Noul mega-oras va acoperi cea mai mare parte a zonei industriale
din China intingandu-se de la Guangzhou la Shenzen ocupand si
orasele Foshan, Dongguan, Zhongshan, Zhuhai, Jiangmen, Huizhou si
Zhaoquin. Cumulate, aceste orase asigura 10% din economia Chinei si
aduna peste 42 de milioane de locuitori.
Cititi mai multe pe www.apropo.ro
In mod traditional, vacanta de iarna a devenit asociata cu
schiatul inclusiv in Romania, de unde pleaca anual spre tari precum
Austria si Franta cateva sute de mii de oameni.
Dincolo de acest sport, amatorii de adrenalina se orienteaza tot
mai mult spre sporturi extreme, neobisnuite, pe care nu oricine le
poate practica. Printre ele se numara o baie in ape cu temperaturi
mult sub zero grade Celsius sau pescuitul de rechini la copca.
SURSA:
BCC.COM
Pe site-ul special creat pentru angajarile din Romania, compania
ofera cateva mostre de intrebari si raspunsuri, pentru a-ti da
seama daca esti potrivit sa lucrezi pentru retailerul suedez.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Majoritatea celor mai creative pagini de pe Twitter apartin, asa
cum era de asteptat, unor designeri sau artisti, scrie Business
Insider.
Pentru cei care nu au insa inclinatii artistice si nici
cunostintele tehnice necesare pentru a concepe un design unic si
inedit pentru pagina de Twitter exista servicii online care
faciliteaza acest proces. Printre ele se numara SpoonGraphics,
eHow, Mashable, Sitepoint sau Twitip. Iar pentru cei mai lenesi,
exista biblioteci cu imagini de fundal pentru Twitter, precum
TwitterBackgrounsBase.com, TwitrBackgrounds.com, Twitter
Gallery.com, TweetStyle.com sau Twitter-Images.com.
In topul filmelor cu cele mai multe nominalizari la Oscar 2011
urmeaza “Adevaratul curaj/ True Grit”, cu 10, si “Reteaua de
socializare/ The Social Network” si “Inceputul/ Inception”, cu cate
opt.
Cea de-a 83-a gala a premiilor Oscar va avea loc pe 27
februarie, la Kodak Theatre din Los Angeles.
Nominalizarile la premiile Oscar 2011 au fost anuntate marti,
intr-o conferinta de presa, la Los Angeles, de actrita Mo’Nique si
presedintele Academiei de film americane, Tom Sherak, potrivit
Mediafax.
Temperaturile au fost deosebit de scazute, miercuri dimineata,
in tot judetul Covasna, meteorologii consemnand minus 25,5 grade
Celsius la Intorsura Buzaului, la ora 07.50, minus 22 de grade
Celsius la Sfantu Gheorghe si Targu Secuiesc, si minus 16 grade
Celsius la Baraolt. Meteorologii se asteapta ca frigul sa persiste
si in urmatoarele zile.
Primarul orasului Intorsura Buzaului, Leca Bancila, a declarat,
miercuri, corespondentului MEDIAFAX ca nu sunt probleme cu
furnizarea apei potabile sau a energiei electrice. De asemenea,
Bancila a afirmat ca in cursul zilei angajatii Primariei vor vizita
localnicii cu probleme sociale pentru a vedea daca au lemne
suficiente pentru a-si incalzi locuintele.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Acum 20-30 de ani, Elena Ceausescu impartea fabricile, ce sa
produca si unde: fostul Sicomed se ocupa de injectabile si
perfuzabile, despre Antibiotice e clar, iar Terapia medicamente
solide orale din zona cardiovascular, Biofarm se ocupa de
brandurile cunoscute.” Am ajuns in 2011, iar configuratia
producatorilor de medicamente din Romania s-a schimbat. Ce amintea
mai sus Dragos Damian, seful Terapia-Ranbaxy, a fost dat uitarii,
cat timp multinationalele au achizitionat vechile fabrici
romanesti, le-au modernizat si, fireste, au diversificat
portofoliul de medicamente produse.
Branduri precum Ciocolax sau Rinofug au disparut complet, in timp
ce altele continua sa ramana in mintea pacientilor, cu succes
pentru producatorii autohtoni. “In trusa de prim ajutor a
sovieticilor era batrana folie de plastic de Faringosept. A ramas
traditia si de aceea cea mai mare parte a exportului companiei,
circa 13 milioane de euro din totalul de 15, au plecat in 2010
inspre Rusia si Ucraina”, sustine CEO-ul Terapia-Ranbaxy, parte a
grupului Daiichi-Sankyo.
Producatorii de medicamente generice sunt in majoritatea lor
companii internationale cu importante facilitati de productie in
Romania. In tarile Uniunii Europene, in special in cele ale Europei
Centrale si de Est care se confrunta cu acelasi tip de probleme
financiare, producatorii de generice sunt parteneri strategici ai
sistemelor publice de sanatate si ai economiei nationale.
Schimbarea cadrului de reglementare din 2010 pune bazele unui
parteneriat intre autoritati si mediul de afaceri specific, pentru
prima data si in Romania, dupa ce mecanismul de compensare
avantajeaza medicamentele generice pentru economisirea de bani la
bugetul de stat.
“Pana in 2012 se asteapta intrarea in uz a inca cel putin 15
molecule generice, la preturi accesibile, ce vizeaza cele mai
importante arii terapeutice din sfera aparatului cardio-vascular, a
sistemului nervos central, a bolilor reumatice, ale tractului
digestiv, precum si a cancerului”, spune Dragos Damian, care este
si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
din Romania. El estimeaza ca in 2011 valoarea cumulata a
economiilor realizate la bugetul alocat cheltuielilor cu
medicamente va totaliza un miliard de lei. Investitiile
producatorilor romani de generice, cifrate pana acum la peste doua
miliarde de euro, vor continua si in 2011. Introducerea in
fabricatie a moleculelor originale a caror perioada de protectie
sub patent a expirat, dezvoltarea facilitatilor de productie
autohtone sau investitiile in forta de munca sunt chestiuni ce se
vor afla in continuare pe agenda companiilor farmaceutice
locale.
In total, investitii care vor cumula cel putin 50 milioane de
lei la nivelul membrilor APMGR, care inglobeaza companii precum
Actavis, Antibiotice, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed, Sandoz,
Terapia-Ranbaxy si Zentiva, cu o cifra de afaceri cumulata de 1,5
miliarde de lei in 2009. Cele opt companii creeaza peste 7.500 de
locuri de munca. Daca in 2009 la nivelul asociatiei au fost
disponibilizati aproximativ 500 de angajati si s-au inregistrat
peste o mie de ore de somaj tehnic, in 2011 se anticipeaza ca la
nivelul APMGR se vor infiinta cel putin 250 noi locuri de munca,
iar numarul angajatilor din industriile conexe se va majora cu un
factor de multiplicare de opt ori.
“E cumva normal ca industria sa fie concentrata aici”, spune
Bogdan Putinica, directorul executiv al companiei de soft Enea
Romania, despre Bucuresti. Dincolo de argumente precum pozitionarea
geografica sau contactul rapid cu exteriorul prin intermediul unui
aeroport international, Capitala atrage anual cele mai mari
investitii din partea multinationalelor prin comparatie cu alte
orase din tara, dar si o buna parte din specialistii din anumite
domenii care migreaza spre un centru de business mai ofertant din
punct de vedere financiar.
In cifre, 5,8 miliarde de euro si aproape 69.000 de oameni
compun industria IT&C din Bucuresti, adica 67%, respectiv 56%
din nivelul din toata tara, procente la care se adauga si peste 60%
din contributia la produsul intern brut a pietei de
telecomunicatii, hardware, software si servicii, potrivit unui
studiu realizat de Institutul pentru Tehnica de Calcul (ITC) pentru
anul 2009. Urmatoarele orase ca dimensiune ar fi Clujul, cu un
business IT&C de 1,21 miliarde de euro si in jur de 8.500 de
angajati, si Timisoara, care genereaza putin peste jumatate de
milion de euro si angajeaza in domeniu aproape 12.500 de oameni.
“In linii mari, tendintele si clasamentul sunt acelasi si pentru
2010, doar ca cifrele nu sunt inca disponibile in totalitate”,
precizeaza Mircea Vuici, cercetator in cadrul ITC si coordonatorul
studiului.
Mana de lucru este totusi mai scumpa in Bucuresti. La fel si
chiriile si alte costuri semnificative pe care le-ar putea avea o
companie. In contrapondere, restul tarii nu mai sufera de multa
vreme de problema comunicatiilor ingreunate, mai ales ca internetul
din Romania este printre cele mai performante din toata lumea, iar
domeniul software, de exemplu, este unul care poate functiona la
fel de bine de la distanta. “In Iasi, costurile erau pana nu demult
cu 20-30% mai mici”, spune Putinica despre calculul facut la
momentul in care evalua potentiale destinatii pentru deschiderea
unui nou birou al companiei. Centrul cu 25 de angajati se va
deschide insa cel tarziu in martie in Republica Moldova, la
Chisinau, pe fondul costurilor cu 40% mai mici sau chiar 50% “daca
optimizam la maximum cheltuielile”, dupa cum spune managerul.
“Depinde bineinteles de orasul luat in calcul, dar numai mana de
lucru este cu o treime mai ieftina in provincie”, apreciaza Eugen
Schwab-Chesaru, seful pentru Europa Centrala si de Est al companiei
de consultanta IT Pierre Audoin Consultants (PAC). Singura problema
reala ar fi faptul ca oferta este totusi limitata, pe de-o parte
pentru ca multi specialisti migreaza spre Capitala, iar pe de alta
parte pentru ca cei ramasi sunt deja angajati de companiile care au
intuit mai devreme potentialul de reducere a cheltuielilor si au
pornit operatiuni regionale.
“Acum ar insemna sa deschizi un birou si sa iti asumi decizia de
a angaja oameni mai putin calificati pe care sa ii formezi intern
sau de a fura oameni de la competitie”, spune Putinica, aducand in
plus argumentul ca orasele cu acces la transport aerian nu mai sunt
chiar atat de ieftine si sunt deja inchise din cauza companiilor
deja prezente care au absorbit toata forta de munca. Iar pentru o
multinationala devine chiar mai dificil sa desfasoare activitati in
provincie, mai ales cand se pune si problema unor vizite din partea
managerilor din alte tari.
Anul acesta, Transporturile au la dispozitie, prin Compania
Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), 1,42 de
miliarde de euro pentru investitiile in infrastructura, atat in
drumuri nationale, cat si in autostrazi, in crestere
nesemnificativa fata de bugetul de anul trecut, conform proiectului
de buget pe 2011, publicat pe site-ul ministerului de resort. La un
cost mediu de 7 milioane de euro pe kilometru de autostrada,
bugetul ar ajunge pentru proiecte in lungime totala de 200 de
kilometri. In 2011 vor fi finalizati 117 noi kilometri de
autostrada. Este vorba despre tronsoanele Cernavoda-Medgidia (19,25
km), Medgidia-Constanta (31,5 km), Arad-Timisoara (32,25 km) si
centurile la nivel de autostrada Constanta (22 km) si Arad (12,25
km), conform datelor furnizate gandul de catre CNADNR. Anca Boagiu,
ministrul Trans¬porturilor, ne-a declarat la finele anului trecut
ca Autostrada Soarelui, Bucuresti-Constanta, va fi gata cu
siguranta pana la finele acestui an.
Cititi mai multe pe www.gandul.info