează problema până la implementarea unei soluţii, iar incidentul a fost declarat rezolvat la ora 14:42, ora Marii Britanii. Cloudflare a menţionat şi un vârf neobişnuit de trafic către unul dintre serviciile sale începând cu ora 11:20 UTC, dar încă nu cunoaşte cauza acestuia.

    Ce spune această pană despre starea internetului?

    Într-o lume în care mare parte din economie depinde de internet, de la bănci la comerţ online, unii experţi în rezilienţă cibernetică avertizează că infrastructura a devenit prea dependentă de câteva companii mari, creând un „lanţ de dependenţe”.

    Problemele Cloudflare vin la mai puţin de o lună după întreruperi la alţi operatori de servicii cloud, Amazon AWS şi Microsoft Azure.

    Împreună cu Google Cloud, aceste trei companii asigură aproximativ două treimi din infrastructura care susţine lumea digitală. Experţii spun că situaţia arată nevoia unei diversificări mai mari în furnizarea serviciilor de internet.