Blog

  • STUDIU DE CAZ: Teflonul de perete

    Piata constructiilor creste galopant de la an la an si odata cu ea domeniile conexe, de la producatorii de ciment si instalatii pana la firmele producatoare de finisaje interioare sau accesorii pentru locuinta. Fabryo a scos pe piata vopseaua lavabila cu teflon, ce i-a asigurat nu numai cresterea solida a vanzarilor pentru divizia de vopsele, ci si un grad ridicat de fidelitate din partea cumparatorilor.

     

    Statisticile arata ca vedeta economica a anului 2007 este domeniul constructiilor. De pe urma acestora infloresc afacerile conexe, iar cumparatorul este tot mai sofisticat, pe masura ce are de ales intre mai multe produse. In urma cu un an, de pilda, lipsea de pe rafturile cu vopsele lavabile un produs care sa permita curatarea cu usurinta a peretilor murdariti accidental. Tocmai pe aceasta nisa si-au facut intrarea vopseaua si lacul Savana cu teflon, lansate de producatorul Fabryo. Teflonul, pe care s-a batut multa moneda in marketingul vaselor de bucatarie, si-a gasit astfel o noua imagine: noul produs asigura clientii ca si in cazul unor pete extrem de accentuate, peretele vopsit poate fi curatat cu detergent obisnuit.

     

    Dincolo de beneficiul financiar imediat, tradus in vanzari de 3,5 milioane de euro din luna mai a anului trecut pana in aprilie 2007, noile produse au ridicat gradul de fidelitate al clientilor Fabryo. Marga Alexe, director de marketing al companiei, spune ca inainte de lansarea noilor produse cu teflon, „clientii intrau in magazin pentru a cumpara o vopsea lavabila alba. Acum, cauta Savana cu teflon“. Si daca „inainte“, in cazul in care produsul cautat nu se afla la raft, cumparatorul „se orienta imediat catre un alt produs de la concurenta, acum pleaca sa caute vopseaua intr-un alt magazin“, sustine Alexe.

     

    Cat priveste reteta pentru Savana cu teflon, aceasta a fost creata pornind de la formula initiala a vopselelor Savana, in colaborare cu grupul DuPont, unul din cei mai mari furnizori mondiali de pigment alb pentru vopsele, hartie si plastic. Lansarea vopselei a coincis cu semnarea unui parteneriat pe termen lung intre cele doua companii, pentru un proiect-pilot pentru piata Europei de Est.

     

    Legaturile dintre compania romaneasca, dezvoltata de omul de afaceri de origine vranceana Daniel Guzu, si grupul american sunt de data mai veche. Fabryo folosea inca din 1999 dioxidul de titan DuPont (un ingredient-cheie din vopsele, care confera gradul de alb si puterea de acoperire), prin intermediul firmei Brenntag Romania, declara Alexe. Decizia de a semna un parteneriat a venit insa dupa ce DuPont a analizat nu doar piata romaneasca, in ansamblu, ci „activitatea producatorilor si mai ales calitatea retetelor de vopsea si lacuri create de ei“.

     

    Inceputul discutiilor cu DuPont a intervenit dupa ce Fabryo trecuse deja prin primele etape ale procesului de rebranding, respectiv decizia de a schimba denumirea (din Guzu Chim), si alegerea unei agentii de branding. „Lucrurile luasera o alta turnura inca de cand am inceput constructia noului centru de productie din Popesti-Leordeni (la marginea Capitalei)“, explica directorul de marketing al companiei. „Stiam ca vom putea sa producem mult mai mult si ca tehnologia de productie va fi mai complexa, asa ca parteneriatul cu DuPont a venit la momentul oportun.“

     

    Fata de epoca in care Fabryo folosea doar materii prime DuPont, parteneriatul a facut posibila colaborarea intre cele doua companii pentru cercetarea si crearea de noi retete. Desi au fost lansate in a doua parte a anului trecut, vopseaua si lacul Savana cu teflon au contribuit in 2006 la cresterea vanzarilor, cu 55% in cazul vopselelor si cu 110% in cazul lacurilor. Pentru anul trecut, cifra de afaceri a companiei a ajuns la 32,5 milioane de euro, fata de 25 de milioane de euro in 2005. Dupa ce fondul de investitii Oresa Ventures a intrat in 2006 in actionariatul companiei, prin preluarea a 49% din actiunile Fabryo, pachetul majoritar de actiuni a ramas in continuare in familia Guzu, cei ce au pornit afacerea in urma cu 13 ani, intr-un subsol din cartierul Rahova al Capitalei.

     

    Pe parcursul a numai un an, Fabryo a facut o serie intreaga de pasi ce ar fi putut dura, in alte conditii, ani buni: si-a schimbat numele, trecand printr-un proces de rebranding aflat si acum in plina desfasurare, a semnat un parteneriat cu DuPont, a lansat produse noi in colaborare cu americanii, a batut palma cu un fond de investitii si schimba profilul companiei – de la antreprenoriat la corporatie. „Chiar daca stateam foarte bine la evolutia cifrei de afaceri, a fost nevoie de ceva curaj si viziune pe termen lung pentru a intelege ca nu putem rezista pe piata daca nu trecem la urmatoarea etapa si daca nu investim in cercetare, productie, calitatea produselor si comunicare“, conchide Marga Alexe.

     


     

    CONTEXTUL: In 2006, Fabryo avea o cota de piata de 18%, ocupand locul al treilea in topul producatorilor de vopsea. Pe segmentul vopselelor lavabile detinea pozitia de lider, prin marca Innenweiss.

     

    DECIZIA: In mai anul trecut, Fabryo a lansat Savana cu Teflon Surface Protector, o vopsea lavabila pentru interior, prima vopsea cu teflon de pe piata romaneasca. Tot in cursul anului trecut a fost lansat si lacul Savana cu teflon.

     

    EFECTELE: Din mai 2006 pana in aprilie 2007, vanzarile de produse Savana cu teflon – vopsea si lacuri – au depasit 3,5 milioane de euro. Ambele produse au contribuit anul trecut la cresterea vanzarilor cu 55% in cazul vopselelor si cu 110% in cazul lacurilor, desi au fost lansate in a doua parte a anului.

  • Mai bine in padure

    Cu mai bine de doi ani in urma, un grup de investitori romani si straini condusi de omul de afaceri Gustav Bianu lua decizia de a construi undeva la munte un complex de turism de mari dimensiuni, care sa aiba posibilitatea sa fie deschis tot timpul anului, sa fie afiliat la un brand hotelier superior si sa aiba potential de crestere in termen scurt. „Cum marea si delta inseamna un grad de utilizare intre doua si patru luni pe an, a fost normal sa ne uitam spre munte, unde poti sa lucrezi cel putin noua luni pe an si poti oferi mult mai multe optiuni, fiind posibila construirea unui resort pentru orice sezon“, comenteaza Tinu Sebesanu, directorul companiei de consultanta Trend Hospitality, care de doi ani se ocupa de proiectul initiat de INR Management Real Estate, ce se va numi Silver Mountain.

    „Am schimbat de mai multe ori intre timp proiectul de arhitectura a complexului in ansamblu, mai ales datorita infrastructurii, dar functiunile de baza ale complexului sunt aceleasi“, spune Sebesanu. Cele mai importante dintre acestea sunt hotelul si aparthotelul, cu 200, respectiv 150 de camere fiecare, casele de vanzare (in jur de 1.000 de apartamente) si posibilitatile de recreere – partia de schi, cazinoul, patinoarul, piscinele, spa-ul sau barurile. „Complexul va fi imens“, sustine Sebe- sanu, care recunoaste ca nu a mai lucrat pentru un proiect atat de mare. „In primul rand, este mare ca suprafata – 120 de hectare, dar si ca investitie: pe tot parcursul proiectului, investitia va ajunge la 350-400 mil. euro“, spune Sebesanu.

    Numai investitia pentru terenul de golf va depasi probabil 7 milioane de euro, neincluzand terenul, care a fost pus la dispozitie de primaria Brasov intr-un parteneriat public-privat. Cat despre terenul pe care va fi amplasat complexul hotelier si rezidential, acesta a fost cumpa- rat de actionarii INR Management Real Estate din bugetul detinut la inceperea investit iei: „Dat fiind ca am achizitionat terenul cu banii nostri, vom dezvolta proiectul cu cele patru credite pe care le-am luat de la mai multe banci din Romania“, spune Gustave Bianu, seful grupului de investitori. Parcursul inseamna o perioada destul de lunga, pana in cinci ani, complexul avand termen de finalizare in 2012.

    Deja se lucreaza la terenul de golf, situat in poienit a de la intrarea in Poiana Brasov, dar si la zona de locuit, unde hotelurile trec de stadiul de fundatie. „Am inceput cu constructia la hotel si aparthotel pentru a putea aduce cat mai repede un lant hotelier care sa pozitioneze foarte bine hotelul pe piata“, spune Sebe- sanu, care trebuie sa anunte, la sfarsitul lunii iunie, care dintre cei trei operatori cu care negociaza va prelua din 2008 hotelul din Poiana. „Nu este usor: un astfel de operator nu trebuie doar sa fie familiarizat cu operarea hotelurilor din zone montane, dar trebuie sa aiba in portofoliu si aparthotel, si golf, si spa, si cazinou si, mai mult decat atat, trebuie sa vrea sa vina, iar standardele lui sa fie potrivite cu proiectul nostru“, spune Tinu Sebesanu.

    Desi are data de finalizare peste un an, intrebarea daca nu este riscanta o investitie atat de mare intr-un resort in Poiana vine de la sine, dat fiind ca in urma cu mai putin de un an omul de afaceri George Copos isi considera investitiile in Poiana drept una „dintre greselile lui in afaceri“. „Nu este riscant, pentru ca o data oferi un serviciu cunoscut (cel al lantului care opereaza hotelul), apoi ai ce face in orice anotimp, iar problemele de transport pana la Brasov se vor repara – autostrada se va termina, iar Brasovul chiar va avea un aeroport“, crede Sebesanu.

    INR a luat-o inaintea altor investitori dornici sa faca la Poiana Brasov sau in acea zona un resort de lux. Printre cei ce si-au anuntat intentiile sunt Carmen Adamescu (actionar al Unirea Shopping Center, care a intrat pe piata de turism odata cu achizitia hotelului Rex din Mamaia), dar si actionarii Delta Resort din Delta Dunarii. Un complex de turism intr-o zona montana poate avea intr-adevar avantajul asezonalitatii, dat fiind ca incercarile facute pana acum la mare de o serie de investitori nu au dat roadele asteptate: complexul de la hotelul Europa din Eforie Nord – care include cel mai mare spa din tara, deocamdata, port pentru ambarca- tiuni si un alt hotel cu capacitate mai mica – s-a incadrat anul trecut la un grad general de ocupare de 30%.

    Si aceasta in conditiile in care a stat deschis si multe luni in extrasezon, pentru a onora cererile pentru spa. Si Delta Resort a stat deschisa cateva luni in extrasezon; Virgil Munteanu, directorul general al Delta Resort, spune ca gradul de ocupare nu a fost foarte mare si nu a depasit jumatate din capacitate, dar macar bugetele au fost atinse. Iar din veniturile de peste 1 milion lire la baza hoteliera se construieste acum: vor aparea in cura nd un spa, doua terenuri de tenis, teren de joaca pentru copii, un loc special pentru barbecue si o pista special amenajata pentru elicoptere. Poate asa, spune directorul complexului, lucrurile vor sta mai bine in acest an si vor avea un grad mai bun de ocupare. Probabil nu la fel de mare pe cat il estimeaza cei de la Silver Mountain pentru primul an de functionare: 70%.

  • A doua incercare

    Cel mai mare producator de bere din Belarus, Krinitsa Brewery Holding, a fost scos la licitatie de autoritatile de la Minsk. In cele doua unitati de productie din Minsk si Brest, capacitatea anuala atinge 1,8 milioane de hectolitri.

     

    Conform cotidianului de afaceri Kommersant, valoarea de piata a companiei belaruse este de 150 de milioane de euro. In prima faza a licitatiei au participat firmele SABMiller, BBH, Heineken, Sun InBev si Detroit Belarus Brewing Company. Pentru a doua etapa s-au calificat SABMiller, Heineken si BBH, aceasta din urma fiind proprietara marcii Baltika, cea mai vanduta bere din Rusia. Cota detinuta de Krinitsa pe piata berii din Belarus este de 40%. Cel mai probabil, castigatorul va fi anuntat la sfarsitul lunii iulie. Guvernul de la Minsk a mai incercat in 2000 sa vanda Krinitsa. Atunci, BBH a cumparat 50% plus o actiune pentru 50 mil. dolari si a transferat o prima transa de 10,5 mil. dolari. Insa autoritatile s-au razgandit in privinta vanzarii companiei, iar aceasta a returnat banii abia in 2005.

  • Privatizarea minelor, amanata sine die

    Mult asteptata privatizare a marilor companii miniere din Polonia s-a impotmolit inainte de a incepe. In strategia de guvernare, actualul guvern si-a propus sa foloseasca bursa de la Varsovia pentru a vinde pachete de 30-40% din actiunile JSW, KHW sau Kompania Weglowa.

     

    Pana in prezent, nu a fost intocmit niciun prospect de emisiune de actiuni si nici macar nu a fost elaborat un calendar pentru referendumurile printre muncitori, ce au fost stabilite ca o preconditie pentru orice vindere de pachete de actiuni pe bursa. Cotidianul polonez Gazeta Wyborcza sustine ca motivul din spatele acestei lipse de actiune il reprezinta rezistenta din partea sindicatelor. Desi oficial nu sunt impotriva privatizarii partiale, liderii acestora incearca pe ascuns sa-l convinga pe presedintele Lech Kaczynski (foto) ca privatizarea ar fi un dezastru, ca ar pune in pericol securitatea energetica a tarii si pacea sociala din regiunea Silezia.

  • Ce-i prea mult strica pretul

    Principalii constructori de apartamente noi din Kiev au luat decizia sa diminueze volumul constructiilor, argumentul fiind ca preturile s-ar putea prabusi ca urmare a unei oferte supradimensionate.

     

    In primul trimestru al acestui an au fost terminate cu 22% mai putine locuinte decat in aceeasi perioada a anului trecut. Oleksandr Bondarenko, presedintele organizatiei imobiliare Realtors Association, se declara surprins de reactia rapida si radicala a companiilor de constructii. In opinia acestuia, este o incercare ascunsa de a majora cererea pentru proprietati imobiliare in Kiev, cerere care a scazut drastic in ultimele luni. Potrivit companiei Jitlo-Invest, pretul mediu al unui metru patrat intr-un apartament nou in Kiev este de 1.282 de euro. De la sfarsitul anului trecut, cererea pentru astfel de proprietati s-a redus pana aproape de zero, asa incat, prin diminuarea numarului de locuinte construite, s-a reusit sa se evite o scadere a preturilor, prognozata de analisti. 

  • PROCENTE DE RELOCARE

    La nivelul de middle management, salariile s-au dublat in ultimii trei ani, iar relocarea dinspre Bucuresti catre provincie poate aduce plusuri semnificative la castigurile managerilor cu orice tip de specializare. Cu cat creste distanta, cu atat cresc si salariile.

     

    Venit mediu brut (mii lei/luna)

     Manager departament

    in 2006

    relocare la 200 km*

    relocare la 500 km*

     resurse umane

    8,9

    10,6

    13,2

     IT 

    11,2

    13,4

    16,8

     vanzari

    9,4

    11,3

    14,1

     marketing

    10,0

    12,0

    15,0

     finante

    9,3

    11,1

    13,9

     logistica  

    6,7

    8,0

    10,0

     productie 

    5,1

    6,0   

    7,5

    Medie pe departament

     marketing

    5,5

    6,5

    9,8

     juridic

    4,6

    5,5

    6,9

     resurse umane 

    3,9

    4,6

    5,7

     IT

    3,3

    3,9

    4,9

     financiar

    2,8

    3,3

    4,1

     vanzari

    2,5

    3,0

    3,8

     logistica

    1,5

    1,8

    2,1

     productie

    1,1

    1,3

    1,5

     

    *estimare BUSINESS Magazin, pe baza informatiilor din piata 

    Sursa: Studiul Paywell, Pricewaterhousecoopers, Septembrie 2006

  • OBICEIURI EUROPENE

    Desi se declara atasati de regiunea de origine, mai bine de o treime dintre europeni s-au mutat din zona de resedinta si se declara incantati de aceasta decizie, arata un studiu european realizat in septembrie 2005 pe un esantion de 24.000 de cetateni din cele 25 de tari europene (la momentul respectiv).

  • Cazinourile iau potul cel mare

    Operatorul american de cazinouri Harrah’s Entertainment si compania slovena Hit vor face cea mai mare investitie straina greenfield din Slovenia – un centru de jocuri de noroc si de petrecere a timpului liber in valoare de 750 de milioane de euro.

     

    Acesta va fi amplasat in regiunea Gorisko, situata in vestul tarii, si va fi format din hoteluri de lux cu un total de 1.500 de camere, un centru de evenimente, piscine, restaurante si numeroase alte facilitati. Compania locala va detine 51% din proiect, iar Harrah’s restul de 49%. Investitia este insa conditionata de modificarea prevederilor legale care restrictioneaza detinerea cazinourilor de catre straini, precum si de reducerea taxei pe jocurile de noroc. Andrej Sircelj, secretar de stat in Ministerul Finantelor, citat de agentia slovena de presa STA, spune ca ministerul a amendat deja legislatia actuala, care prevede ca strainii sa nu poata detine mai mult de 20% dintr-o societate ce are ca obiect de activitate jocurile de noroc. Nivelul impozitului aplicat acestei activitati este de 38%. Conform lui Sircelj, noile prevederi, care vor fi trimise parlamentului in luna iulie, vor permite Harrah’s sa detina 49% din proiect, iar noul nivel al impozitului va fi de 17,5% pentru veniturile care depasesc 303 mil. euro. Niko Trost, presedintele companiei Hit, estimeaza ca noul centru va crea 3.200 de noi locuri de munca si alte 1.000 indirect. Statul ar urma sa incaseze anual din taxele colectate 120 de milioane de euro.

  • Pepsi pluseaza in Est

    PepsiCo a decis sa investeasca masiv in doua din cele mai mari tari din Europa, Rusia si Ucraina. In Rusia a anuntat ca va construi o fabrica de snack-uri in orasul Azov in valoare de 127,8 milioane de euro. In Ucraina a achizitionat 80% din actiunile Sandora, cel mai mare producator de sucuri din tara, pentru suma de 407 milioane de euro.

     

    Fabrica din Azov va fi a doua din Rusia pentru Pepsi, prima fiind ridicata in 2002 in orasul Kashira. Aceasta produce in prezent la capacitate maxima, iar in urmatoarea perioada va fi depasita de ritmul de crestere a pietei. Proiectul se va derula pe cinci ani, iar in noua unitate vor lucra 1.000 de persoane. Va fi initiat si un program de sustinere a investitiilor in agricultura locala, prin oferirea de instrumente si traininguri fermierilor pentru a-i invata sa obtina cartofi de calitate superioara. In prezent, 80% din cartofii folositi la fabrica din Kashira sunt achizitionati din surse locale, in urmatorii ani intentionandu-se sa se ajunga la 100%. Achizitia din Ucraina vine dupa ce rivalul Coca-Cola Co. a anuntat recent cumpararea companiei americane Glaceau, producatorul Vitaminwater. Conform intelegerii, pana in luna noiembrie a acestui an PepsiCo va intra in posesia restului de 20% din pachetul de actiuni al Sandora. Investitia in Ucraina a fost realizata printr-o societate mixta intre PepsiCo si PepsiAmericas. Aceasta din urma, care va detine 60% din joint-venture in urma tranzactiei, este una din cele mai mari companii de imbuteliere a bauturilor din portofoliul Pepsi. Ea va administra operatiunile curente ale afacerii, in timp ce PepsiCo va fi responsabila de dezvoltarea brandului. Robert Pohlad, CEO al PepsiAmericas, a spus ca piata ucraineana a bauturilor racoritoare a inregistrat anul trecut un ritm de crestere de 17%. Conform acestuia, compania va continua sa caute si alte oportunitati pentru a-si extinde operatiunile din Europa Centrala si de Est. 

  • CE TRAGE DE CAPETELE FIRULUI

    PRO

    In pofida lipsei de disponibilitate de a se muta, exista cateva stimulente pe care angajatorii le folosesc cu succes atunci cand au nevoie sa-si relocheze angajatii dintr-un oras in altul sau chiar intr-o alta tara.

     

    PLUS SALARIAL: Argumentul financiar este cel mai convingator: pragul minim al cresterii salariale porneste de la 20-30% si poate ajunge in unele cazuri si peste 100%, in cazul relocarilor dinspre Bucuresti spre provincie.

     

    AVANSARE IN CARIERA: In tara sau in strainatate, un proiect mai complex sau un loc de munca superior ierarhic poate fi un motiv bun pentru care angajatii accepta sa se mute, insa de cele mai multe ori pe termen determinat.

     

    CONDITII DE VIATA: Exista si situatii in care angajatii cer ei insisi mutarea (sau sunt convinsi de acest argument) datorita conditiilor mai bune de viata pe care le asteapta de la o alta regiune. Cu atat mai mult cu cat, in multe cazuri, cheltuielile cu cazarea in noul oras sunt acoperite de companie. 

     


     

    CONTRA

    In privinta obiceiurilor de relocare, romanii sunt inca departe de stilul americanilor, ce se muta frecvent de pe o coasta pe alta pentru un post mai interesant. Printre motive se numara:

     

    VIATA SOCIALA: Spirit latin, romanii sunt mult mai legati de casa, familie, prieteni decat, spre exemplu, anglo-saxonii, cred specialistii in resurse umane.

     

    PIATA REZIDENTIALA. Pentru ca o mutare presupune uneori vanzarea locuintei si cumpararea alteia in noul oras, multi dintre cei ce primesc oferte de relocare nu le accepta. In plus, multi romani sunt si proprietari, doar putini preferand modelul chiriei, foarte practicat in vestul Europei si in SUA.

     

    CONDITII: Cele mai multe dintre orasele mici de provincie sunt pentru angajati un cosmar, fiind lipsite de mijloacele de petrecere a timpului liber, dar chiar si, in unele cazuri, de apa curenta, electricitate sau servicii medicale.