Blog

  • eMAG devine partener autorizat Apple in Romania

    Certificarea a fost obtinuta in urma unui proces amanuntit de
    auditare a serviciilor de vanzare si postvanzare, precum si a
    politicilor de marketing online si offline. eMAG deruleaza acum
    programe de training pentru echipa de vanzari pentru a oferi
    consultanta online si in showroom-urile din tara, unde produsele
    Apple vor avea zone dedicate.


    “Ne bucuram sa vedem un interes din ce in ce mai mare al
    consumatorilor romani pentru produsele Apple dar si o atentie
    sporita acordata de compania Apple pietei romanesti. Noul statut al
    eMAG in relatia cu Apple si planurile comune ne fac sa estimam
    triplarea vanzarilor pe toata gama Apple in 2011 fata de 2010,” a
    declarat Radu Apostolescu, directorul de marketing eMAG.


    Principalele aspecte auditate de Apple in procesul de
    certificare au fost calitatea serviciilor oferite, consultanta si
    expertiza in produsele Apple, politicile de marketing si relatia cu
    clientii, incluzand suportul tehnic si posibilitatea de a
    inregistra si publica online opiniile si recomandarile
    consumatorilor. Ca revanzator autorizat, eMAG va beneficia de
    suport dedicat din partea echipei Apcom, unicul distribuitor
    autorizat Apple in Romania, impreuna cu care va derula proiecte de
    promovare si vanzare.

    “Colaborarea Apcom Romania cu eMAG dureaza de mai bine de sapte
    ani. Experienta in mediul online a companiei eMAG este
    covarsitoare! Scopul comun este de a crea un mediu ideal pentru
    clientii Apple in online, dar si in reteaua de showroom-uri aflata
    in permanenta expansiune,” a declarat Zsolt Kadar, directorul de
    marketing al Apcom Romania.

  • De la 1 ianuarie, firmele pot depune declaratie unica la fisc in format electronic

    “Va fi posibil ca aceste declaratii sa fie depuse de
    acasa, in format electronic, astfel incat persoana juridica sa nu
    mai fie obligata sa mearga nici macar la Finante pentru a le depune
    fizic intr-un singur loc”, a precizat prim-ministrul.

    Contributiile aferente lunii ianuarie se vor
    plati pana in 25 februarie 2011, astfel incat sa existe timp
    suficient pentru implementarea inclusiv in formula electronica a
    acestei noi declaratii.

    “Este un pas important pe calea
    debirocratizarii si simplificarii procedurilor administrative din
    Romania, in vederea sprijinirii mediului de afaceri”, a comentat
    Emil Boc, socotind ca o persoana juridica va economisi in acest fel
    36 de ore pe an pe care nu le va mai pierde stand la coada –
    “aproximativ cate o ora la sanatate, o ora la somaj, o ora la
    pensii, in fiecare luna – trei ore”.

  • Romanii, printre cei mai cautati cobai din lume – unde fac teste companiile farmaceutice americane

    Rusia, Romania si Thailanda ocupa primele trei locuri in topul
    tarilor cu saraci unde companiile farmaceutice isi testeaza
    produsele pe subiecti umani, scrie Vanity Fair. “Principial, este o
    realitate ca tarile bogate sa faca cercetari clinice in tarile
    sarace sau mai putin dezvoltate”, a declarat pentru gandul prof.dr.
    Ostin C. Mungiu, seful Catedrei de Farmacologie, Toxicologie si
    Algeziologie si al Laboratorului Central de Testare a
    Medicamentului din cadrul U.M.F. “Gr.T. Popa” din Iasi. Asta se
    intampla “in principal datorita legislatiei laxe de care astfel de
    state beneficiaza comparativ cu legislatia dura din Statele Unite”,
    explica profesorul Mungiu, dar si pentru ca “sumele cu care sunt
    platiti voluntarii sanatosi pe care se efectueaza astfel de studii
    sunt mai mici in tarile mai putin dezvoltate”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum au scapat-o deputatii Puterii de procurori pe Ridzi. „E bolnava, nu se stie care va fi viitorul ei. Are si un copil de crescut”

    Cu o majoritate larga (14 voturi pentru si sapte voturi
    impotriva la cererea de perchezitie, 11 impotriva si 9 pentru la
    cererea de extindere a cercetarii penale), raportul de respingere a
    strans voturi nu doar de la parlamentari din arcul puterii, ci si
    din tabara opozitiei. Desi are un caracter strict consultativ,
    decizia finala urmand sa fie luata in plen, votul deputatilor este
    un semnal puternic, intarind scutul pe care alesii il fac in jurul
    colegilor anchetati. Votul ca atare a fost unul secret, sedinta de
    luni tinandu-se, de altfel, cu usile inchise.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce pot oferi Vestului agentiile romanesti de turism?

    Perfect Tour a deschis in iunie 2010 prima agentie din afara
    tarii, in Republica Moldova, agentie care a devenit deplin
    functionala in luna august. Corina Pacuraru, general managerul si
    fondatoarea agentiei, se asteapta ca “pana in luna martie 2011
    agentia de la Chisinau sa se sustina singura, sa isi acopere
    costurile operationale”.

    Deschiderea de la Chisinau nu este in sine surprinzatoare.
    Migrarea catre Republica Moldova este ceva aproape obligatoriu in
    extinderea companiilor locale. Planul pentru 2011 al Corinei
    Pacuraru este insa mai surprinzator: are in plan deschiderea a doua
    agentii, una in Bulgaria si una in Austria. Acestea se vor axa pe
    turismul de business, dar va exista si o componenta de leisure.
    Perfect Tour va patrunde astfel pe piata austriaca, o piata matura,
    unde nume mari precum Edelweiss Bike Travel sau Tui fac jocurile.
    Corina Pacuraru este optimista insa si afirma ca, desi trebuie sa
    investeasca peste 100.000 de euro intr-o agentie din afara tarii,
    vede in asta chiar o oportunitate deoarece “clientii stiu deja ce
    vor, obiceiul de a cumpara servicii de travel in Austria fiind
    inradacinat”. Mai mult, o piata matura este una unde afacerile sunt
    mai previzibile, considera Corina Pacuraru: “Criza este o
    oportunitate si de aceea am decis sa facem aceasta mutare”.

    “Este o idee buna, insa este totodata un risc”, este de parere
    Traian Badulescu, director general al ANAT Media. Jucatorii locali
    opteaza cel mai mult pentru tarile din jur, unde piata este mai
    putin concurentiala. “Bulgaria, Moldova si Serbia, precum si
    statele cu comunitati importante de romani” ar fi o posibila
    destinatie pentru agentiile locale pentru ca nu exista un
    tour-operator puternic. “Agentiile din Romania inteleg procesul
    investitional”, crede Traian Badulescu.

    Perfect Tour nu este singura agentie care cauta oportunitati pe
    pietele externe. Ioan Basea, care detine agentia Croaziere.net,
    specializata in organizarea de croaziere, afirma ca va investi
    circa 120-140.000 de euro in deschiderea, in septembrie-octombrie
    anul viitor, a unei agentii de croaziere la Sofia, in capitala
    vecinilor de la sud de Dunare. In prezent, Basea vinde serviciile a
    18 linii de croaziera si afirma ca romanii pleaca tot mai mult in
    croaziere: “Este un alt fel de turism care incepe sa prinda tot mai
    mult in Europa Centrala si de Est”. O croaziera de 8 zile (7
    nopti), rezervata cu 5-6 luni inainte, porneste de la 1.000-1.200
    de euro pentru doua persoane, cu toate serviciile incluse.

    Daca unii jucatori vad oportunitatile peste hotare, altii le
    cauta pe plaiuri mioritice. Paralela 45 a deschis patru noi agentii
    in tara, la Craiova, Constanta, Roman si Buzau, ajungand la un
    total de 30. Alin Burcea spune ca a decis sa se extinda local, desi
    agentiile romanesti au potential si pot face o figura buna pe
    pietele externe: “Depinde ce isi doresti. De ce sa mergi in
    Republica Moldova cand ungurii sunt deja acolo?”.

    Aceeasi reteta a aplicat-o si Eximtur, care a deschis prima
    agentie de turism din Constanta si a renuntat apoi la sediile din
    Arad si Timisoara. Pentru Eximtur nu exista planuri de extindere in
    afara granitelor tarii, deoarece “mai este loc de dezvoltare in
    Romania”, crede Lucia Morariu, presedintele companiei.

  • Unde va ajunge cursul leului? Previziunile Deutsche Bank, Erste/BCR si Raiffeisen pentru 2011

    “Va fi nevoie probabil de cativa ani pentru a recupera
    pierderile de pe urma recesiunii, dar traiectoria de crestere
    economica va fi mai echilibrata”, apreciaza analistii Deutsche
    Bank. “Daca programul de ajustare fiscala continua, rezultatul va
    fi impresionant – o ajustare de 2,5% a deficitului structural in
    2011 ar fi mai mult decat dublu fata de orice alta economie
    emergenta.”

    Leul va pierde probabil pana la 2,3% din
    valoare fata de euro pana la sfarsitul anului viitor, din cauza
    cererii globale mai slabe care va face ca exporturile romanesti sa
    aiba nevoie de o stimulare a competitivitatii. Caroline Grady si
    Marc Balston, analisti ai
    Deutsche Bank
    din Londra, estimeaza un curs de 4,3 lei/euro
    peste trei luni, fata de 4,3 in prezent, respectiv de 4,4 lei/euro
    la sfarsitul anului viitor, notand ca BNR are un “apetit limitat
    fata de aprecierea leului”, in contextul in care cresterea
    economica in 2011 este asteptata sa fie relativ slaba.

    Deutsche Bank estimeaza o scadere a PIB de
    1,9% in 2010, urmata de o crestere cu pana la 1,5% la anul, in
    linie cu previziunile FMI. Inflatia ar urma sa scada la 7,6% pana
    la sfarsitul anului, de la 7,9% in octombrie, si sa ajunga la 4,1%
    la finele lui 2011.

    In privinta acordului cu FMI, incheierea la
    primavara a unui acord preventiv nu va intampina probleme, fiindca
    Romania n-are niciuna dintre problemele care ar impiedica o tara sa
    obtina un astfel de acord, ca de pilda incapacitatea de a se
    finanta de pe pietele private, urgenta unor reduceri masive de
    deficite, o datorie publica supradimensionata sau un lant de
    insolvente bancare.

    Erste Bank, proprietarul BCR, isi formuleaza
    estimarea in termeni de curs mediu: dupa 4,24 lei/euro in 2009,
    cursul mediu ar urma sa se situeze anul acesta la 4,21 lei/euro,
    iar in 2011 sa ajunga la 4,14, in continuarea unei tendinte de
    apreciere lina. Intr-un raport separat, analistii BCR estimeaza un
    curs de 4,2 lei/euro la sfarsitul lui martie 2011, 4,15 lei/euro la
    finele lui iunie si 4,1 la incheierea lui 2011.

    Fata de dolar, in schimb, leul ar urma sa mai
    piarda din valoare, de la o medie de 3,24 lei/dolar in anul in curs
    la 3,31 in 2011.

    Analistii grupului austriac considera ca
    economia Romaniei va scadea cu -2,1% in acest an. Pentru 2011 se
    asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012 la 2,3%, cu
    mentiunea ca Romania nu va reveni la cresterea dinainte de criza
    mai devreme de 2014. La anul, productia industriala va creste cu
    4%, usor peste nivelul din acest an, iar deficitul de cont curent
    va cobori la 6%, de la 6,2% in 2010.

    “Performanta slaba a economiei romanesti din
    acest an este de atribuit masurilor severe de austeritate luate de
    guvern in vara”, constata analistii. Daca acestea vor da roade insa
    si va fi incheiat un nou acord cu FMI, de natura sa sustina
    stabilitatea cursului, atunci si banca centrala ar putea continua
    ciclul reducerilor dobanzii de politica monetara, intrerupt in vara
    de cresterea TVA, ceea ce va contribui la redresarea economiei.

    In ce priveste previziunea Raiffeisen, aceasta
    ramane neschimbata pentru finele anului curent, respectiv un curs
    de 4,3 lei/euro si 3,07 lei/dolar. In martie 2011, cursul ar urma
    sa ajunga la 4,4, in iunie la 4,3, iar in septembrie la 4,25
    lei/euro. Fata de dolar, leul este asteptat sa ajunga la 3,07 la
    sfarsitul lui decembrie 2010, la 3,26 in martie si 3,31 in
    iunie.

    “Perceptia negativa regionala va fi
    principalul factor care va influenta pe termen scurt evolutia
    cursului. Marja de variatie a leului va fi mai stransa insa decat a
    altor monede din regiune. In ce priveste evolutia economiei,
    cererea ramane slaba si nu sunt motive sa asteptam o redresare
    puternica, dar riscul de continuare a scaderii PIB s-a redus”,
    noteaza analistii Raiffeisen Bank Romania.

  • Club BM: Cine mai economiseste?

    Invitatii Clubului BUSINESS Magazin:

    Theodor Alexandrescu, director general, Alico Romania
    Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail,
    Millennium Bank Romania
    Dragos Neacsu, director general Erste Asset Management
    Marius Popescu, director general, ING Pensii
    Bogdan Spuza, marketing&segments director, UniCredit Tiriac
    Bank
    Rozaura Stanescu, director executiv delegat, BRD
    Radu Topliceanu, executive director mass customers area retail
    division, Raiffeisen Bank Romania
    Otilia Ungureanu, director al directiei de asigurari de viata si
    sanatate, Astra Asigurari
    Eugen Voicu, director general, Certinvest

    BUSINESS MAGAZIN: La ultima intalnire a G20, presedintele
    american Obama a trimis o scrisoare in care vorbea despre faptul ca
    o revenire economica durabila nu este posibila daca populatia nu
    economiseste. Presupunand prin absurd ca presedintele Basescu ar
    trimite o scrisoare catre G20, ar avea ce sa spuna, din acest punct
    de vedere? Cum sta Romania la capitolul economiilor
    populatiei?
    ELIZA ERHAN: In piata din Romania, s-a inversat tendinta – dintr-o
    tara care mergea mai mult pe creditare, acum suntem o tara care
    merge pe economisire, dar si economisirea are o limita. Acum am
    inlocuit ratele la credit cu banii pusi deoparte, dar daca salariul
    mediu pe economie nu va creste, nici oamenii nu vor mai avea din ce
    sa economiseasca.

    BUSINESS MAGAZIN: In momentul acesta, depozitele in lei sunt
    depasite de inflatie, deci nu mai ofera un avantaj clar, iar cele
    in valuta isi pastreaza o oarecare atractivitate, dar nu foarte
    importanta. Alte instrumente?
    ELIZA ERHAN: Alte optiuni ar fi fondurile de investitii, care au
    avut o crestere spectaculoasa, procentual, daca ne uitam din
    septembrie 2009 pana in septembrie 2010. Activele lor s-au dublat,
    de la 2,5 miliarde euro pana la 5 miliarde de euro, dar gradul de
    penetrare este inca foarte mic in Romania, iar clientii din retail
    sunt foarte reticenti. In banca noastra, economisirea merge tot pe
    zona traditionala – depozite de la o luna la trei luni, cu
    prelungire automata, cu capitalizarea dobanzii. Bineinteles,
    dobanzile la lei trebuie sa fie peste nivelul inflatiei pentru ca
    lumea sa economiseasca in continuare, dar sunt foarte multi care
    merg acum pe economisirea in valuta.


    BUSINESS MAGAZIN: Fac bancile eforturi reale ca sa atraga
    economii?
    RADU TOPLICEANU: Cred ca toate bancile in momentul de fata fac
    eforturi ca sa atraga economii si vedem o plaja destul de larga de
    oferte, super-oferte specializate pe diverse segmente, dar problema
    este ca la un moment dat nu prea mai sunt bani din care sa
    economisim. Ultimul raport al Bancii Nationale arata ca volumul
    economiilor stagneaza si, incet-incet, o sa inceapa sa o ia in jos,
    pentru ca lumea consuma din ce apuca sa economiseasca. Asa ca sume
    noi mie mi-e greu sa vad.
    EUGEN VOICU: Industria fondurilor de investitii ramane o
    alternativa si activele chiar au crescut foarte mult in zona
    aceasta.
    DRAGOS NEACSU: Noi suntem un sector foarte dinamic, care incepe sa
    recupereze si cu siguranta ca evolutia din ultimii doi ani in
    industria fondurilor de investitii este una din putinele zone
    luminoase ale evolutiilor din piata financiara romaneasca. De fapt,
    este valabil nu numai in Romania, ci chiar in context regional.
    Sigur, ritmul de crestere este foarte mare, comparativ cu volumele
    si numarul de investitori existente anterior. Noi am crescut de 15
    ori in mai putin de trei ani de zile, ca volum, in conditiile in
    care colegii nostri din tarile din jur au pierdut din active sau,
    cel mult, le-au conservat. Din punctul de vedere al penetrarii la
    nivelul investitorilor, vorbim, in sfarsit, in industria fondurilor
    de investitii din Romania, de sute de mii de investitori.
    Comparativ cu milioanele de deponenti in depozitele bancare,
    diferenta este inca foarte mare, dar volumele vazute in dinamica ne
    indeamna sa credem ca in urmatorii cinci ani de zile vom putea
    vorbi de o recuperare in industria fondurilor undeva spre zona de
    4,5-5% din PIB, care este nivelul actual in tarile mai avansate din
    regiune. Cred ca vom reusi sa recuperam mult mai rapid comparativ
    cu alte segmente ale pietei financiare.
    Problemele sunt mult mai reduse comparativ cu masa depozitelor
    bancare, unde exista o canibalizare a ofertelor intre diversele
    grupuri si un fenomen de migrare si slabire a loialitatii
    deponentilor. In ceea ce ne priveste, cel putin in 2010, in
    fondurile noastre, intre 15 si 30% din volumele intrate lunar
    reprezinta sume care nu provin din conturile bancare. Vorbim despre
    acele zone de economia informala, depozite la saltea, sume nou
    intrate in circuitul oficial. Sumele sunt de ordinul milioanelor de
    euro, spre 10 milioane de euro lunar, dar incep sa se adune.


    BUSINESS MAGAZIN: N-ar trebui ca marile grupuri financiare sa
    isi creeze piata? Daca ar ajuta mai mult dezvoltarea si incurajarea
    antreprenoriatului, asta nu inseamna ca in cativa ani ar putea
    aparea noi potentiali clienti in zona de economisire?
    ELIZA ERHAN: Daca va referiti la sprijinire prin creditare, piata
    este intr-un moment in care indicatorii de risc nu ne permit sa
    mergem prea mult pe creditare de genul asta. Daca va referiti la
    partea tranzactionala, cred ca exista mai multe programe de
    sprijinire a acestui segment.

    BUSINESS MAGAZIN: Si atunci de ce nu se vad efectele?
    EUGEN VOICU: Pentru ca Guvernul nu a facut ce trebuia si atunci
    degeaba le cerem bancilor sa faca mai mult, daca riscurile sunt
    inca mari si Guvernul nu merge pe calea cea buna.

  • Basescu, despre tara „mamicutelor si bebelusilor”. De ce nu l-a desemnat pe Geoana sa primeasca onorurile militare

    Iata cele mai importante declaratii ale sefului statului:
    Solutia adoptata de guvern e buna pentru ca are o varianta
    dinamica, cea initiala, cu 12 luni, care stipuleaza intoarcerea in
    campul muncii si previne deprofesionalizarea. Responsabilitatea e
    impartita, nu statul e total responsabil pentru copil, si mama
    e.

    Prin varianta statica, cea cu 24 de luni, au fost impacate toate
    optiunile. Romania nu mai are femei, are mamici, nu mai are copii,
    ci bebelusi. E o tara de mamicute si bebelusi.

    Sotia mea a fost neintegrata in campul muncii 3 luni, la ambii
    copii.

    Am fost la coalitie sa-i antentionez ca prelungirea dezbaterii
    aduce daune, nu am vrut sa impun o solutie.

    Cele 200 de spitale pe care Ministerul Sanatatii trebuie sa le
    inchida pot fi transformate in aziluri si crese. Asistenta medicala
    nu va disparea in aceste spitale, va fi concentrata intr-un spatiu
    restrans.

    Economia care se face, de 100 de milioane, e importanta pentru
    ca pic cu pic se face lacul. Guvernul a trebuit sa gaseasca bani de
    peste tot. In 2011, cu aceasta solutie se economisesc 100 de
    milioane de lei, 2012 se economisesc 500 de milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Bilete de intrare de 20 de lei pentru cazinouri si de 5 lei in localurile cu jocuri tip slot-machine

    Cazinourile vor fi obligate sa emita bilete de intrare tuturor
    persoanelor, indiferent daca sunt sau nu jucatori, dar localurile
    cu jocuri tip slot-machine va trebui sa emite bilete de numai
    pentru jucatori.

    “Organizatorii de jocuri de noroc caracteristice activitatii
    cazinourilor si de jocuri tip slot-machine permit accesul in
    locatiile autorizate numai pe baza unui bilet de intrare, valabil
    pentru 24 ore in intervalul 08.00-08.00, pentru fiecare persoana.
    Persoanelor carora li s-a eliberat bilet de intrare au obligatia
    sa-l pastreze, pe toata perioada cat se afla in incinta locatiei in
    care se elibereaza astfel de bilete”, se arata in document.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Companiile farmaceutice americane isi testeaza
    noile medicamente
    in tarile unde oamenii sunt saraci si facuti
    sa creada ca sunt tratati gratis pentru afectiunile de care sufera,
    iar Rusia, Romania si Thailanda ocupa primele trei locuri in topul
    acestor destinatii de test, scrie Gandul, preluand Vanity
    Fair. Doar 1,3% dintre firmele care se grabesc sa intre in
    procedura de insolventa reusesc sa isi reorganizeze activitatea si
    sa nu intre in faliment, avertizeaza practicienii in
    insolventa.

    Statul roman trebuie sa dea aproape 7 miliarde de
    lei
    (1,7 miliarde de euro) fostilor sai angajati care si-au
    castigat in instanta drepturile, suma din care restantele pentru
    pentru personalul din invatamantul preuniversitar sunt de
    aproximativ 3,22 miliarde de lei, informeaza Evenimentul
    Zilei
    . Extinderea platii CASS la pensionari si revolutionari va
    face ca statul sa colecteze in jur de 1,4 miliarde de lei, suma
    care va fi utilizata pentru plata medicamentelor compensate (1
    miliard de lei) si restul pentru spitale.

    Batalia pe OUG 50 s-a transferat in politic: in
    premiera, scrie Adevarul, deputatii PDL din Comisia de
    Buget-Finante cer ca ordonanta creditelor sa nu se aplice si pentru
    contractele in derulare, iar amendamentul adus de PDL este sustinut
    de Banca Nationala si de Finante. Majorarea de accize la
    combustibili de la 1 ianuarie va duce pretul benzinei aproape de 6
    lei pe litru, dupa ce in primavara a trecut de 5 lei, ceea ce va
    antrena scumpiri in lant pe toate palierele economiei.

    Analistul Ilie Serbanescu critica in Romania Libera ideea de
    desfiiintare a subventiilor, cu argumentul ca nimeni nu si-ar putea
    permite sa inchida mineritul de carbune, in masura in care acesta
    contribuie cu aproape 40% la productia de energie a tarii, iar
    minele nu sunt nici atractive la privatizare. Ministrul de finante
    avertizeaza ca daca nu trece legea salarizarii de Parlament, prin
    procedura asumarii raspunderii, bugetarii nu vor avea parte de
    recuperarea salariala de 15% promisa de guvernul Boc.

    Planul Vodafone este sa investeasca in Romania o jumatate de
    miliard de euro in urmatorii cinci ani, parte din suma urmand a fi
    directionata spre constructia unei retele 4G, a declarat pentru
    Ziarul Financiar Inaki Berroeta, noul CEO al Vodafone Romania.
    Principalii 10 ordonatori de credite au la dispozitie, in 2011, 17
    mld. lei (4 mld. euro) pentru investitii, cu 1,6 mld. lei peste
    programarea din acest an, insa ramane in continuare neclar in ce
    vor fi investiti acesti bani.