BusinessMagazin

Blog

  • Cel mai mare retailer roman. Cum sa tii piept concurentei strainilor

    Dragos Paval are studii de matematica, dar se fereste sa arunce cu cifre. Considera ca e mai bine asa, deoarece nu vrea sa le dea competitorilor motive sa se “mobilizeze”. Joaca intr-o piata care nu este deloc straina marilor companii europene, precum Praktiker, Bricostore, BauMax si, mai recent, OBI sau Hornbach. Dar, cu o strategie diferita de expansiune, va ajunge in acest an numarul unu in bricolaj, dupa ce a investit doar in ultimii doi ani, in plina criza, aproximativ 100 de milioane de euro pentru deschiderea a noua magazine noi.

    Planurile pentru viitor sunt la fel de ambitioase. Intrand pe site-ul companiei, la sectiunea “reteaua Dedeman” se afla o harta a Romaniei pe care sunt bifate cele 21 de magazine existente ale retelei, precum si alte 14 orase, colorate in portocaliu, reprezentand tintele pentru anii urmatori.

    “Pasul extinderii a fost facut la momentul potrivit. Ne-am dezvoltat concentric in jurul Bacaului si am mers din aproape in aproape. In cele 14 orase-tinta fie avem terenuri, fie lucram la achizitia lor. Procesul de due diligence poate dura cateva luni”, spune Dragos Paval, aflat in Bucuresti pentru o runda rapida de intalniri cu partenerii.

    Judetele Moldovei au fost acoperite integral cu magazine Dedeman, exceptie facand doar Galatiul, aflat in divizia “portocalie”. Daca anul trecut a ajuns in Bucuresti, in 2010 Dragos Paval si fratii sai, parteneri in afacerea Dedeman, au traversat tara, inaugurand magazine in Arad, Timisoara si Resita.

    Tot in acest an, Dedeman a ajuns in alte doua orase din grupul “best seven” dupa Bucuresti, respectiv in Craiova si Brasov, iar urmatoarea inaugurare este programata in Cluj, unde a cumparat in acest an un teren de la oamenii de afaceri Horia Ciorcila si Dorel Goia.

    In saptamana dinaintea interviului era in drum spre Resita, pentru deschiderea magazinului de acolo. “Nu construim magazinele pentru astazi. Resita este totusi un oras resedinta de judet, un vechi centru industrial important, la care se adauga si localitatile din imprejurimi. Si in acest gen de orase este nevoie de magazine de bricolaj: se mai strica un robinet, se mai casatoresc copiii”, spune Dragos Paval, un calator care acum e in Bucuresti, iar in cateva ore va pleca spre Bacau. In februarie cu siguranta va fi la Cluj, pentru a inaugura cel de-al 22-lea magazin Dedeman.

    Spre deosebire de Dragos Paval, alti jucatori din retail au spus pas investitiilor si au avut nevoie de timp pentru a se reorganiza si a calcula pierderile. Altii considera ca este matur sa fie mai conservatori. Dragos Paval a adoptat in schimb modelul agresiv practicat de Cora, Auchan, Kaufland sau Decathlon, care anunta cate o noua achizitie in mai fiecare luna. “Ne extindem acum tot din maturitate. Criza aduce oportunitati: terenuri la preturi mai bune, constructii mai ieftine. Oamenii care visau preturi fantasmagorice pentru terenuri au ajuns sa atinga pamantul cu picioarele. Nu as putea spune ca preturile au scazut, deoarece la valorile vehiculate inainte de criza nu se mai faceau tranzactii. Terenurile au inceput sa devina din nou disponibile”, explica Dragos Paval, care a inceput deja pregatirile pentru magazinele de anul viitor.

    In 2010 a deschis la fel de multe magazine ca principalii trei competitori la un loc – Praktiker, Bricostore si BauMax – care au finalizat cinci unitati. De fapt, doar BauMax a fost cu adevarat activ intre cele trei companii, inaugurand patru magazine in acest an, in timp ce Praktiker a deschis un singur magazin, in Botosani, iar Bricostore a amanat pentru 2011 singurul proiect de expansiune programat pentru acest an, cel din Turnu-Severin. “Noi inainte de criza ne-am extins cat a trebuit. Aveam 12 magazine cand a inceput criza. Daca ne extindeam in perioada de boom necontrolat, cum au facut altii, nu mai puteam sa ne extindem acum”, spune Dragos Paval.

  • Ce au in comun Nadia, CRBL si Andreea Marin. Reclamele cu vedete

    Marilyn Monroe a facut reclama la ulei de motor. Actorul Don
    Johnson a aparut intr-un spot pentru Pepsi, iar controversatul O.J.
    Simpson a fost pentru o perioada imaginea brandului auto Chevrolet.
    Nu cu foarte mult timp in urma, Julia Roberts a aparut intr-o
    reclama pentru Lavazza. Nu a spus nimic, n-a facut nicio
    cascadorie, doar a zambit pret de 30 de secunde. Producatorul de
    cafea a rasplatit-o pentru acest efort cu 1,5 milioane de dolari,
    astfel incat actrita a devenit una dintre cele mai bine platite
    vedete care au aparut vreodata intr-o reclama.


    Fenomenul este la fel de amplu si in Romania, chiar daca
    originile sale nu sunt la fel de indepartate in timp. Desigur, nici
    industria publicitatii nu este la fel de veche, asa ca se explica
    usor de ce la noi reclamele cu oameni pe care ii stim de la
    televizor nu au o traditie atat de bine inradacinata. In plus, nici
    nu ne putem gandi sa vorbim despre onorarii macar apropiate de cel
    pe care l-a primit actrita din “Pretty Woman”.

    Publicitarii din Romania spun ca nu au auzit de contracte mai
    mari de 100.000 de euro, deci, in mod evident, avem piete extrem de
    diferite ca dimensiune, insa care urmaresc acelasi scop – cresterea
    notorietatii unor produse, crearea unei imagini pozitive si, mai
    apoi, cresterea vanzarilor. “Se pariaza pe un transfer rapid de
    simpatie, respect si notorietate de la vedeta catre companie, spre
    deosebire de varianta in care aceste perceptii s-ar face doar prin
    puterea ideilor de comunicare. Publicul este atasat emotional de o
    vedeta si o crediteaza cu credibilitate”, spune Raluca Sultan,
    planner la grupul Publicis Communications Bucuresti.


    Nu orice vedeta trece “testul credibilitatii”, asa ca alegerea
    persoanei potrivite se face in functie de un set de criterii bine
    determinate. Popularitatea crescuta nu este suficienta, ci trebuie
    sa fie dublata de o imagine pozitiva, fara implicari in
    scandalurile mondene si, in general, fara asocieri de imagine cu
    alte produse, astfel incat identitatea nou-creata sa fie foarte
    clara. Publicitarii spun ca actorii, cantaretii si sportivii sunt
    vedetele cele mai cautate si mai potrivite pentru astfel de
    aparitii, in timp ce vedetele de televiziune sau politicienii apar
    destul de rar sau chiar deloc in reclame. “Celebritatea vinde si
    omul de rand este receptiv la alegerile VIP-urilor, pentru ca in
    subconstient isi doreste sa semene cu acestea, sa aiba cat mai
    multe in comun cu ele. Daca o vedeta foloseste un anume sampon,
    aceasta poate constitui o garantie ca produsul e bun si poate avea
    acelasi efect pe parul meu ca si pe al vedetei”, spune Oana
    Cociasu, managing director la Lowe & Partners.

    Capitalul de imagine pozitiva pe care o vedeta il transfera
    produsului pe care il promoveaza nu este suficient pentru ca o
    campanie de comunicare sa aiba succes, spun publicitarii. Este insa
    un bun inceput. “O vedeta bine aleasa poate aduce brandul in
    atentia consumatorului, il diferentiaza in raport cu competitia,
    ajuta la memorabilitatea mesajului de brand si chiar poate
    influenta loialitatea in randul consumatorilor”, afirma Andreea
    Florea, brand consultant la BrandTailors.

    Totusi, ea subliniaza ca un aspect foarte important care trebuie
    luat in calcul atunci cand se decide aplicarea strategiei denumite
    formal “celebrity endorsement” (sustinere, confirmare din partea
    vedetelor) este stadiul de dezvoltare a brandului. Florea recomanda
    evitarea unei astfel de strategii de comunicare in campaniile de
    fixare a fundatiei brandului, cand acesta are o notorietate scazuta
    si valori slab percepute de consumatori. Intr-un astfel de caz,
    asocierile cu vedete ar duce la punerea in umbra a marcii de catre
    vedeta sau, cel putin, la limitarea manifestarii in comunicare a
    respectivului brand pentru campaniile ulterioare din cauza
    etichetarii lui in functie de asocierea cu vedeta respectiva.


    Cele mai eficiente campanii sunt cele cu un grad de complexitate
    si acoperire cat mai mare. Este situatia ideala, insa de cand
    bugetele de publicitate au scazut foarte mult, companiile trebuie
    sa se multumeasca si cu solutii de compromis. Asa ca, atunci cand
    nu au bani de un format ideal, marseaza pe solutia cu cel mai mare
    impact. Iar aici vedetele au o contributie importanta.

    “Este posibil ca, din cauza restrictionarii bugetelor de media,
    abordarea ‘celebrity endorsement’ sa fie potrivita datorita
    expunerii media a vedetei respective, dincolo de campania de
    comunicare. Mai concret spus, o campanie bine gandita si
    fundamentata poate face ca, in mod potential si indirect, vedeta
    respectiva sa duca mai departe mesajul de brand in toate aparitiile
    sale in spatiul public”, precizeaza Andreea Florea de la
    BrandTailors.

  • La ce e buna insolventa – studiu de caz: Relad

    Dupa cererea de insolventa a Relad International, cu afaceri de
    206 milioane de euro in 2009, inaintata in luna noiembrie, Relad
    International Pharma, celalalt distribuitor de medicamente din
    grupul Relad, cu afaceri de 170 milioane de euro, si-a cerut de
    curand insolventa. Conform Ziarului Financiar, grupul Relad este
    controlat de oamenii de afaceri Laurentiu Stratulat, Adrian Roncea
    si Tiberiu Zigu. Datele oficiale publicate de Tribunalul Buzau
    arata ca, daca in primul caz s-a solicitat deschiderea procedurii
    de insolventa generala, care presupune reorganizarea companiei, in
    cazul Relad International Pharma SRL s-a solicitat deschiderea
    procedurii de insolventa simplificata, adica lichidarea
    companiei.

    Oficialii Relad sustin ca solicitarea producatorului Roche,
    prima companie care a solicitat insolventa Relad International,
    este urmarea unor neintelegeri contractuale, care au dus la
    “pierderea credibilitatii in fata altor producatori de
    medicamente”. Mai precis, Pfizer si Johnson & Johnson au
    solicitat ulterior insolventa. “Decizia noastra de a solicita
    deschiderea procedurilor generale de insolventa nu denota teama
    fata de disputa comerciala cu Roche sau de alte eventuale dispute
    ce ar putea aparea in actualul context, ci trebuie legata de faptul
    ca dorim sa cream premisele construirii si implementarii unui plan
    strategic coerent de reorganizare, capabil sa recastige increderea
    celorlalti producatori de medicamente fata de compania noastra”,
    spune Iulian Pirvulescu, administrator al Relad. El mai spune ca
    grupul Relad nu are datorii la bugetul de stat si detine resurse
    financiare pentru achitarea creditelor bancare.

    Chiar daca oficialii Relad nu leaga cele doua solicitari de
    insolventa de criza economica si de modul defectuos in care statul
    achita restantele la plata medicamentelor catre farmacii si
    companiile distribuitoare, activitatea intr-un mediu in care
    intarzierile la plata ajung la peste noua luni este in masura sa
    afecteze activitatea oricarei companii. “Dat fiind ca termenele de
    decontare a serviciilor medicale si a medicamentelor sunt
    influentate de sistemul defectuos de finantare a intregului sistem,
    niciun distribuitor nu se poate autofinanta si implicit nu poate
    respecta termenele de plata contractuale cu producatorii”, explica
    Iulian Pirvulescu.

    Cea mai recenta plata a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
    a fost de peste doua miliarde de lei, in perioada
    septembrie-octombrie 2010, reprezentand restante de plata de peste
    90 de zile.
    “Pentru 2011, sunt mai pesimist din punctul de vedere al creditarii
    sistemului si al riscului major de insolventa in zona farma”, spune
    Dragos Damian, CEO al producatorului de medicamente
    Terapia-Ranbaxy.
    Producatorii de medicamente se plang de lipsa de transparenta din
    sistem pentru ca banii decontati de CNAS in farmacie nu mai ajung
    in unele cazuri la distribuitor si de acolo la producator. Damian
    spune ca firmele ar putea fi puse in situatia sa aleaga asa-zisul
    “exit prin insolventa”, cat timp “e foarte usor sa te capitalizezi
    ca distribuitor si farmacie si e la fel de usor sa iesi din
    business prin insolventa”, dupa plata furnizorilor la pretul de
    cost.

    Pe fondul crizei si al blocajului financiar, numarul firmelor
    intrate in insolventa a crescut puternic, astfel ca in prezent s-a
    ajuns la 50.000 de cazuri, dintre care 17.000 au intrat in aceasta
    procedura de la inceputul anului, conform datelor citate de Ziarul
    Financiar. Principalul avantaj pentru companiile care opteaza
    pentru o astfel de alternativa este faptul ca pot depune un plan de
    reorganizare si ca sunt protejate prin lege. Un exemplu pozitiv
    este Flanco, care a intrat in insolventa la finele anului trecut si
    care in urma planului de reorganizare a constatat o crestere a
    vanzarilor de peste doua ori fata de 2009. In piata de medicamente,
    primele informatii despre insolvente au devenit publice anul
    trecut, cand distribuitorul Farmexim a cerut insolventa
    competitorului de talie mica Dornafarm. Dupa numai cateva luni, mai
    multi creditori au cerut insolventa Montero, business de
    distributie controlat de fratii Tudorache. Potrivit informatiilor
    existente despre Montero, la jumatatea anului ajunsese la un volum
    de activitate de 15% din nivelul anului 2008, cand rula afaceri de
    74,5 milioane de euro.

    Distribuitorii de medicamente sunt considerati cei mai puternici
    actori pe piata farma, rulajele lor fiind mult mai mari decat ale
    producatorilor. Insolventa unuia are efecte la nivelul intregii
    industrii, pentru ca firmele active incearca sa profite de context
    si sa castige cat mai mult cota de piata.

    Piata de medicamente a ramas pe crestere in ultimii ani in
    pofida contextului economic dificil, insa probleme la nivelul
    lichiditatilor au aparut pentru toti jucatorii, in conditiile in
    care statul a decis sa mareasca anul trecut termenul la care
    companiile isi recupereaza banii din piata. Solutiile au fost fie
    refinantarea creditelor la banci pentru refinantarea unor credite,
    fie renegocierea conditiilor comerciale la producatori. Iar
    situatia din 2011 nu promite schimbari in bine.

  • Noul Cod al Muncii, in dezbatere publica pana la 20 decembrie. Vezi aici ce castiga si ce pierd angajatii


    Proiectul    , pentru care ministerul condus de Ioan Botis asteapta
    opiniile oamenilor inclusiv prin e-mail, liberalizeaza piata
    muncii in spiritul cerut de investitori, in special de cei
    reprezentati in Consiliul Investitorilor Straini, care considera ca
    printr-o flexibilizare a regulilor de angajare si concediere, a
    programului de lucru si a contractelor de munca va fi stimulata
    angajarea cu forme legale in randul companiilor, vor fi atrase noi
    investitii si vor fi create noi locuri de munca.

    Actuala forma a Codului
    Muncii    , pe care ministerul a introdus ulteior succesive

    modificari si completari    , dateaza din 2003, insa a suferit pana
    acum succesive modificari.

    Diferentele de baza introduse de minister in Codul Muncii sunt
    urmatoarele:

    ANGAJAREA

    – toti angajatorii au obligatia de a incheia contractul
    individual de munca, in forma scrisa, inainte de inceperea
    raporturilor de munca

    – se interzice incheierea unui contract de munca pentru
    prestarea unei activitati ilicite (in loc de “ilicite si imorale”,
    ca in vechea forma)

    – perioada de proba la angajare este de cel mult 45 de zile
    calendaristice pentru functiile de executie (in loc de 30) si de
    cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere
    (in loc de 90); este valabil si pentru absolventii nou-intrati in
    campul muncii; nu se mai interzice angajarea succesiva a mai mult
    de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post.

    DERULAREA CONTRACTULUI DE MUNCA

    – la drepturile angajatorului se adauga si “sa stabileasca
    obiectivele de performanta individuala, precum şi criteriile de
    evaluare a realizarii acestora” pentru angajat

    – intre atributiile reprezentantilor salariatilor, in companiile
    unde nu exista angajat, intra si negocierea contractelor colective
    de munca

    – delegarea angajatilor poate fi dispusa pentru o perioada de cel
    mult 60 de zile si se poate prelungi, numai cu acordul
    salariatului, din 2 in 2 luni (in loc de “cu cel mult 60 de
    zile”)

    – de fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a
    contractului individual de munca va interveni o cauza de incetare
    de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de
    drept va prevala

    – contractul individual de munca nu poate fi suspendat de angajator
    ca sanctiune disciplinara pentru angajat

    – in cazul reducerii temporare a activitatii, “pentru motive
    economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care
    depaşesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reducerii
    programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu
    reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea
    situatiei care a cauzat reducerea programului”

    – daca din motive obiective este necesara reducerea sau
    intreruperea temporara a activitatii, pentru maximum 15 zile pe an,
    cu obligativitatea reluarii ei, angajatorul poate acorda in aceasta
    perioada concediu fara plata, dupa informarea prealabila a
    sindicatului.

    INCETAREA CONTRACTULUI DE MUNCA

    – daca angajatorul persoana juridica este dizolvat, contractul
    individual de munca inceteaza de la data la care angajatorul şi-a
    incetat existenta conform legii

    – contractul individual de munca inceteaza la data indeplinirii
    cumulative a conditiilor de varsta standard şi a stagiului minim de
    cotizare pentru pensionare (in loc de “data comunicarii deciziei de
    pensionare”)

    – nulitatea contractului individual de munca si stabilirea
    efectelor ei se constata prin hotarare judecatoreasca definitiva
    (in loc de “sau prin acordul partilor”)

    – dispare interdictia pentru angajator de a face noi incadrari pe
    locurile de munca ale celor concediati timp de 9 luni de la data
    concedierii; angajatorul nu mai are nici obligatia de a-i reangaja
    pe cei concediati pe aceleasi locuri, daca intre timp a disparut
    situatia care a dus la concediere

    – preavizul la demisie nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare
    pentru salariatii cu functii de executie (in loc de 15), respectiv
    45 de zile lucratoare (in loc de 30) pentru salariatii cu functii
    de conducere

    – contractul individual de munca pe durata determinata poate fi
    prelungit sau reinnoit succesiv ori de cate ori este nevoie; un
    astfel de contract nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de
    36 de luni (in loc de 24); dupa terminarea unui astfel de contract,
    angajatorul nu mai este obligat ca pe postul respectiv sa faca o
    angajare cu contract pe durata nedeterminata.

    MUNCA TEMPORARA

    – misiunea de munca temporara nu poate fi mai mare de 24 de luni
    (in loc de 12) si poate fi prelungita de mai multe ori, pana la un
    interval total de 36 de luni (in loc de 18)

    – dispare precizarea ca intre doua misiuni de munca temporara,
    salariatul temporar beneficiaza din partea agentului de munca
    temporara de un salariu platit de agent; contractul de munca
    temporara poate inceta si inainte de incheierea unei misiuni, daca
    utilizatorul renunta la un moment dat la serviciile salariatului;
    daca utilizatorul beneficiaza de munca salariatului si dupa
    terminarea contractului, nu se mai considera automat aceasta drept
    contract de munca pe durata nedeterminata

    – perioadele de proba pentru misiunile de munca temporara cresc de
    la 2-5 zile pana la 2-30 de zile, ultimul caz fiind valabil pentru
    salariatii incadrati in functii de conducere pentru contracte de
    munca temporara mai lungi de 6 luni.

  • Ion Oncescu, campion mondial de skandenberg

    Oncescu i-a invins in finale pe americanul Tom Nelson si pe
    kazahul Alexander Fugarov. La categoria +110 kilograme, sportivul
    Ioan Puscasu a cucerit medalia de bronz. La acest Campionat Mondial
    au participat aproximativ 1.300 de sportivi din 40 de tari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Covasna: Minus 21 de grade Celsius la Intorsura Buzaului

    Potrivit meteorologului de serviciu de la statia Intorsura
    Buzaului, termometrele au indicat, in noaptea de sambata spre
    duminica, minus 21 de grade Celsius, aceasta fiind cea mai scazuta
    temperatura inregistrata in aceasta iarna, in zona.

    Cea mai scazuta temperatura inregistrata vreodata la Intorsura
    Buzaului, localitate supranumita “Mica Siberie”, a fost in
    februarie 2005, cand in zona erau minus 36 grade Celsius.

    In alte zone ale judetului Covasna s-au inregistrat temperaturi
    cuprinse intre minus 17 si minus 15 grade Celsius.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Emil Boc la “Dupa 20 de ani”: Presedintele nu imi da ordine

    Declaratiile premierului la Pro TV:

    – Nu sunt un om care sa dea bir cu fugitii pentru ca am
    convingerea ca masurile pe care le luam sunt sanatoase. Nu mi-am
    dat niciodata demisia si nu mi-am scris niciodata demisia. Nu
    abandonez o lupta odata ce am intrat in ea.

    – Presedintele nu imi da ordine, avem o relatie institutionala
    corecta, bazata pe un parteneriat in interesul Romaniei. Daca nu ne
    certam nu inseamna ca nu avem discutii referitoare la temele pe
    care le dezbatem. Nu este in stilul presedintelui genul de abordare
    de comanda. Are un punct de vedere, dar daca ii oferi
    contraargumente, gaseste solutia cea mai buna.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce s-a sinucis fiul lui Bernard Madoff

    Madoff-fiul avea 46 de ani, s-a sinucis, in timp ce copilul sau de doi ani
    dormea in camera alaturata, impreuna cu cainele familiei. Conform
    unor surse, sinucigasul i-ar fi trimis sotiei
    sambata dimineata, inainte de a se spanzura, niste e-mailuri in
    care sugera ca familiei i-ar fi mai bine fara ca mostenirea grea a
    fraudei sa atarne pentru totdeauna asupra ei. “O sa aveti o viata
    mai buna daca eu nu mai sunt cu voi”, ar fi scris Mark Madoff.

    “Mark a fost o victima nevinovata a faptelor monstruoase ale
    tatalui sau, cedand dupa doi ani de presiuni continue, de acuzatii
    false si insinuari”, a declarat avocatul sau, Martin Flumenbaum.

    Mark Madoff, cel mai mare dintre cei doi fii ai escrocului care a
    fost condamnat anul trecut la 150 de ani de inchisoare pentru
    pagube de 65 de miliarde de dolari provocate investitorilor care au
    apelat la firma lui de brokeraj, Bernard L. Madoff Investment
    Securities LLC, conducea una dintre diviziile acestei firme, insa a
    negat de la bun inceput, ca si fratele sau Andrew, ca ar fi stiut
    ceva de malversatiunile tatalui.

    Ulterior insa, lichidatorul afacerii, care incearca sa recupereze
    bani in beneficiul pagubitilor, a intentat succesiv sute de procese
    unui mare numar de banci americane si europene, fonduri de
    investitii, angajati ai lui Bernard Madoff si rude ale acestuia,
    cerand daune totale de peste 50 de miliarde de dolari
    si recuperand pana acum 2,6 miliarde.

    Printre cei dati in judecata de lichidatorul Irving Picard
    pentru complicitatea la escrocherie intr-un fel sau altul,
    presupusa pe parcursul mai multor ani sau chiar decenii, se numara
    banci ca JP Morgan, Merrill Lynch, UBS, HSBC, Citibank, Natixis,
    Fortis, ABN Amro, BBVA din Spania, Bank Austria, UniCredit, Nomura
    International, dar si cei doi fii ai lui Bernard Madoff si fratele
    acestuia, Peter, vizati de un proces in care li se cereau daune de 200
    de milioane de dolari.


    Ultima actiune de acest fel, anuntata miercuri, cu doar patru zile inainte
    de termenul-limita fixat de legea federala (sambata, 11 decembrie)
    pana la care Picard mai putea intenta procese de recuperare a
    banilor fraudati, vizeaza sapte banci din lista celor de mai sus,
    precum si pe cinci dintre nepotii lui Bernard Madoff si pe parintii
    lor.

    Unul dintre procesele intentate miercuri urmareste recuperarea a
    274.000 de dolari pe care Bernard Madoff si sotia lui Ruth i-ar fi
    transferat copiilor lui Mark Madoff, precum si actualei si fostei
    sotii ale acestuia. Procesul este intentat impotriva lui Mark
    Madoff, a sotiei lui Stephanie Morgan si a copilului lor de doi
    ani, identificat cu initialele A.V.M., precum si fostei sotii a lui
    Madoff, Susan Elkin, a fiului lor Daniel Madoff si a fiicei lor,
    identificata ca K.M.

    Celalalt proces ii vizeaza pe Andrew Madoff, fratele lui Mark, pe
    sotia lui Deborah, care a intentat divort la vremea arestarii lui
    Bernard Madoff, in decembrie 2008, si pe copiii lor minori,
    identificati in actele procesului ca A.M. si E.M. si carora Bernard
    si Ruth Madoff le-ar fi transferat ilegal fiecaruia fonduri de cate
    80.000 de dolari.

    Peter, Mark si Andrew Madoff au fost acuzati tot miercuri si in
    cadrul unui proces separat, intentat la Londra de catre lichidatori
    si care urmareste recuperarea a 80 de milioane de dolari de la ei
    si de la fosti directori si parteneri ai Madoff Securities
    International Ltd, firma lui Bernard Madoff care se ocupa de
    afacerile din strainatate. Irving Picard sustine ca directorii si
    functionarii firmei au facut plati frauduloase, de care au
    beneficiat inclusiv membrii familiei lui Madoff, in urma carora
    banii au fost folositi in scop personal de acestia, intre altele la
    cumpararea unui iaht, a unor masini de lux si a unor proprietati
    imobiliare in Franta si SUA.

    O a treia actiune intentata miercuri priveste fundatiile
    nonprofit ale familiilor lui Mark si Andrew Madoff, care ar fi
    primit ilegal cate 2 milioane de dolari fiecare din conturile
    bancare ale lui Bernard si Ruth Madoff, unul dintre aceste conturi
    fiind deschis la banca Lehman Brothers.


    Tabloidul financiar Dealbreaker a scris in primavara ca, dupa
    incercari nereusite de a se transfera in alta firma de brokeraj de
    pe Wall Street, Mark Madoff intentiona sa-si deschida “un boutique
    de cercetare financiara”, Strategic Research, pornind cu un site
    care sa adune laolalta principalele informatii de business
    publicate in presa. Mai nou insa, The Wall Street Journal scrie ca s-ar fi lansat
    intr-o afacere de dezvoltare de aplicatii pentru iPad. Fratele sau,
    Andrew, s-a redresat mai repede dupa drama familiei, conducand
    impreuna cu prietena lui o firma de consultanta financiara pentru
    “prevenirea situatiilor de urgenta financiara”, numita Black
    Umbrella.

    In vara, Mark Madoff si-a scos la vanzare, pentru 7,5 milioane de
    dolari, vila din Nantucket pe care o cumparase in 2008 pentru
    6,5 milioane, impreuna cu sotia sa Stephanie. La vremea respectiva
    (inainte de arestarea tatalui), Mark Madoff si sotia isi vandusera
    o alta proprietate din Nantucket, vrand sa se mute intr-o casa mai
    mare cu ocazia nasterii copilului lor. Intr-un proces separat, din
    octombrie 2009, Picard il acuzase pe Mark Madoff personal ca a
    folosit ilegal aproape 67 de milioane de dolari scosi din firma
    tatalui sau, cu acordul acestuia, pentru a-si finanta stilul de
    viata luxos si cumpararea proprietatilor imobiliare din Manhattan,
    Connecticut si Nantucket.

    Sursa foto: Dealbreaker.com.

  • Razboiul rece de la Chisinau

    Mai intai, seful administratiei de la Kremlin a facut o vizita
    surprinzatoare in Republica Moldova, unde a avut intalniri cu
    liderii comunisti si democrati (fosti comunisti), iar agentia
    oficiala de stiri din Rusia a dat drept sigura constituirea unei
    formule de executiv din cele doua forte. Replica UE a fost
    programarea unei vizite a presedintelui Parlamentului European, in
    speranta unei reechilibrari a balantei politice.

    Dupa ce au negat o intelegere cu comunistii lui Voronin,
    democratii (PD, condus de Marian Lupu) s-au prezentat, impreuna cu
    liberalii, si la discutiile tripartite convocate de
    liberal-democrati, care incearca sa pastreze actuala Alianta pentru
    Integrare Europeana din care cele trei formatiuni fac parte.
    Pretentiile ridicate de PD au parut insa a fi principalul obstacol
    in conturarea unui guvern cu orientare pro-europeana; in oricare
    dintre variante (cu exceptia unei imposibile aliante intre
    liberal-democrati si comunisti), noul executiv nu va putea – din
    nou – sa aleaga seful statului decat cu ajutorul unor dezertori de
    la viitoarea opozitie, ipoteza ce a fost invalidata pana acum in
    fapt de trei ori consecutiv.

  • Europa granitelor: intre Schengenul nostru si romii romani din Paris

    Noul ministru de externe, Laurent Wauquiez, a reluat partitura
    inceputa de predecesorul sau Pierre Lellouche, avertizand ca aceste
    doua state nu sunt pregatite acum sa respecte conditiile Schengen,
    in special in ce priveste capacitatea vamesilor din cele doua state
    de a fi vigilenti. In plus, in cazul particular al Romaniei,
    aceasta n-ar recunoaste politic frontiera cu Republica Moldova, de
    unde provine un important flux migrationist, ceea ce provoaca
    ingrijorarea Parisului.

    Argumentele pe care oficialul francez le-a evocat sunt greu de
    combatut in chestiunea vamesilor, cel putin in Romania, unde
    problema coruptiei in randul personalului vamal este un loc comun.
    In privinta celeilalte acuzatii insa – faptul ca Romania nu
    recunoaste granitele cu Republica Moldova si de aici lipsa de grija
    pentru “fluxurile migratoare” care intra dinspre Est in UE prin
    Romania, aceasta a atras protestul ferm al MAE, care a dezmintit
    imediat afirmatia lui Wauquiez.

    “Conexiunile intre chestiunea aderarii Romaniei la Spatiul
    Schengen si relatia Romaniei cu Republica Moldova sunt artificiale.
    Acestea constituie o incercare de deviere a discutiei catre
    subiecte nelegate de criteriile Schengen, pe care Romania le
    indeplineste, conform tuturor evaluarilor misiunilor europene de
    verificare in domeniu”, sustine MAE.

    MAE reaminteste ca frontierele Romaniei de dupa cel de-al doilea
    Razboi Mondial au fost stabilite prin Tratatul de Pace de la Paris
    din 1947. In plus, Romania a recunoscut independenta Republicii
    Moldova exact in ziua proclamarii ei, pe 27 august 1991. “Frontiera
    dintre Romania si R. Moldova nu este disputata, iar sprijinul
    neechivoc al Romaniei pentru suveranitatea si integritatea
    teritoriala a Republicii Moldova a fost confirmat repetat de inalti
    oficiali romani.”

    Romania si Republica Moldova au semnat in noiembrie 2010
    Tratatul privind regimul frontierei de stat, care stabileste un
    regim juridic modern al frontierei comune si creeaza baza pentru
    cooperarea intre autoritatile de frontiera din cele doua tari.