BusinessMagazin

Blog

  • Băsescu: Îmi asum eşecul pentru Schengen. Nu sunt pregătit să găsesc alţi vinovaţi

    Declaraţiile preşedintelui la B1 TV:

    De când am venit am stabilit o linie cu SUA. Acea linie a fost respectată de toate instituţiile. Acestea au avut o mare contribuţie în respectarea declaraţiilor mele. Vizita mea în SUA nu a fost organizată de serviciile secrete. Mă consider şeful lor ca şef al CSAT-ului. Avem o colaborare. Nu mi-am făcut niciodată griji că vor întoarce armele împotriva şefului statului.

    Intelectualul care se înscrie în partid trebuie să vorbească în partid. Vii dintr-o dată după care devii cel mai acerb critic. Du-te în structura partidului mai întâi şi încercă să găseşti o soluţie. Relaţia mea cu Lăzăroiu rămâne una de colaborare. Lăzăroiu mă poate suna oricând.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Berlusconi ar putea fi judecat pentru favorizarea unei firme care dorea contracte în România

    Potrivit procurorilor, compania italiană RCS, cea care a realizat interceptările pentru Procuratura din Milano, i le-a oferit lui Silvio Berlusconi în speranţa obţinerii, în schimb, a unor contracte privilegiate în România. Publicaţia familiei Berlusconi, Il Giornale, a difuzat în 2005 stenogramele unor conversaţii acoperite de statutul secretului de serviciu care demonstrau legături între un lider de stânga şi patronul companiei de asigurări Unipol, dezvăluind încercarea acestora de a deţine controlul asupra băncii BNL-Unipol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noile coduri ale Americii: Operaţiunea Twist în loc de QE3

    Scopul operaţiunii este de a împinge în jos dobânzile pe termen lung, corelate cu dobânzile la creditele ipotecare şi cele pentru finanţările acordate afacerilor. Numele de Operaţiunea Twist, după genul de dans cu acelaşi nume, a apărut prima dată în 1961, când Fed a procedat pentru prima dată la schimbul de titluri de datorie pe termen scurt cu altele pe termen lung, cu scopul de a reduce decalajul dintre dobânzile pe termen lung şi cele pe termen lung şi a întări dolarul.

    Decizia Fed este o alternativă mult mai sănătoasă, ca stimulent economic, în raport cu cele două programe de relaxare monetară cantitativă promovate după declanşarea crizei financiare, întrucât nu se mai bazează pe crearea de monedă şi exportarea în toată lumea a inflaţiei rezultate, cu efecte negative îndeosebi asupra ţărilor în curs de dezvoltare.

    După anunţarea deciziei de joi a Fed, randamentele la titlurile federale pe termen lung (mai ales pentru cele cu scadenţa la 30 de ani) au scăzut, într-adevăr, însă pieţele financiare au reacţionat negativ, nu atât pentru că se aşteptau la o nouă rundă de QE, ci din cauza evaluării de către Rezerva Federală a situaţiei economice din SUA, caracterizată de o continuare a situaţiei proaste de pe piaţa muncii şi a prezenţei unor riscuri apreciate drept “semnificative” ca peisajul economic din SUA să se înrăutăţească.

  • Rechinul mare şi rechinul mic sau ce stă în spatele relaţiei Buffett-Obama

    Un preşedinte care bate timid la porţile unui nou mandat, înconjurat de o economie plină de perfuzii, şi un miliardar care scoate bani frumoşi împrumutându-şi efigia companiilor ameninţate de furia pieţelor financiare; Barack Obama (50 de ani) şi Warren Buffett (81 de ani) sunt adevăratul tandem ce va înfrunta anul viitor echipa pe care Partidul Republican o va nominaliza în curând.

    Cu mai puţin de 14 luni până la alegerile prezidenţiale, într-o campanie în care sloganul câştigător din 2008 “Yes, we can” e deocamdată persiflat de realităţile unei economii greu capabile să creeze locuri de muncă, preşedintele Barack Obama trebuie să-şi strângă aproape toţi prietenii, mai ales pe aceia cu mulţi şi au foarte mulţi bani. Este pe de o parte o strategie financiară – costurile unei campanii prezidenţiale în SUA se măsoară în sute de milioane de dolari care trebuie strânşi prin donaţii la vedere, iar Buffett şi-a luat în serios calitatea de sprijinitor şi va găzdui la 30 septembrie un dineu pentru strângerea de fonduri destinate campaniei electorale a preşedintelui -, dar şi una de imagine, pentru că rezultatele pe care Obama le poate raporta în lupta cu greaua moştenire a epocii Bush nu sunt chiar dintre cele mai strălucite, iar sprijinul venit de la cineva cu greutatea lui Warren Buffett se consideră o realizare în sine.

    America este în continuare, ca şi în 2008, ameninţată de alunecarea în criză, şomajul rămâne la niveluri istorice, iar economiştii aproape că au pierdut şirul zerourilor cu care măsoară datoria publică şi deficitul bugetar ale ţării. În plus, clasa politică este sfâşiată de două forţe de talii apropiate care îşi anulează reciproc şi sistematic orice iniţiativă care ar aduce o rază de soare: în vreme ce stânga democrată susţine că guvernul nu cheltuieşte suficient pentru a stimula economia să iasă din criză, după preceptele lui John Maynard Keynes, dreapta republicană şi Tea Party se lamentează că guvernul aruncă banii pe fereastră şi îndatorează inutil ţara cu noul lui plan de stimulare a angajărilor şi că lasă companiile şi investitorii fără aer, propunându-le taxe şi mai mari ca să mai recupereze din deficitul bugetar imens.

    Prin urmare, lupta la prezidenţialele de anul viitor va fi de a arunca responsabilitatea pentru eşec în spatele adversarului, nu de a contabiliza succesul redresării economice în palmaresul vreunuia dintre partide. În aceste condiţii, asocierea dintre Barack Obama şi “oracolul din Omaha” – preşedintele şi director executiv al gigantului de investiţii Berkshire Hathaway – vine să aducă prestigiul unui finanţist legendar şi miliardar din investiţii făcute în virtutea flerului într-un joc electoral unde mişcarea conservatoare Tea Party a adus deja un suflu financiar puternic în pânzele echipei republicane. Ce-i drept, până acum istoria lui Buffett în calitate de consilier economic al puternicilor zilei nu a fost chiar fericită: cel din urmă consiliat al său, pe vremea când miliardarul nutrea simpatii republicane, a fost Arnold Schwarzenegger, pe când acesta era proaspăt guvernator al Californiei, în 2003. În cele două mandate pe care insolitul guvernator le-a câştigat (aici, ajutorul lui Buffett a funcţionat), economia statului s-a prăbuşit sub povara datoriilor, pentru ca acum să fie, după părerea celor mai mulţi analişti, în stare de faliment nedeclarat.

    Lui Buffett nu i-a mers însă chiar rău: la începutul declinului pieţelor financiare, în 2008, a pompat cinci miliarde de dolari într-o bancă aflată în plină criză de încredere şi trei miliarde într-un concern american de tradiţie. Investiţia în acţiunile preferenţiale la Goldman Sachs i-a adus deja lui Buffett un profit de două miliarde de dolari, iar băncii o reşapare a imaginii şi a propulsat-o la vârful piramidei câştigătorilor de pe urma crizei. Banii pompaţi în General Electric sunt aşteptaţi să-şi aducă generosul profit luna viitoare, cu prilejul răscumpărării de către companie a acţiunilor lui Buffett. Acum, în toiul discuţiilor despre riscul de cădere în a doua recesiune, miliardarul din Nebraska şi-a împrumutat iarăşi numele unei bănci confruntate cu derapaje de credibilitate, Bank of America, în care a investit tot cinci miliarde de dolari şi tot în acţiuni preferenţiale, la adăpost de flotabilitatea incertă pe bursă a acţiunilor obişnuite.

  • CEC Bank şi Finanţele lansează un serviciu simplificat de colectare a taxelor şi a impozitelor

    Plăţile pot fi efectuate direct de către contribuabilii persoane fizice sau pentru aceştia de către alte persoane fizice plătitoare – caz în care vor prezenta datele de identificare ale contribuabililor pentru care se fac plăţile.

    Operaţiunile de plată se pot face atât prin ordin de plată intrabancar în unităţile CEC Bank, cât si prin serviciul de Internet Banking al băncii.

    Atât contribuabilii, cât şi persoanele plătitoare se vor identifica fiscal prin codul numeric personal. Condiţia este ca persoanele plătitoare să aibă deschis un cont curent la CEC Bank şi să prezinte ordinul de plată tipărit în formatul stabilit de către Ministerul Finanţelor Publice.

  • Citeşte luni, 26 septembrie, în BUSINESS Magazin

    Cover Story: Cine este cel mai admirat CEO?

    Energie: Schimbare la Viena, efecte la Bucureşti

    Turism: Democratizarea insulelor

    Retail: Kenvelo se poartă agresiv

    BUSINESS Magazin apare lunea si poate fi cumparata de la centrele de difuzare a presei, la pretul de 4,9 lei.

    BUSINESS Magazin este revista de business care, intr-o maniera clara si accesibila, prezinta evenimentele cu adevarat relevante din mediul de afaceri din Romania si din lume. De cinci ani, evenimentele ce au impact asupra economiei si mediului de afaceri romanesc sunt reflectate cu acuratete in analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obtinute in acesti ani sunt o recunoastere a valorii brandului BM.

  • Matrix, aproape real – cum ne va schimba tehnologia viaţa de zi cu zi

    “Cred cu tărie că societatea interconectată va deveni realitate. Nu ştiu în cât timp, dar vom ajunge acolo”, declară Johan Wibergh, executive vicepresident şi head of business unit networks în cadrul Ericsson. Într-o societate interconectată, oamenii, cunoştinţele, device-urile şi informaţiile sunt conectate pentru a asigura şi înlesni bunăstarea societăţii, creşterea nivelului de trai şi a afacerilor. Un exemplu concret al acestui scenariu de viaţă ar fi casa inteligentă, în care toate electronicele şi electrocasnicele ar putea fi decuplate, în cazul în care am uitat să facem acest lucru, printr-o simplă comandă vocală la telefonul mobil sau un simplu clic la tastatura calculatorului. Evident, acest lucru nu este nici pe departe facil. Pare că ţine mai degrabă de scenariile science fiction decât de viaţa pe care vom apuca s-o trăim. În plus, sunt multe industrii care ezită să se interconecteze, “mai ales pentru că sunt confortabile cu poziţia lor şi pentru că, de multe ori, astfel de practici sunt împotriva regulilor general respectate”, admite Wibergh. Chiar el dă un exemplu cât se poate de concret.

    Un prieten medic obişnuieşte să urmărească evoluţia pacienţilor trataţi prin intermediul e-mail-urilor, având un chestionar de 4-5 întrebări. În funcţie de răspunsuri stabileşte dacă este nevoie ca pacienţii să vină sau nu la o nouă consultaţie. Acest lucru se întâmplă însă în Suedia, o ţară care îşi doreşte să reducă traficul, emisiile de carbon, îşi doreşte să recicleze tot şi nu construieşte autostrăzi în zonele verzi ale Capitalei. În SUA, acelaşi comportament din partea unui medic nu este văzut cu ochi buni, “pentru că politica de profitabilitate a spitalelor presupune ca pacienţii să-şi petreacă un timp cât mai lung în cadrul unităţilor medicale”, justifică reprezentantul Ericsson. Tot el argumentează că noile tehnologii nu sunt menite să înlocuiască toate vechile sisteme, ci să ofere alternative. Cu 20 de ani în urmă, “pentru a-mi vedea rudele din SUA trebuia musai să zbor cu avionul; acum ne putem da întâlnire pe skype”.

    Compania pentru care lucrează crede însă că aplicaţiile pe care le dezvoltă şi proiectele pentru care armate de cercetători găsesc soluţii vor fi nu doar extrem de utile. Ci de neevitat. Oraşele găzduiesc în prezent peste jumătate din populaţia lumii; tot jumătate din produsul intern brut global este generat de cele mai mari 600 de oraşe ale lumii. Mai mult de-atât, se estimează că până în 2030 aproape două treimi din locuitorii planetei vor trăi în mediul urban. “Indiferent de calea şi situaţia economică a fiecărei ţări, creşterea gradului de urbanizare este inevitabilă la nivel mondial”, conform unui studiu realizat de organizaţia mondială UN Habitat. Conform datelor, populaţia din mediul urman creşte în fiecare lună cu cinci milioane de oameni.

  • Imagini cu Calea Lactee surprinse in Himalaya – FOTO

    Ucraineanul Anton Jankovoy, 23 de ani, a surprins imaginile in timpul unei calatorii in Nepal, deasupra muntilor Himalaya.

    Pentru a realiza fotografiile, fotograful a indurat ore bune frigul care se simtea pe cel mai inalt lant muntos din lume.

    Mai mult pe www.apropo.ro.

  • Şeful OMV: I-am informat pe Băsescu şi Boc despre strategia pentru Petrom, să vedem cadrul fiscal

    “I-am informat pe premierul Boc şi pe preşedintele Băsescu despre planurile noastre de viitor, strategie pe care o vom avea în primele luni din 2012. Aşteptăm să vedem care va fi planul Guvernului român legat de cadrul fiscal. Încă nu am vorbit cu Guvernul despre redevenţe. (…) Restructurarea Petrom începută în 2005 este aproape de final, de acum ne gândim ce vom face în următorii zece ani”, a afirmat Roiss. Grupul OMV, care a privatizat Petrom în 2004, beneficiază de redevenţe preferenţiale pentru petrol şi gaze până în 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patronatele vor salariu minim pe oră şi primă pentru salarii sub 1.000 de lei

    Preşedintele Consiliului Economic şi Social, Florian Costache, a declarat după discuţiile de la Ministerul Muncii că reprezentanţii patronatelor au făcut două propuneri ministrului Muncii pentru susţinerea economiei.

    Cele două propuneri se referă la introducerea unui salariu minim pe oră care să înlocuiască salariul minim pe economie şi a cărui valoare ar fi în prezent la aproximativ patru lei şi introducerea unor prime cuprinse între 100 şi 300 de lei care să fie acordate salariaţilor din privat ce au venituri sub 1.000 de lei, pentru a creşte puterea de cumpărare a acestora. Patronatele au precizat că pentru această primă urma ca angajatorul să plătească doar CAS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro