Blog

“Domeniul în care lucrez este unul fascinant, vă pot vorbi ore în şir despre betoane sau lipiciuri”, spune Ileana Nicolae, directorul general al Sika România, subsidiara locală a producătorului elveţian de construcţii cu acelaşi nume. Pot părea surprinzătoare cuvintele acestea venite din partea unei femei, însă trebuie să ţinem cont de faptul că în afaceri nu contează domeniul în care activezi atâta timp cât ai performanţe.

Deşi industria construcţiilor este prin excelenţă dominată de bărbaţi, există şi excepţii. În afară de Ileana Nicolae, un exemplu reprezentativ este Aliz Kosza, 50 de ani, care conduce producătorul de lacuri şi vopsele Fabryo şi care este una dintre cele mai cunoscute femei din top-managementul românesc. Ileana Nicolae, 46 de ani, a terminat Facultatea de Tehnologie a Construcţiilor de Maşini la Braşov în ’89, fiind repartizată la Micromotoare Piteşti, actualmente Ana IMEP, însă ulterior s-a întors la Braşov, la o fabrică de radiatoare. A vrut însă să încerce şi gustul antreprenoriatului, astfel că şi-a înfiinţat o firmă de consultanţă care să ajute firmele străine care voiau să pătrundă pe piaţa românească.

“Aşa am ajuns la o companie de consultanţă din München, cu care m-am şi asociat. Perioada aceea a fost o şcoală extraordinară pentru mine, pentru că aşa am intrat în lumea cimentului şi a betoanelor. Am renunţat la firmă, pentru că mi se părea mai confortabilă o poziţie de angajat decât una de antreprenor. Confortul psihic e mai mare la angajator, eşti într-o reţea în care ai sprijin”, povesteşte Ileana Nicolae.

După ce şi-a încheiat socotelile cu firma de consultanţă pe care o înfiinţase anterior, a fost recrutată în poziţia de director general adjunct la divizia de betoane din cadrul HeidelbergCement, iar ulterior a fost numită director la divizia de aditivi a germanilor. Până la Sika a mai fost doar un pas.Sika a venit în România în 2002, destul de târziu, când piaţa era ocupată deja de o serie de jucători de profil. A deschis un birou în Bucureşti, în care lucrau 4 angajaţi, după care, în iunie 2002, a achiziţionat divizia de aditivi din cadrul HeidelbergCement, condusă de Ileana Nicolae. “Eu conduceam de un an de zile subsidiara celor de la HeidelbergCement, având în subordine 10 angajaţi”, îşi aminteşte Ileana Nicolae. Ulterior, sediul central al Sika a fost mutat la Braşov, pentru că, din punct de vedere logistic şi administrativ, situarea în centrul ţării era mai justificată.

Sub conducerea ei, Sika a reuşit să-şi majoreze afacerile de la 400.000 de euro în 2002 la peste 15 milioane de euro în 2010. Mai mult, Ileana Nicolae a fost artizanul fabricii de aditivi de beton de la Braşov, care şi-a început producţia în 2008 şi care are o capacitate de circa 10.000 de tone anual. “Pe lângă aditivi de beton, la Braşov se mai fac şi ambalări ale produselor pe care le aducem din alte ţări şi le comercializăm pe piaţa românească.” Sika are în România două divizii, una pentru construcţii şi una pentru industrie, prin intermediul căreia furnizează, spre exemplu, produse pentru betoane, materiale pentru reparaţii şi protecţii, pardoseli industriale, membrane pentru acoperişuri, dar şi soluţii de protecţie, lipire, sigilare şi consolidare pentru industria auto, navală sau a turbinelor eoliene. Produsele care nu sunt realizate în România sunt aduse în principal de la fabricile Sika din Germania, Elveţia, Cehia sau Italia.

“Sika are fabrici în 65 de ţări, iar noi avem libertatea să ne alegem surorile producătoare”, spune Ileana Nicolae.Iar în condiţiile în care proiectele de infrastructură din România şi-au luat puternic avânt anul acesta, Sika va aduce cu siguranţă din ce în ce mai multe produse de la fabricile surori din străinătate. “Demararea proiectelor de infrastructură este un semnal bun pentru economia românească. Este ca la un produs auto, creează în jurul său, ca într-un efect de cascadă, oportunităţi şi pentru alte industrii.” Deşi demararea investiţiilor publice în infrastructura rutieră nu poate decât să-i bucure pe producătorii de materiale de construcţii şi nu numai, managerul Sika are o nemulţumire cu privire la modul în care se construiesc şoselele din ţara noastră. “În România nu există coerenţă în construcţia tronsoanelor de autostrăzi. Pentru noi, ca business, ne avantajează să se construiască cât mai mult, însă dacă noi nu legăm aceste autostrăzi de ceva nu e deloc logic să le mai facem.”
Printre proiectele la care Sika a participat cu produse se numără şi autostrada Transilvania, autostrada Arad-Timişoara, dar şi terminalul nou al Aeroportului Henri Coandă-Otopeni sau centrele comerciale Iulius Mall Timişoara, Atrium Center Cluj şi Sun Plaza Bucureşti.