Potrivit unui oficial american, avertismentul este tratat cu
seriozitate de autoritatile irakiene, subliniind insa ca nu exista
amenintari specifice la adresa Statelor Unite. Autoritatile
americane vor avea o vigilenta sporita in perioada sarbatorilor de
iarna, dupa ce, anul trecut, un islamist a incercat sa se arunce in
aer, chiar in ziua de Craciun, la bordul unui avion care se
indrepta spre Detroit.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Marile companii aflate inca in mainile romanilor dau de lucru
anual la aproape 90.000 de oameni, ceea ce reprezinta 3% din
efectivul salarial existent in mediul privat, scrie ZF in editia de
joi. Daca cele mai mari 100 de afaceri romanesti aduna intr-un an
vanzari de 10 mld. euro, cele peste 100 de companii private reunite
in Consiliul Investitorilor Straini (CIS) au avut anul trecut
incasari de 36 mld. euro, potrivit datelor asociatiei. Zoltan
Teszari, actionarul grupului telecom RCS&RDS, Ioan Niculae, proprietarul Interagro, si Cezar
Rapotan de la Arabesque Galati controleaza primele trei companii cu
capital majoritar romanesc din economia locala.
Cei trei au ajuns anul trecut la o cifra de afaceri cumulata de
4 miliarde de lei (sub un miliard de euro), astfel ca pragul de
business de un miliard de euro cu o singura companie nu a fost
atins de niciun business controlat de romani.
Ion Tiriac si Ioan Niculae, care spun ca ruleaza anual in
Romania afaceri in jurul a un miliard de euro, au pe cea mai mare
firma din grup afaceri de putin peste 100 mil. euro, respectiv 300
mil. euro, arata datele analizate de ZF. Niculae, spre exemplu,
controleaza peste 25 de companii in 15 piete in industria chimica,
in cea alimentara, agricultura sau turism si are 9.000 de angajati.
“Ma ghidez dupa o regula simpla din comert – niciodata nu vand in
momente de criza. In paralel investesc in productie si procesare,
domenii care s-au dovedit profitabile in cativa ani”, spune
Niculae.
In clasamentul intocmit de ZF pe baza
rapoartelor financiare ale companiilor nu apare nicio firma
detinuta de Dan Sucu sau George Copos, pentru ca grupul celor doi
include mai multe companii cu cifre de afaceri de sub 215 mil. lei
(51 mil. euro) pe o firma, prag care permite intrarea in acest
clasament. La nivel de grup insa, Dan Sucu controleaza cel mai mare
retailer local din industria mobilei (Mobexpert), in timp ce Copos
este unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori romani din
turism.
Sucu a explicat in mai multe randuri de ce pastreaza un model de
business in care fiecare magazin si fiecare fabrica reprezinta
entitati fiscale diferite, care au generat impreuna afaceri de 115
mil. euro in 2009. Omul de afaceri spune ca astfel fiecare unitate
este independenta, incearca sa genereze profit si nu se bazeaza pe
faptul ca ar putea fi sustinuta de o alta divizie din grup.In
ultimul an sase din cele mai mari 100 de companii au intrat in
insolventa, potrivit datelor ZF, situatie care arata dificultatile
cu care se confrunta capitalul local in actualul context economic.
Spre exemplu, aproape 5.000 de oameni sunt afectati de intrarea
inincapacitate de plata a celor trei companii controlate de
Cristian Burci (Astra Vagoane Arad, Romvag si Meva), care nu mai au
comenzi si se confrunta cu lipsa de lichiditate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Costul de 300.000 de euro in plus la factura totala dintr-un an
ar putea fi insa redus daca firma face o analiza a necesitatilor si
defineste profilul de comunicare al companiei, putand astfel alege
un pachet de servicii mai adaptat nevoilor.
Posibilitatea de a analiza apelurile între diferite reţele, atât
prin prisma volumului cât şi prin cea a costurilor, evidenţa
transparentA a abonamentelor şi liniilor nefolosite, vizualizarea
exceselor si accesul la instrumente care permit compararea
obiectivA a diverselor oferte, sunt doar câteva dintre facilitAţile
pentru care multinaţionalele şi companiile cu birouri in mai multe
orase din tara solicitA frecvent optimizarea pachetelor de
telefonie.
“Concret, optimizarea pachetului de telefonie înseamnA:
identificarea şi eliminarea liniilor telefonice fArA trafic,
renegocierea tarifelor cu operatorii de telefonie în conformitate
cu modelul de comunicare a companiei şi alocarea corespunzAtoare a
bugetelor, în funcţie de cerinţele fiecArui departament, pe funcţii
şi chiar pentru fiecare angajat în parte”, spune Dan Pascu,
directorul de solutii IT Lasting Software. El da drept exemplu o
institutie bancara cu peste 3.000 de angajati care, prin astfel de
metode, a reusit sa-si diminueze costurile anuale de telefonue cu
300.000 de euro. Tot o institutie bancara cu 240 de agentii a redus
costurile cu convorbirile telefonice catre retele mobile, care
insemnau in jur de 30% din volum si 65% din factura telefonica, cu
90.000 de euro.
Reducerile obţinute printr-o acţiune de optimizare a
abonamentelor variazA între 20% şi 50% din factura lunarA,
sectoarele cu cele mai importante optimizAri ale costurilor de
telefonie fiind bAncile, administraţia publicA şi producţia.
Anul trecut, publicitatea online a fost foarte afectata de
situatia economica si a ajuns la mai putin de 16 milioane de euro,
in scadere fata de 2008. Primul semestru din 2010 a adus o crestere
de 65% a pietei fata de perioada similara din 2009 si de 6%
comparativ cu a doua jumatate a anului trecut, fapt care ii face pe
specialistii din piata sa fie optimisti si cu privire la perioada
iulie-decembrie 2010.
“Ne asteptam ca incasarile din publicitatea online in 2010 sa le
depaseasca semnificativ pe cele de anul trecut si sa fie cele mai
bune de cand se realizeaza studiul IAB- PwC Romania”, spune
Ruxandra Bandila, directorul de marketing, comunicare si business
development PricewaterhouseCoopers. “Studiul arata ca actuala
conjunctura economica a accelerat orientarea consumatorilor catre
mediul online, iar cheltuielile de advertising nu fac decat sa
urmeze aceastA tendinta. Se confirma asadar faptul ca mediul
digital este cel mai dinamic segment al pietei locale de media”, a
continuat ea.
Astfel, reclamele online au atins cifra record de 42 de milioane
de lei (aproximativ 10 milioane de euro, cea mai mare inregistrata
in decursul unui semestru din 2007 incoace, anul in care IAB
Romania si PricewaterhouseCoopers Romania au demarat studiul
Romanian Online Advertising Study (ROADS). Mai mult, suma este
apropiata de valoarea inregistrata pentru intreg anul 2007.
“Varful negativ al crizei in publicitatea online din Romania a
fost primul semestru din 2009, singurul de pana acum care a
inregistrat scaderi. De atunci, urmatoarele doua semestre au avut
cresteri. Acest prim semestru al lui 2010 ne-ar putea arata ca
publicitatea online a depasit momentul crizei”, spune Cristian
Petriceanu, presedintele IAB Romania.
Studiul ROADS structureaza investitiile in publicitatea online
din Romania in functie de formatele de publicitate folosite,
categoriile de advertiseri care au utilizat publicitatea pe
internet, precum si in functie de lunile din fiecare semestru
pentru determinarea sezonalitatii. Editia curenta, la care au
participat 18 companii din piata, a analizat primul semestru al
anului in curs, furnizand analize comparative complete intre
primele semestre din cei 4 ani de derulare a studiului (2007, 2008,
2009 si 2010).
Urmatoarea editie a studiului va demara culegerea de date la
inceputul anului 2011 si va cuprinde analiza datelor din ultimii 4
ani.
“Fiecare asigurator are un algoritm propriu de stabilire a
tarifelor RCA, numarul variabilelor in functie de care este
calculata prima de asigurare ajungand la 10. In afara de acest
algoritm, firmele de asigurari aplica si politica de bonus-malus”,
a declarat Norbert Simpf, director executiv al brokerului care
administreaza portalul de asigurari online Netas.ro.
Astfel, BCR Asigurari are o oferta la RCA care se adreseaza
bugetarilor, cuplurile in care ambii soti sunt angajati la stat
beneficiind de o reducere de 25% la RCA. Daca doar asiguratul este
bugetar, reducerea la RCA este de doar 15% la aceeasi companie.
Cititi mai multe pe www.gandul.info.
Tronsonul va avea o lungime de 38,8 kilometri, ceea ce inseamna
ca un singur kilometru va costa aproape 7,4 milioane de euro.
Surse din CNADNR au declarat ca explicatia acestei situatii este
data de faptul ca in estimarile initiale, la care s-ar aplica
standardele de cost, nu sunt incluse o serie de costuri adiacente:
lucrarile de poduri, pasaje, viaducte, podete, lucrari de
consolidare si stabilizare a terenului, lucrari hidrotehnice,
tuneluri, noduri rutiere si intersectii denivelate, restabiliri
legaturi rutiere, alte dotari ale drumului (iluminat, panouri
antiorbire, parcari, centre de intretinere etc. ), lucrari pentru
protectia mediului, monitorizare si telefonizare, costurile cu
exproprierile, relocarea sau protejarea utilitatilor existente,
cheltuieli pentru proiectare, consultanta si asistenta tehnica,
costuri “diverse si neprevazute”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info.
Ordonanta creditelor populatiei se apropie din ce in ce mai mult
de forma ceruta de oficialii FMI si cei ai Comisiei Europene, care
nu au fost de acord cu aplicarea ei si la imprumuturile vechi.
Miercuri, deputatii din Comisia de Buget, Finante si Banci au
aprobat amendamentul adus de PDL prin care OUG 50/2010 nu se aplica
si contractelor de credit in derulare la data intrarii in vigoare a
ordonantei, respectiv sfarsitul lunii iunie, cu cateva
exceptii.
Camera Deputatilor este camera decizionala in acest caz, dupa ce
Senatul a adoptat ordonanta in forma Guvernului, fara
amendamente.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Este o masura cu impact asupra mediului privat.
Guvernul isi respecta promisiunile fata de actorii privati si fata
de FMI, CE si Banca Mondiala privind reducerea arieratelor in
economie”, a afirmat Ioana Muntean, purtatorul de cuvant al
Guvernului.
Au fost alocate 550 de milioane de lei
Ministerului Transporturilor pentru plata unor datorii mai vechi de
90 de zile, in unele cazuri chiar datorii de un an, operatorilor de
transport rutier. Ioana Muntean a mentionat ca pentru constructorii
care au lucrat pentru CNADNR se vor plati circa 160 de milioane de
lei, pentru constructorii care au reabilitat linii de cale ferata
se va plati suma de 241,8 milioane de lei, iar suma de 42,5
milioane de lei va fi platita pentru reparatii la metrou.
Tot pentru plata unor datorii acumulate, in
cea mai mare parte catre operatorii privati, au fost alocate 68 de
milioane de lei Ministerului Mediului. “Ministerul Mediului
beneficiaza de 68 milioane de lei suplimentar – 66 de milioane
pentru programe multianuale pe reabilitare a sistemelor de
alimentare cu apa si 2 milioane pentru lucrari de investitii la
Romsilva. Vrem sa ne achitam toate datoriile pe care le avem fata
de constructor”, a declarat Laszlo Borbely, ministrul Mediului si
Padurilor.
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
primeste 71 de milioane de lei, din care 47 milioane de lei pentru
achitarea primei de la stat acordate tinerilor care economisesc
pentru construirea si reabilitarea locuintelor. A fost suplimentat
si programul ANL cu 24 de milioane de lei.
Bugetul Ministerului Administratiei si
Internelor se va suplimenta cu 187 milioane de lei pentru plata
unor obligatii ale ministerului. Vor fi onorate, de asemenea,
obligatii de plata din 2010 ale Ministerului Apararii Nationale in
valoare de 16,2 milioane de lei.
Ministerul Finantelor a primit suplimentar 200
de milioane de lei, suma care va fi distribuita Ministerului
Transporturilor si Ministerului Mediului pentru finantarea unor
proiecte incluse in Programele PHARE si ISPA.
Guvernul a aprobat si suplimentarea sumelor
defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de
86 de milioane de lei, bani care vor fi destinati sustinerii
primariilor pentru plata arieratelor.
“Timp de cateva zile au fost cozi interminabile in fata Salii
Palatului, cum nu se mai vazusera de ani de zile”, isi aminteste
Raluca Milin, unul dintre primii angajati in Romania ai actualului
operator de telefonie mobila Vodafone. Se intampla in 1997, la 15
aprilie mai exact, la lansarea serviciului Connex, primul intr-o
tara care stia despre telefoanele GSM doar din auzite.
Lesne de inteles asadar cum s-a declansat atunci frenezia in
randul celor dornici sa se numere printre primii posesori ai unui
telefon mobil. Cu un an in urma, doua companii intrau fiecare in
posesia unei licente pentru telecomunicatii in sistem GSM scoase la
licitatie de Ministerul Comunicatiilor si se inhamau la investitii
considerabile intr-o afacere careia nu foarte multi ii dadeau sanse
de reusita. Una dintre ele a fost Mobifon, operatorul canadian din
spatele brandului Connex, care a lansat serviciul de telefonie
mobila in aprilie 1997. Cealalta, Mobil Rom, prin brandul Dialog,
avea sa lanseze serviciile comerciale de telefonie mobila doua luni
mai tarziu, in iunie, intr-o retea prin care numai cateva orase din
tara aveau acces.
“Nici macar nu existau concret oferte comerciale. Era doar
conceptul de serviciu de telefonie mobila si bineinteles ca
abonamentele n-au fost deloc ieftine”, spune Raluca Milin, care la
vremea respectiva facea parte din echipa ce a coordonat campania de
marketing din spatele Connex. Pe atunci, operatorul nu avea filiale
in alte tari europene care sa fie luate drept model, ci doar in
China, insa bugetele previzionate initial pentru campanie s-au
dovedit a fi mult subdimensionate. “La acel moment, telefonia
mobila nu era chiar pentru oricine, iar in cele cateva luni de
prezenta pe piata inaintea competitiei, Connex a atras crema
clientilor dispusi sa-si cumpere telefon”, continua Milin,
justificand astfel si petrecerile VIP organizate la Casa Poporului,
la care participau doar oamenii de afaceri si formatorii de opinie,
care au asigurat operatorului multe dintre contractele bune cu
companii ce ii sunt si astazi clienti.
Niciunul dintre cei doi operatori nu si-a imaginat insa la
momentul lansarii cat de fulminanta va fi cresterea industriei de
telefonie mobila. De altfel, cifrele obtinute la sfarsitul anului
respectiv i-au luat prin surprindere nu doar pe operatorii si pe
investitorii din spatele acestora, ci si pe pesimistii care se
grabisera sa declare telefonia mobila o afacere fara prea mult
potential, intr-una dintre putinele tari care inca nu ofereau
servicii de telefonie mobila GSM.
Connex a incheiat anul 1997 cu 112.000 de abonati si venituri de
36,5 milioane de euro, iar Dialog a inregistrat venituri de aproape
25 de milioane de euro si a depasit pragul de 100.000 de clienti,
in conditiile in care la lansarea serviciului cifra estimata era de
zece ori mai mica. Cu toate acestea, optimismul investitorilor a
ramas moderat. Jean Baptiste de Boissiere, presedintele France
Telecom (actionarul majoritar al Mobil Rom) de la acel moment,
estima ca numarul abonatilor de telefonie mobila din Romania ar
putea ajunge la un milion pana in 2005. Momentul a venit insa mult
mai repede, in a doua jumatate a anului 2000.
Intre timp, in 1998 numarul clientilor a urcat pana la 325.000
pentru Connex si 308.000 pentru Dialog, iar in anul urmator, cei
doi operatori si-au dublat baza de clienti pana la 702.000,
respectiv 622.000. “Pe vremea aia doar oamenii cu bani aveau
telefon mobil”, spune Bogdan P., unul dintre angajatii Mobifon din
1997, despre primii clienti. Acestia erau in general dintre cei ce
aveau nevoie de telefon mobil si ar fi vrut sa foloseasca asemenea
servicii, dar au amanat din cauza problemelor de care se lovea
telefonia mobila analogica, disponibila pe piata inca de la
inceputul anilor ’90 prin Telefonica, la preturi mai mari decat
pentru GSM.
“Majoritatea utilizatorilor din perioada de inceput era formata
din cei ce foloseau telefoanele oferite anterior de Telefonica,
persoane cu un venit lunar minim de 700-1.000 de dolari, adica
oamenii de afaceri, angajatii companiilor prospere si unele
VIP-uri”, apreciaza Laurentiu Stan, actualul director general al
Euroweb Romania, care a lucrat pe vremuri la Dialog, in
departamentul responsabil de clientii de business.
Cu toate ca serviciile Connex si Dialog propuneau costuri mai
reduse decat cele ale Telefonica, facturile clientilor in primii
doi ani ajungeau in multe cazuri de ordinul sutelor de dolari, in
conditiile in care salariul mediu net se situa undeva in jurul a
100 de dolari. Cat priveste companiile, nu prea existau pe atunci
preocupari de a promova folosirea profesionala a mobilului, iar
angajatii dadeau telefoane personale de pe mobilul de serviciu.
“Poate si din acest motiv se explica factura lunara de 5.000 de
dolari pe care ajungea sa o plateasca o companie cu 50 de angajati
si in jur de 20 de abonamente mobile”, mai spune Stan.
Zuckerberg a intrat in competitie cu asociatia americana
conservatoare Tea Party, cu Julian Assange, fondatorul site-ului
WikiLeaks implicat recent intr-o serie de scandaluri si arestat la
Londra, dar si cu Lady Gaga. Anul trecut, titlul “Omul anului” a
fost acordat de Time presedintelui bancii centrale americane Ben
Bernanke, in timp ce in 2008, nominalizat a fost presedintele SUA
Barack Obama.
Anul acesta, Facebook a atins pragul de 550 de milioane de
membri. Practic, unul din doisprezece oameni din lume folosesc
reteaua sociala, scrie revista Time despre utilizatorii care
vorbesc 75 de limbi diferite si petrec in total 700 de miliarde de
minute in fiecare luna pe paginile Facebook. Reteaua a devenit
astfel o comunitate online aproape de doua ori mai mare dec`t SUA
si, daca ar fi comparata cu o tara, ar fi a treia cea mai mare din
lume dupa China si India.
Mark Zuckerberg face parte din ultima generatie de oameni care
isi vor mai aminti cum era lumea inaintea aparitiei internetului.
Nascut in 1984 si crescut in Dobbs Ferry, New York, americanul are
trei surori, dintre care cea mai mare, Randi, este directorul de
marketing al Facebook, scrie Time.