Blog

  • De trei ori mai mult ca Europa

    Lichiditatea a fost apropiata de media anului trecut astazi, cu un total de 16,5 milioane euro si 15 milioane euro pentru piata principala. Cele mai tranzactionate titluri au fost cele ale SIF-urilor, cu un total de peste 25 milioane lei (6,8 milioane euro), aproape jumatate din valoarea de tranzactionare a bursei.

    "Au intrat multi investitori la cumparare, majoritatea dintre cei care asteptau o comfirmare a revenirii bursei. Nu se poate spune ca reintram pe trendul de crestere, dar este o revenire favorabila pentru BVB, care poate readuce bani in piata", a declarat un broker. Analistii sunt de parere ca o continuare a aprecierilor in sedinta de maine ar putea duce la o revenire cel putin pe termen scurt, in functie si de situatie internationala a pietelor de capital.

    Indicele BET a recuperat 4,6%, ajungand pana la 7.641 puncte, iar BET-C 4,3%, pana la 5.348 puncte. BET-FI, care a recuperat cel mai mult astazi, a ajuns la valoarea de 61.650 puncte, dupa o crestere de 6,1%. Moneda nationala s-a apreciat pana la un curs oficial de 3,659 lei/euro, fata de cotatia de vineri de 3,6728 lei/euro.

  • Card de credit Renault-BRD

    "Romania este o piata strategica pentru Renault. Automobilele Renault si Dacia au o cota de piata de aproape 40% si dorim sa ne mentinem acest nivel si prin fidelizarea clientilor" a declarat Jacques Daniel, director comercial Renault Romania, care a adaugat ca in curand va fi lansat modelul Laguna 3, iar in vara ca fi scos pe piata si primul model 4X4 de la Renault. In prezent, Renault mai are doar doua carduri co-branded emise, in Franta si in Italia.

    Cardul co-branded urmareste finantarea si fidelizarea clientilor Renault, adica a persoanelor fizice care detin un autoturism la producatorului francez. Pana in prezent, Renault a vandut 117.000 de autovehicule in Romania, iar acestia sunt primele persoane catre care se va indrepta, intr-o prima etapa, cardul nou emis. "Deocamdata cardul va pitea fi obtinut doar de catre detinatorii unui autovehicul Renault. In cateva luni de zile urmeza sa decidem daca vom oferi si proprietarilor de vehicule Dacia sau Nissan posibilitatea achizitionarii cardului", a declarat Liliana Dumitru, director de marketing si call-center BRD Finance.

    Emiterea cardului se va face fara perceperea de taxe, iar dobanda lunara si comisionul de administrare pentru suma utilizata din credit este de 2,25, respectiv 0,5%. Principalele avantaje oferite sunt reduceri de pana la 10% la efectuarea reviziilor in reteaua Renault si deplasare gratuita a Renault Asistenta. De asemenea, cardul are o perioada de gratie de 47 de zile, iar alte reduceri sau gratuitati vor fi oferite punctual de catre dealerii parteneri.

  • Al 23-lea Mega Image

    Suprafata de vanzare este de 900mp, din care 460 mp la parter (pentru produsele proaspete) si 440 mp la etajul 1 (pentru restul produselor). Suprafata construita totala a cladirii este de 1500mp. Supermarketul are 7 case de marcat si 10-15 locuri de parcare in fata magazinului.

    Magazinul din Brancoveanu are o sortimentatie de 8000 de produse, intre care un pentru produse de patiserie coapte in magazin si pui la rotisor pregatit in rotiseria proprie.

    “Acesta este primul din cele sase supermarketuri planuite a fi deschise in 2008. Mega Image va continua ritmul rapid de deschidere a magazinelor, avand in vedere ca acesta este cel de-al 3-lea magazin deschis in ultimele 3 luni”, a declarat  Jofn Kyritsis, Director General Mega Image.

    Fondata in 1995, Mega Image este unul din cele mai mari lanturi de supermarketuri din Romania si cel mai mare lant din Bucuresti, cu o retea ce cuprinde 23 magazine in Bucuresti, Constanta si Ploiesti.

  • Ringul bursier este ocupat de “tauri”

    Bursa a inceput in crestere astazi, luni. si a continuat pe trendul ascendent, impulsionata de intrarile la cumparare ale investitorilor autohtoni, care pana acum au asteptat sa vada cat de jos se duc cotatiile. Trendul de crestere este favorizat si de situatia de pe pietele internationale, cu majorari in sedinta de vineri a pietei americane si cu aprecieri in toata Europa in sesiunea de astazi.

    Indicele BET a castigat 3,8% in prima jumtate a sedintei, ajungand pana la 7.584 puncte, iar BET-C 3,3%, pana la 5.293 puncte. SIF-urile, care au revenit in topul celor mai tranzactionate titluri.a u recuperat cel mai mult din pierderi, 4,5%, iar BET-FI a depasit 60.000 de puncte. Valoara totala de tranzactionare a ajuns la 8,8 milioane euro, cu 7,8 milioane euro aferente pietei principale BVB.

  • Bursa scade pe vesti bune

    "Dar o veste buna nu mai aveti si voi despre bursa?" m-a chestionat un prieten, investitor la randul lui, in timpul unei conversatii despre situatia actuala a companiilor listate si perspectivele lor.

    Vesti bune au mai aparut, mai mult din zona raportarilor financiare din 2007 ale companiilor, insa efectele pozitive asupra bursei au intarziat sa apara. Practic, situatia internationala este mult mai iimportanta pentru noi decat am vrea sa credem, iar piata de capital romaneasca se misca in directia dictata de bursele economiilor mature.

    “Multi brokeri se feresc sa mai faca acum recomandari de cumparare, insa in mod sigur nici unul nu recomanda vanzare", spune Adrian Simionescu, director general Vienna Investment Trust.

    Cautand semnale care sa dea informatii despre ciclul bursier prin care trecem, faptul ca brokerii nu recomanda vanzare, dupa o perioada de pierderi sustinute, arata ca se reduce numarul celor care isi inchid pozitiile, urmatorul pas fiind revenirea la cumparare. Modificarea trendului prin aparitia ordinelor de cumparare trebuie insa sa aiba si motive tangibile.

    Rezultatele financiare ale emitentilor au fost considerate de majoritatea analistilor chestionati in prima luna a anului ca principalele parghii de suport pentru o anumita decorelare in raport cu pietele internationale.

    Din nefericire, anul trecut, din cauza variatiilor cursului de schimb, multe companii nefinanciare listate au avut rezultate nefavorabile. In ultimul trimestru al anului trecut, mai mult de jumatate dintre acestea au raportat pierderi sau profituri in scadere, ceea ce a dus la deprecieri si pentru actiunile societatilor cu rezultate bune.

    La 15 februarie, principalii indici de la Bucuresti se apropiau de valori cu 30% mai mici decat cele de la inceputul anului. Cele mai mari si mai lichide companii, incluse in indicele BET, scazusera cu 27,4%, societatile de investitii financiare, adunate in BET-FI, cu 26,7%, iar BVB in ansamblu, respectiv indicele compozit BET-C, cu 25,6%.

    Deprecierea era paradoxala, in conditiile in care indicii internationali incheiasera o saptamana de recuperare, iar moneda nationala se intorcea la valori de 3,6 lei/euro. Indicele american Standard & Poor’s 500 a recuperat, ajungand la o pierdere de 8,1% fata de inceputul anului, iar indicele bursei londoneze FTSE 100 a ajuns la un minus de 10,4%. Pierderile europene, desi mai accentuate decat cele americane, nu depaseau 15,5% pentru DJ STOXX 50, indicele principalelor companii din zona euro.

    La bursa de la Bucuresti, raportarile companiilor in ansamblu au fost sub asteptarile investitorilor, dar emitentii cu profit in crestere au fost mai multi decat cei cu pierderi. Din aproape 50 de raportari preliminare, doar 17 au inregistrat diminuari ale profitului net, iar dintre acestea doar cinci societati au consemnat pierderi in exercitiul financiar aferent anului trecut. Si totusi, cotatiile au mers in jos.

    "Rezultatele financiare din 2007 sunt bune, dar nu reprezinta elementul principal pentru revenirea bursei. Influenta situatiei interne este secundara in raport cu cea internationala", spune Razvan Pasol, director general Intercapital Invest.

  • S-au blocat tranzactiile cu terenuri?

    Preturile ridicate ale terenurilor din Bucuresti erau mentionate de catre dezvoltatorii imobiliari, la inceputul anului trecut, ca fiind principala ingrijorare pentru viitor. Cu toate acestea, a urmat un an care a adus tranzactii record cu terenuri situate pe fostele platforme industriale si, desigur, noi majorari de preturi.

    Acestea din urma au fost amortizate de majorarea preturilor finale de livrare ale proiectelor, "cresterea pretului final cu 50% in ultima perioada depasind cresterea costurilor cu constructia si a preturilor la terenuri", dupa cum admite David Flusberg, presedintele si cofondatorul Adama Holding.

    Noutatea acestui inceput de an este, cel putin la nivel declarativ, retinerea unor dezvoltatori de a mai cumpara terenuri in acelasi ritm ca in anii trecuti. "Alte companii platesc preturi pentru terenuri pe care noi nu suntem dispusi sa le platim", declara Alejandro Solano, directorul general pentru Romania al dezvoltatorului spaniol Hercesa Imobiliare.

    Compania, care a achizitionat in 2005 si in 2006 terenurile fostelor fabrici de paine Titan si Spicul din Bucuresti, a anuntat proiecte rezidentiale care vor cuprinde 5.200 de apartamente, dintre care 3.000 in parteneriat cu fondul de investitii Bluehouse Capital.

    Solano spune ca nu si-a propus la venirea in Romania sa cumpere foste fabrici pentru terenuri, dar ca acestea au fost o oportunitate buna, comparativ cu perioada actuala. "Piata este plina de terenuri si multe dintre acestea au un pret care nu e cel corect", considera Solano, care adauga ca exista disponibilitate pentru noi investitii, "dar numai daca este o buna oportunitate. Nu vrem sa facem lucruri nebunesti".

    Aceeasi opinie o impartaseste si Reuven Havar, country manager al Africa Israel (AFI), dezvoltatorul proiectului Cotroceni Park, proiect care va necesita investitii estimate la 500 de milioane de euro. "Sunt preturi pe care eu nu le platesc, fiindca sunt exagerat de mari pentru Bucuresti", spune Havar despre preturile de 2.000 de euro pe metru patrat pentru unele terenuri din zone semicentrale ale Capitalei.

    Africa Israel a achizitionat in luna august a anului trecut terenul fostei fabrici Laromet pentru care a platit 77,5 milioane de euro, pretul pe metru patrat fiind de 500 de euro. Dezvoltatorul intentioneaza sa construiasca pe acest teren un ansamblu rezidential care poate cuprinde pana la 5.000 de apartamente, investitia estimata fiind de 500 de milioane de euro.

    Havar spune ca inca nu stie daca va obtine randamentul clasic de 30% din segmentul rezidential, insa mentioneaza ca majorarea preturilor la terenuri afecteaza rentabilitatea centrelor comerciale de tip mall. "Maximul de pret cu care poti sa faci shopping mall poate sa fie 350-400 euro pe metru patrat – si sa fie intr-o zona buna. Sunt preturi si mai mici, dar in afara din oras", spune seful AFI, adaugand ca astfel de zone din afara orasului nu sunt potrivite pentru un construirea unui mall.

    Cresterea preturilor pentru terenuri, precum si inmultirea numarului de proiecte de centre comerciale construite sau anuntate face ca dezvoltatorii sa fie mai putin interesati de proiectele de retail, orientarea fiind catre proiecte de alta natura, dupa cum remarca Atilla Peli, directorul departamentului de terenuri din cadrul Colliers International.

    "Am observat ca in general terenurile pentru mall-uri nu sunt interesante pentru dezvoltatori decat in anumite limite de pret, care in acest moment ar fi undeva intre 500 si 1.000 de euro pe metru patrat."

    Rentabilitatea unui proiect pentru un centru comercial difera insa de la caz la caz, caracteristicile proiectului si concurenta existenta fiind factori care pot face ca dezvoltarea unui mall sa fie rentabila si la un pret de peste 500 de euro pe metru patrat. "Sunt proiecte care suporta bine si un pret mare in centru,in timp ce altele suporta un pret mic la periferie. Unele ar fi rentabile la 400 de euro pe metru patrat, in timp ce altele nu", comenteaza Razvan Gheorghe, managing partner al companiei de consultanta imobiliara Cushman&Wakefield.

    Seful AFI spune insa ca pentru modelul companiei pe care o conduce nu ar fi rentabil un teren la un pret mai mare de 400 de euro si ca este decis sa astepte, chiar daca intre timp au fost anuntate proiecte pentru peste 100 de mall-uri si centre comerciale. Africa Israel are in dezvoltare, pe langa proiectul Cotroceni Park, un mall la Arad si inca unul la Ploiesti, unde a platit pentru teren un pret de aproximativ 350 euro/mp.

  • Teoria si practica hobicului

    Ca in multe dintre industriile mature, intrarea pe piata trebuie planificata in pasi clari. Cu atat mai mult in domeniul magazinelor online specializate in vanzarea de produse IT si electronice, unde in fiecare saptamana apar noi adrese disponibile.

    Valentin Rusan, proprietar a doua afaceri, una in domeniul distributiei IT (RVH Distribution) si una specializata in vanzarea de servere si sisteme de stocare, a mers prima data la un consultant, Liviu Taloi. Firma acestuia a asigurat consultanta pentru mai multe afaceri in domeniul online, inclusiv a magazinului online Marketonline.ro, lansat anul trecut. Pasul urmator a fost organizarea unui concurs gen “teaser”, care sa atraga atentia publicului.

    Inainte de lansarea de acum doua saptamani, la adresa magazinului Hobic.ro, vizitatorii gaseau o singura pagina unde erau indemnati sa ghiceasca ce se ascunde in spatele acestui nume. Alte campanii de promovare vor continua pe parcursul anului, proprietarul magazinului spunand ca dupa cei 2.500-3.000 de euro investiti in realizarea site-ului, bugetul de operare (inclusiv de promovare) este de 75.000 de euro.

    Disponibilitatea de a investi in publicitate este factorul pe care mizeaza Rusan, acum proprietar de magazin online pe o piata cu foarte multi competitori, dar cu putine succese dovedite de volumul afacerilor. "Eu imi sfatuiesc clientii ca 40% din profiturile operationale, diferenta intre pretul de vanzare si costul produselor, sa fie investite in marketing", spune consultantul Liviu Taloi.
    "E foarte complicat sa fie diferit cu ceva", raspunde Valentin Rusan intrebarii privind diferentierea de liderul pietei, eMag. "Se castiga din volum si de aceea trebuie sa ajungem in topul primelor 10 magazine de acest fel ca vanzari".

    Liviu Taloi este de parere ca dupa ce magazinul eMag, prin cele 75 de milioane de euro cifra de afaceri in 2007, a reprezentat 75% din piata, anul acesta dominatia eMag se va reduce la 45-50%. "Chiar si acum se poate ajunge cu un magazin online la vanzari de 2-3 milioane de euro in primul an. Iar de regula 4 milioane de euro aduc magazinul la break-even", este de parere Liviu Taloi.

  • Orban si Vosganian, suparati pe Pacuraru pentru ca introduce impozite de capul lui

    Ludovic Orban, ministrul Transporturilor si vicepresedinte al PNL, si Varujan Vosganian, ministrul Finantelor, s-au delimitat de actiunea recenta a ministrului Muncii. Reactiile acestora au survenit la doar cateva zile dupa ce Pacuraru a revenit asupra ordinului, la presiunea mass-media, a sindicatelor si a mediului de afaceri.

    Click aici pentru a citi continuarea.

  • Isarescu: Sacrificarea stabilitatii financiare, de neacceptat pentru Romania

    "Este de neacceptat sa asiguram stabilitatea preturilor, obiectivul cel mai important al unei banci centrale, sacrificand stabilitatea financiara sau dand frau liber unui dezechilibru extern excesiv. Intre o dezinflatie rapida, dar nesustenabila, si o stabilitate macroeconomica si financiara consistenta, intelept este sa optam pentru cea de-a doua varianta. Pe aceasta cale vom ajunge negresit si la stabilitatea preturilor", a afirmat Isarescu in cadrul unui discurs ținut la Barcelonat

    Click aici pentru mai multe amanunte.