Happy Tour, cea mai mare agenţie de turism din România din punct de vedere al cifrei de afaceri, s-a menţinut pe prima poziţie şi în 2010. Cifra de afaceri a firmei deţinute de fondul de investiţii spaniol GED Capital a crescut cu 18%, la 143,4 milioane de lei. Profitul net a scăzut, însă, cu 11%, la 972.128 lei. Happy Tour a cumpărat în acest an Prestige Tours, una dintre cele mai importante agenţii de turism româneşti. La fel ca în ultimii ani, agenţia Eximtur, controlată de Lucia şi Radu Morariu, ocupă locul 2 , cu afaceri de 115,7 milioane de lei, cu 2% mai mult ca în 2009. În schimb, profitul s-a redus de peste 3,5 ori, până la 396.267 lei.
Blog
-
Cum să faci bani din imobiliare chiar în timpul crizei
A ajuns în România în 1997, când avea numai 14 ani, după ce a copilărit în Israel. După terminarea liceului, a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. Ilan Laufer avea în plan să plece în Canada alături de tatăl său pentru a deschide o clinică de fizioterapie, dar proiectul s-a anulat, aşa că a decis să se angajeze în domeniul imobiliar: “Din ce mai auzisem şi eu, imobiliarele mi s-au părut interesante”. A primit un post de agent la CB Richard Ellis şi aşa a început totul.
Până la conturarea businessului Retail Group, pe care îl deţine astăzi, planurile s-au schimbat unul după celălalt. Unul dintre foştii săi colegi de la CBRE l-a întrebat dacă vrea să se prezinte la un interviu pentru funcţia de director de dezvoltare pentru un brand de haine din Cehia, Time Out. Din poziţia de reprezentant al Time Out, a început să cunoască retailul, după ce şi-a petrecut timpul călătorind prin ţară pentru a deschide noi magazine. Necunoscutele nu erau puţine – preţuri, zone, vaduri comerciale -, dar Laufer a înţeles în scurtă vreme că îmbinarea dintre dezvoltarea unui business şi domeniul imobiliar îl prindeau perfect. Ulterior, a primit o ofertă din partea lui Sergiu Stapler, CEO al Winmarkt la acea vreme, reţea de centre comerciale, parte a grupului italian de investiţii Immobiliare Grande Distribuzione (IGD), lider pe segmentul retail din Italia. Era de fapt o propunere de a deveni reprezentant din partea chiriaşului către dezvoltator. A refuzat, dar oferta i s-a întors după şase luni în condiţii mai avantajoase: i s-a propus să devină area sales manager, compania având atunci 17 spaţii comerciale. Mai exact, Laufer trebuia să caute şi găsească chiriaşi şi apoi să-i adapteze spaţiilor pe care dezvoltatorul le punea la dispoziţie. Locaţiile aflate în oraşe mai puţin dezvoltate i-au ridicat însă probleme. O jumătate de an i-a luat până să primească frâiele proiectului Grand Center Ploieşti. A fost un proiect de dimensiuni medii pornit de la zero pe care l-a închiriat după negocieri cu marii retaileri din piaţă, reuşind un grad de ocupare de 95% şi un buget mai mare decât cel estimat iniţial.
Legăturile pe care şi le-a creat cu acei clienţi şi încetinirea ritmului de dezvoltare de la Winmarkt l-au determinat să continue pe cont propriu şi să aleagă calea antreprenoriatului. Ideea principală era să formeze un grup de chiriaşi pe care să-i reprezinte în faţa proprietarilor pentru a obţine condiţii mai avantajoase şi să stabilească totodată proiectele în care să se implice sau nu. “A fost prima oară când chiriaşii s-au întâlnit la aceeaşi masă. Până atunci nu se cunoşteau, n-aveau nicio legătură unul cu altul”, spune Laufer.
-
Bursa de la New York a înregistrat prima săptămână de creştere după mai mult de o lună de declin
Acţiunile listate pe Wall Street au scăzut în prima parte a zilei, deoarece Bernanke nu a oferit detalii sau măsuri concrete ale planurilor băncii centrale de susţinere a economiei. Piaţa a trecut însă pe plus, în frunte cu sectorul tehnologiei, după ce investitorii au digerat comentariile şefului Fed şi au tras concluzia că banca centrală a lăsat loc pentru măsuri concrete, deşi mulţi traderi consideră că puterea instituţiei de a scoate economia din stagnare este limitată. Indicele Dow Jones Industrial Average a închis în urcare cu 1,21%, iar Standard & Poor’s (S&P) 500 a avansat cu 1,51%, în timp ce piaţa Nasdaq a crescut cu 2,49%.
-
Cel puţin 20 de morţi în urma inundaţiilor produse în Nigeria. Mii de persoane au rămas fără locuinţe
“Există 20 de morţi la Ibadan”, a declarat Yushau Shuaib. “Un baraj a fost inundat. Este o situaţie foarte gravă”, a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei. Inundaţiile au fost provocate de ploile torenţiale care continuă de vineri. Ibadan este un important centru universitar situat la 140 de kilometri nord de Lagos, capitala economică a Nigeriei. Mii de persoane au rămas fără locuinţe.
-
Trichet: Inflaţia rămâne o prioritate
“Considerăm că ancora foarte solidă a aşteptărilor privind inflaţia reprezintă una dintre cele mai importante active de care dispunem. Este ceva absolut esenţial pentru încredere”, a declarat Trichet la conferinţa anuală a Federal Reserve de la Jackson Hole, Wyoming. Această încredere ajută apoi în circumstanţe dificile, contribuind la menţinerea creşterii economice, a continuat şeful BCE.
-
Cele mai costisitoare dezastre din SUA pentru companiile de asigurări (GALERIE FOTO)
Structura clasamentului se explică în primul rând prin creşterea pieţei asigurărilor în ultimele decenii, respectiv prin dezvoltarea ei inegală pe ansamblul statelor americane, şi doar în al doilea rând prin intensitatea în sine a dezastrelor şi valoarea în sine a distrugerilor provocate de ele. Compania de evaluare a riscurilor AIR Worldwide a estimat, de pildă, că dacă devastatorul cutremur din San Francisco din 1906 ar fi avut loc în zilele noastre, valoarea daunelor asigurate ar fi depăşit 100 de miliarde de dolari.
Pentru uraganul Andrew din 1992, clasat în categoria a cincea (prima ca gravitate) şi cu pagube totale provocate de 26,5 miliarde de dolari, valoarea daunelor asigurate a fost de numai 15,5 miliarde de dolari la cursul de atunci, respectiv 24,9 miliarde la cursul din prezent.
Andrew se situează pe locul al doilea în istoria SUA după uraganul Katrina din 2005, care a provocat pagube estimate de autorităţile americane la 108 miliarde de dolari. Pentru Katrina, valoarea daunelor asigurate se ridica în 2005 la mai puţin de jumătate din totalul pagubelor: 41,1 miliarde de dolari, respectiv 47,5 miliarde la valoarea din 2011 a dolarului.
Datele au fost furnizate de divizia de analiză a daunelor materiale din cadrul Insurance Services Office (ISO), parte a companiei americane de servicii pentru asigurări Verisk Analytics.
După calculele companiei de evaluare a riscurilor Kinetic Analysis, bazate pe prognozele meteo valabile la 26 august, uraganul Irene ar putea provoca în total pagube de 5-10 miliarde de dolari, a transmis AFP. Duminică, Kinetic şi-a revizuit estimarea, conform Bloomberg, reducând-o la 3 miliarde de dolari. Tot duminică, guvernatorul de New Jersey, Chris Christie, a apreciat o valoare a pagubelor de “zeci de miliarde de dolari”, în urma inundaţiilor de clădiri, a întreruperilor în funcţionarea afacerilor din statele traversate de uragan şi în costuri de degajare şi reconstrucţie a zonelor afectate.
Sursa: Kiplinger.com
-
Lipsky: Noua prognoză a FMI nu anunţă recesiune globală, dar riscurile au crescut
“Pot spune cu siguranţă că scenariul nostru de bază nu este o recesiune. Nu există însă nicio îndoială că riscurile au crescut, ţinând cont de performanţa slabă a multor date economice în ultimele câteva luni”, a arătat oficialul, la conferinţa anuală a Federal Reserve de la Jackson Hole, Wyoming. Lipsky a adăugat că riscurile tot mai mari care ameninţă economia globală reflectă lipsa de încredere în capacitatea guvernelor de a-şi ţine datoriile sub control. El a recomandat atât Statelor Unite, cât şi Europei să dezvolte programe fiscale credibile pe termen mediu, pentru a consolida încrederea pieţelor în capacitatea guvernelor de a-şi reduce gradul de îndatorare.
-
Eurobank fuzionează cu Alpha Bank, creând cea mai mare bancă din Grecia
Alianţa celor două bănci va duce la crearea celei mai mari instituţii bancare din Grecia, cu active de 150 de miliarde de euro, peste 2.000 de sucursale şi depozite de circa 80 de miliarde de euro, afirmă Bloomberg.
Printre acţionarii importanţi ai noii instituţii va fi fondul de investiţii Paramount Services Holding Ltd. din Qatar, care deţine 4% din Alpha Bank şi care a anunţat că ar vrea să cumpere 20% din noua instituţie, investind circa 400-500 de milioane de euro.
Preşedintele noii bănci va fi Yannis Costopoulos, actualul preşedinte al Alpha Bank şi reprezentantul familiei Kostopoulos, care controlează banca. Giorgios Aronis, directorul general al Alpha responsabil de retail, a confirmat pentru presa elenă că fuziunea va fi aprobată luni dimineaţă.
În România, Eurobank deţine Bancpost, aflată pe locul al nouălea în sistem după valoarea activelor la jumătatea anului – 17 miliarde de lei, corespunzător unei cote de piaţă de 3,9% -, în timp ce Alpha Bank ocupă locul al optulea, cu active de 13 miliarde de lei, corespunzător unei cote de piaţă de 5,3%.
“Va fi o fuziune amicală, cu scopul de a crea un cap de pod bancar în Grecia şi sud-estul Europei şi una dintre cele mai mari 25 de bănci din zona euro”, a declarat o sursă citată de Dow Jones. După fuziune, instituţia va proceda la o majorare substanţială de capital, a precizat o altă sursă.
Oficialii europeni, greci şi cei ai FMI presează de mai bine de un an băncile greceşti să găsească formule de fuziuni şi achiziţii care să le consolideze capitalul, iar până acum au fost anunţate pe rând diverse scheme posibile de fuziuni şi alianţe, pe rând date ca sigure şi apoi respinse explicit sau abandonate.
În condiţiile în care băncile sunt dependente de finanţarea de la Banca Centrală Europeană, baza de depozite a scăzut din cauza crizei datoriilor greceşti, iar Eurobank şi ATE Bank au ratat testul european de soliditate financiară din vară, alianţele între bănci au revenit însă acum în prim-plan ca soluţie pentru sectorul bancar elen. Eurobank are o expunere de 8,7 miliarde de euro pe obligaţiunile guvernamentale greceşti, iar Alpha de 5,5 miliarde de euro.
Vezi aici ce măsuri vor lua cele două bănci greceşti care au ratat testul de stres.
În ultima săptămână, acţiunile Eurobank şi Alpha au scăzut cu 22%, respectiv 26%, astfel încât capitalizarea lor de piaţă combinată a ajuns la 2 miliarde de euro, conform Bloomberg, de la circa 23 de miliarde la finele lui 2007. Cele două bănci datorau Băncii Centrale Europene 103,3 miliarde de euro în iunie, faţă de 97,5 miliarde în luna mai.
Eurobank urmează să-şi anunţe luni rezultatele financiare, iar Alpha Bank cu câteva zile mai târziu.
Deutsche Bank a redus deja preţul-ţintă pentru şase bănci greceşti, conform unui raport recent citat de publicaţia elenă Capital – de la 3,7 la 2,4 euro pe acţiune pentru Alpha, de la 4,1 la 2,7 euro pe acţiune pentru Eurobank, de la 1,1 la 0,7 pentru Piraeus, de la 2,8 la 1,4 pentru Bank of Cyprus, de la 0,8 la 0,3 pentru Marfin şi de la 0,4 la 0,3 pentru ATEBank. În toate cazurile însă, a menţinut recomandarea pentru investitori de păstrare a acţiunilor.
Valul de consolidări ar urma să continue, conform ultimelor informaţii disponibile. Presa elenă dă ca probabilă o fuziune între National Bank of Greece şi Hellenic Postbank, respectiv o alta între Piraeus Bank şi Marfin. De asemenea, Dow Jones a relatat că National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank, adică principalele bănci elene, ar putea să ia parte la viitoarea majorare de capital a Proton Bank, una dintre cele mai mici instituţii de credit din Grecia.
-
România, suspendată de la tranzacţionarea certificatelor de emisii de carbon
“Comitetul de Conformare al Protocolului de la Kyoto a comunicat, în şedinţă publică, decizia finală referitoare la neconformităţile identificate la nivelul Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES 2010), transmis în 2010 de România. Decizia finală a Comitetului de Conformare confirmă concluziile preliminare adoptate în 8 iulie 2011. Potrivit acestora, România trebuie să asigure derularea şi dezvoltarea măsurilor menite să asigure îndeplinirea adecvată a tuturor activităţilor şi funcţiunilor specifice inventarului naţional şi sistemului naţional pentru estimarea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră”, informează, duminică, Ministerul Mediului. Decizia finală confirmă suspendarea eligibilităţii României de a participa la mecanismele flexibile în baza articolelor 6, 12 şi 17 ale Protocolului de la Kyoto, până la rezolvarea neconformităţilor identificate. Suspendarea eligibilităţii a intrat în vigoare la comunicarea deciziei.
-
Lagarde: Economia globală a intrat într-o etapă nouă, periculoasă
“Evoluţiile din această vară au indicat că suntem într-o fază nouă, periculoasă. Mizele sunt clare: riscăm să asistăm la deraierea revenirii economice fragile. Deci trebuie să acţionăm acum”, a afirmat Lagarde la conferinţa anuală a Federal Reserve de la Jackshon Hole, Wyoming. Ea a adăugat că politica monetară ar trebui să rămână relaxată, deoarece riscurile de recesiune sunt mai mari decât cele inflaţioniste. Presiunile inflaţioniste generate de energie şi alimente se calmează, iar aşteptările privind inflaţia în economiile avansate, precum SUA şi Europa, sunt bine ancorate, a arătat Lagarde. Comentariile sale au părut că se adresează, printre alţii, preşedintelui Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet. BCE a ridicat dobânda de politică monetară de două ori în ultimele patru luni, ultima dată în iulie, la 1,5%.