BusinessMagazin

Blog

  • Moody’s coboara ratingul Ungariei, forintul cade. Analistii lauda, prin comparatie, Romania

    “Deficitul bugetar structural al tarii se va deteriora”,
    apreciaza Dietmar
    Hornung    , analist al agentiei, referindu-se la faptul ca
    strategia guvernului Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare
    (taxe aplicate bancilor, companiilor din energie si telecom,
    transferul la stat al contributiilor destinate pana acum sistemului
    de pensii private) decat pe politici de consolidare fiscala pe
    termen lung. Efectul va fi un risc de instabilitate a sistemului
    fiscal pe termen mediu, la care se adauga deja ratele inalte ale
    datoriei sectorului privat si ale bancilor, in conditiile in care
    tara depinde de finantarea externa.

    Decizia Moody’s a determinat o cadere rapida a forintului, care
    luni seara a ajuns la 279 forinti/euro, fata de 277 forinti/euro in
    tranzactiile de vineri.

    Timothy Ash si Raza Agha, analisti la RBS Londra, considera ca
    “problema pentru Ungaria e ca in comparatie cu alte tari cotate
    similar, chiar si un rating BBB- apare oarecum drept prea generos”.
    Romania, de pilda, este cotata cu rating BB+ de S&P si Fitch,
    insa are ponderi ale datoriei publice si externe in PIB la jumatate
    fata de Ungaria, are in derulare un acord cu FMI si UE si abordeaza
    activ reforma din sistemul de pensii, ceea ce va ameliora pe termen
    lung sustenabilitatea finantelor publice, adica exact invers fata
    de cum se intampla in Ungaria, considera cei doi analisti, citati
    de Portfolio.hu.


    La ora actuala, atat Moody’s, cat si Standard & Poor’s si Fitch
    au perspectiva negativa pentru ratingul Ungariei (Baa3/BBB-), ceea
    ce inseamna un avertisment ca daca guvernul lui Viktor Orban
    continua pe aceeasi linie, cu neutralizarea Consiliului Fiscal prin
    taierea aproape completa a finantarii, cvasi-desfiintarea
    sistemului pensiilor private si ingerinte in activitatea bancii
    centrale, Ungaria risca degradarea ratingului datoriei de la
    “investment grade” la “junk”, ceea ce ar echivala cu costuri mult
    mai mari de finantare de pe pietele financiare si trimiterea inapoi
    a tarii in bratele FMI.

    Prima de risc pentru finantarea Ungariei pe pietele
    internationale a crescut deja cu peste 100 de puncte de baza in
    ultimele doua saptamani, insa guvernului lui Orban nu-i plac astfel
    de vesti si atunci “il ucide pe aducatorul de vesti proaste”,
    declara Gyorgy
    Kopits    , seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, institutie cu
    acelasi rol ca si cea omonima din Romania – de a cenzura erorile de
    politica bugetara ale autoritatii.

    Consiliul Fiscal a criticat frecvent politicile fiscale ale
    guvernului, asa incat s-a ales cu finantarea taiata: partidul
    Fidesz, de guvernamant, a propus ca aproape tot bugetul Consiliului
    pe 2011 sa fie varsat in conturile unei fundatii de ajutorare a
    rromilor, apoi ca actuala structura a Consiliului sa fie
    desfiintata si inlocuita cu una noua. “Ce vrea guvernul sa creeze e
    nu un leu fara dinti, ci de-a dreptul o umbra de
    leu fara dinti    “, spune Kopits.

  • EXCLUSIV: Ce planuri are noul sef al Google Romania

    “Demersurile de deschidere a unui birou la Bucuresti au inceput inca de acum cateva luni”, povesteste Dan Bulucea intr-un interviu cu BUSINESS Magazin. A fost contactat de cineva din departamentul de resurse umane al Google din Irlanda, unde se gaseste centrul operational al companiei, iar de atunci a pornit si procesul de recrutare pentru un manager al biroului local. “Nu stiu daca au fost sau nu si alti candidati. Procedurile au fost destul de discrete”, mai spune cel care a fost numit din noiembrie seful Google Romania, cu ocazia primei discutii despre planurile pentru 2011.

    Povestea nu incepe insa aici. Primul serviciu tradus in limba romana a fost chiar motorul de cautare, in 2003, urmat un an mai tarziu de cel de publicitate online AdWords, care a devenit disponibil si aici. Apoi au inceput cautarile pentru un consultant menit sa furnizeze Google informatii despre situatia internetului de la noi, ceea ce Radu Tudorache, fost manager al Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii, a si facut timp de mai putin de un an. Rand pe rand au fost apoi localizate din ce in ce mai multe servicii, peste zece in momentul actual. Dupa plecare, consultantul n-a mai avut insa inlocuitor si, cu toate ca studentii de la Politehnica Bucuresti poate inca isi mai amintesc pancarta din curtea universitatii pe care era scris un anunt de angajare, planurile Google legate de prezenta oficiala au parut sa fie lasate deoparte. Pana anul acesta.

    Primele semne ca americanii au pus Romania pe harta lor au fost date chiar de un anunt oficial din primavara, cand cu ocazia unei vizite la Bucuresti, Steffan Ehrhartt, product specialist pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa al Google, a declarat ca piata romaneasca este pregatita pentru o reprezentanta a companiei. Ehrhartt a desfacut atunci ambalajul unei surprize care se pregatea mai repede decat s-ar fi asteptat multi. Cateva zile mai tarziu a venit si confirmarea din partea Ameliei Cretu, agency relationship manager pentru aceeasi regiune, ca spre finele anului va fi inaugurat biroul. Pe lista sunt pentru urmatoarea perioada birouri si in fostele tari iugoslave.

    “Am gasit deja biroul si urmeaza sa incepem sa formam si o echipa”, spune acum Dan Bulucea despre primele miscari pe care le face din noua functie. In prima faza, nu vor fi mai mult de zece oameni, cu precadere specializati in marketing, vanzari si suport, cifra estimata sa creasca pe masura ce operatiunile vor fi extinse. Nu toti angajatii ce se vor ocupa de Romania vor locui aici sau vor raporta biroului local, ci vor fi in continuare angajati Google, distribuiti in toate colturile lumii, care vor deservi intr-un fel sau altul activitatea de aici.

    Managerul a petrecut ultima luna mai mult in avion, intre diverse tari unde Google are birouri, discutand in tot acest timp cu reprezentanti ai companiei despre internetul romanesc si despre planurile pentru aceasta zona. Pana acum, de adaptarea serviciilor folosite de consumatorii de aici s-au ocupat specialisti din Elvetia, unul dintre centrele de cercetare si dezvoltare importante din regiune, iar componenta de suport se facea din Polonia. Partea operationala este administrata din Irlanda, de o echipa de zece oameni, dintre care patru romani.

    Ce se pregateste concret este destul de greu de spus inainte sa fie parcurse toate procedurile si sa existe aprobarile de rigoare din partea grupului, insa indicii exista. “Principalele directii ar fi vizibilitatea companiilor locale in lume prin intermediul internetului, gama de servicii localizate si cresterea numarului de firme care folosesc mediul online pentru a se pune in valoare si a-si creste afacerile”, spune Dan Bulucea. “Inainte de 2000, produsele localizate, in limba romana, nu erau prea populare. Odata cu cresterea numarului de utilizatori insa au devenit o prioritate”, adauga seful biroului local. In centrul atentiei pentru Google vor fi servicii precum Maps si cele de publicitate online.

  • Dezghet la inceputul iernii

    Gradele din termometru si calendarul dau semne clare ca urmeaza
    cea mai friguroasa perioada din an. Cu toate acestea, tocmai acum
    piata imobiliara s-a incalzit, ajutata de cateva actiuni care au
    colorat paginile ziarelor de saptamana trecuta. Dincolo de valorile
    investitiilor, mii de noi locuri de munca au fost create intr-o
    perioada in care concedierile sunt la ordinea zilei.

    In ton cu sarbatorile care bat la usa, fostul fotbalist Gica
    Popescu impreuna cu doi asociati au deschis portile Doldora Bazaar,
    un centru comercial en-gross si en-detail, in urma unei investitii
    de 10 milioane de euro. Nu mai putin de 12.000 de mp (de peste doua
    ori mai mult decat un teren de fotbal) gazduiesc acest nou complex
    comercial pentru care au fost angajati 2.000 de oameni. Gica
    Popescu se asteapta ca Doldora Bazaar sa atraga in jur de un milion
    de clienti. Un semnal cat se poate de pozitiv, daca tinem cont de
    faptul ca mai toti retailerii au preferat anul acesta o politica
    rezervata in investitii. Ridicand miza, fostul fotbalist si
    asociatii sai au anuntat ca vor sa inceapa anul viitor a doua faza
    a acestui proiect, pentru care ar urma sa mai investeasca inca
    aproape 20 milioane euro. La capitolul investitiilor pentru anul
    viitor trece Popescu si planurile de a construi un hotel de patru
    stele si a unui centru de birouri in Bucuresti.

    Fostul capitan de fotbal al Barcelonei, care castiga Cupa
    Cupelor in urma cu circa 13 ani, a castigat mai mult din
    investitiile in domeniul imobiliar decat din sport. A ales in
    trecut sa-si bage banii in domeniul rezidential, iar acum se
    reorienteaza catre comert. Chiar si terenul din zona Rahova in care
    a ridicat bazarul era initial destinat unui proiect cu locuinte,
    dar din cauza puterii de cumparare scazute Popescu a preferat sa
    construiasca un bazar. Rationamentul lui se poate dovedi cat se
    poate de just: daca vanzarile de locuinte au intrat acum intr-un
    punct mort, nu la fel stau lucrurile si cu cheltuielile zilnice.
    Mai cu seama ca inaugurarea bazarului prinde cel mai bun vant in
    vele, fiind deschis chiar in perioada in care cumparatorii deschid
    ceva mai larg baierile pungii.

    Larg au deschis punga si cumparatorii cladirii de birouri
    Floreasca Business Park din nordul Capitalei. Un semnal cat se
    poate de concret al dezghetului din piata imobiliara, macar din
    prisma valorii tranzactiei: 100 de milioane de euro, cea mai mare
    din ultimii doi ani. “Piata de birouri din Bucuresti ofera in
    prezent valoare investitiilor”, au motivat reprezentantii
    cumparatorului, fondul sud-african de investitii New Europe
    Property Investment (NEPI). Ce importanta are, pana la urma, o
    asemenea vanzare? Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates
    of Romania, spune ca, in conditiile actuale, tranzactia, cu o
    valoare este destul de mica fata de piata de odinioara, “este un
    deal corect si pentru vanzator si pentru cumparator”.

    In plus, tranzactia este buna, in opinia lui Ilie, si pentru ca
    nu exista foarte multi potentiali cumparatori. Vanzatorii (Portland
    Trust si fondul american de investitii Apollo) vor incasa 27,6
    milioane de euro, diferenta de bani fiind un credit bancar pe care
    cumparatorii il preiau. Miscarea a avut loc intr-un moment in care
    piata este inca favorabila chiriasilor, spune Claudia Cetatoiu,
    senior consultant in cadrul departamentului de birouri King Sturge.
    Ea precizeaza ca raportul de forte incepe sa se modifice in
    favoarea proprietarilor, iar perspectivele pe termen lung pentru
    Bucuresti raman foarte pozitive. Cu toate aceste elemente in
    calcul, rezultatul ecuatiei arata spectaculos. Mai cu seama ca si
    aici miza creste din perspectiva viitorului: “E posibil ca aceasta
    tranzactie sa reprezinte un semnal bun pentru 2011”, adauga
    Ilie.

    Al treilea semnal – in ordine cronologica – este bifat de cea
    mai mare companie din Romania, Petrom. Aceasta a inaugurat
    proiectul imobiliar Petrom City, care are doua cladiri de birouri,
    un centru de date, o centrala electriva de 5 MW si o parcare de 900
    de locuri. Sediul va gazdui peste 2.500 de oameni, iar lucrarile au
    inceput in urma cu mai bine de doi ani si jumatate. Bugetul
    cheltuit pentru Petrom City se plaseaza in jurul a 130 de milioane
    de euro, dar, dincolo de suma, este important ca a fost construit
    in vreme de criza. 4.000 de oameni si 150 de companii au lucrat la
    proiectul care se intinde pe o suprafata de 100.000 metri
    patrati.

    Doua inaugurari si o tranzactie par la o prima vedere piese
    disparate intr-un puzzle, dar toate au un element comun. Sunt tot
    atatea semnale pozitive ca se intampla si alte lucruri in afara de
    restructurari, concedieri si ajustari de bugete. Mai mult de-atat,
    sunt verigi intr-un lant care tureaza motoarele economiei. Care
    trebuie sa se dezghete.

  • Ialomitianu: Desi multe voci spun ca guvernul Boc nu are viziune, avem prognozata in 2011 crestere economica de 1,5%

    “In ciuda faptului ca multe voci spun ca guvernul Boc nu are
    viziune, putem spune ca fata de anii 2009 si 2010, in 2011 avem
    prognozata o crestere economica de 1,5%, lucru validat si de
    organismele internationale”, a declarat la Palatul Victoria
    ministrul finantelor, Gheorghe Ialomitianu.

    Bugetul pe 2011 vizeaza reducerea deficitului de la 6,8% la 4,4%
    din PIB, astfel incat pana in 2012 sa se poata ajunge la un deficit
    bugetar de 3%.

    Reduceri sunt prevazute la capitolele cheltuieli curente,
    cheltuieli de personal, cheltuieli cu asistenta sociala, cheltuieli
    cu bunuri si servicii, cheltuieli cu subventiile. In schimb, este
    prevazuta o crestere a cheltuielilor cu investitiile, la 35,1
    miliarde de lei, fata de 33,9 miliarde in 2010. “O sa avem deci, un
    stat care cheltuieste mai putini bani pentru functionare si mai
    multi bani pentru investitii. Mai multi bani pentru investitii, mai
    multi bani pentru cofinantare”, promite Ialomitianu.

    “Guvernul Romaniei se bazeaza in anul 2011 pe o crestere a
    locurilor de munca, desi nu va fi o crestere mare, totusi avem o
    crestere. Vom avea cu 23 de mii de locuri de munca mai mult”,
    sustine ministrul.

    Bugetul prevede o crestere a incasarilor din TVA de la 39 de
    miliarde la 46 de miliarde de lei, respectiv la accize de la 17,4
    miliarde la 18,4 miliarde de lei, prin reducerea evaziunii fiscale
    si majorarea accizelor la tigarete conform programului de aliniere
    fiscala cu UE.

    In privinta bugetului de asigurari sociale, Ialomitianu spune ca
    nici in 2011 nu va fi un buget sustenabil, intrucat se vor
    transfera aici de la bugetul de stat 13,9 miliarde lei, iar pentru
    bugetul de somaj “vom avea o subventie de peste 3 miliarde lei” din
    aceeasi sursa.

    Restrictiile la angajarea in institutiile de stat se vor mentine si
    in 2011, la 7 posturi vacante nefiind permisa decat angajarea unui
    singur salariat.

    Ministrul a explicat si motivele care au determinat cresterea
    fondului de salarii la Ministerul Administratiei si Internelor si
    la Ministerul Apararii Nationale: conform legii unitare a
    pensiilor, militarii sunt obligati sa contribuie la bugetul
    asigurarilor sociale, iar ca sa nu le scada veniturile din cauza
    platii acestor contributii, soldele le-au fost majorate
    corespunzator cu suma datorata drept contributie.

  • Pensionarii si revolutionarii cu venituri peste 740 de lei vor plati contributii la asigurarile de sanatate

    Impactul bugetar al acestei masuri, prin extinderea numarului de
    persoane care vor contribui la Fondul National Unic de Asigurari de
    Sanatate cu 2.067.764 de persoane, se ridica la 1,4 miliarde de
    lei.

    Ministrul Sanatatii, Cseke Attila, a explicat ca in cazul
    pensionarilor cu pensii mai mari de 740 de lei, contributia de 5,5%
    la Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate se va aplica
    intregii sume. Pana acum, la pensiile peste 1.000 de lei se platea
    5,5%, dar numai pentru diferenta intre pensia primita si 1.000 de
    lei. Deci, daca un pensionar avea 1.200 de lei, platea 5,5% pe suma
    de 200 de lei, nu se platea pe intreaga suma, in timp ce acum se
    plateste, peste 740 de lei, pe intreaga suma. Daca prin aplicarea
    CASS de 5,5% s-ar scadea sub nivelul de 740 de lei, atunci se va
    plati contributia pana la 740 de lei.

    “As preciza, cu privire la categoria pensionarilor, ca pana in
    2003 toti pensionari indiferent de nivelul pensiei contribuiau la
    Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate”, a amintit
    Cseke Attila.

    Vor fi in continuare scutiti de la plata asigurarii de sanatate
    pensionarii cu pensii mai mici de 740 de lei, precum si “copiii,
    tinerii, studentii, daca nu realizeaza venituri”, spune
    ministrul.

    Cseke Attila afirma ca “masura luata astazi este dificila, dar
    necesara”, in contextul in care in anul 1997 existau sase categorii
    de persoane exceptate de la plata contributiilor la asigurarile de
    sanatate, iar in prezent exista 13 astfel de categorii. “Am ajuns
    ca la nivelul anului 2010, numarul total al persoanelor scutite de
    plata contributiei de asigurari sociale de sanatate sa fie
    10.732.616, din 21.500.000 de persoane, cat numara populatia
    Romaniei in prezent. Practic, avem doar 6.729.264 platitori de
    asigurari, din care aproximativ 5.000.000 de salariati.”

    In 2009, la fondul de asigurari de sanatate au fost colectate 14,6
    miliarde de lei in conditiile in care consumul de servicii
    medicale, medicamente si dispozitive medicale a fost de 17,2
    miliarde de lei. Veniturile fondului au scazut constant in ultimii
    ani: 2007 – 13 miliarde lei, 2008 – 15,7 miliarde lei, 2009 – 14,6
    miliarde lei, septembrie 2010 – 12,6 miliarde lei. “Sanatatea
    costa”, a conchis ministrul, indicand ca acesta a fost principiul
    care a stat la baza deciziei de a extinde plata CASS.

  • Lungmetrajul SF se incheie: daca nasti dupa 1 ianuarie, stai un an acasa

    Modificarile nu vor fi aplicate si beneficiarilor actuali.
    Potrivit premierului, mamele care se vor intoarce la munca vor
    primi o prima de intoarcere de 500 de lei si vor putea opta pentru
    concediu fara plata pentru urmatorul an.

    “Incepand cu anul 2011, situatia va fi urmatoarea: durata
    indemnizatiei – un an; valoarea indemnizatiei – la fel ca si acum,
    minim 600 lei, maxim 3.400 lei; prima de reintoarcere de 500 lei;
    concediu fara plata, ca posibilitate, pe parcursul celui de-al
    doilea an, cu mentiunea ca oricand parintele se intoarce la munca,
    pana la epuizarea celor 24 de luni, primeste prima de 500 lei.
    Pentru cei care vor intra sub incidenta indemnizatiei, adica pentru
    copiii care se vor naste in 2011, de atunci valoarea indemnizatiei
    va fi aceeasi ca si acum, dar durata va fi de un an, cu
    posbilitatea de a merge intre 12 si 24 luni cu concediu fara plata.
    Oricand in aceasta perioada de timp, parintele se intoarce la
    munca, primeste o prima de intoarcere de 500 lei pe luna”, a spus
    Boc.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Unul din sase patroni vrea sa faca angajari la
    primavara    , calculeaza Gandul, iar sansele cele mai mari
    de angajare vor fi in sectoare precum comertul, industria
    prelucratoare, finantele si asigurarile; comparativ cu Ungaria si
    Polonia insa, in Romania sansele de angajare sunt mai reduse.
    Bradul de 10.000 de euro, decorat cu cristale Swarowski, cu globuri
    suflate manual in sticla si umplute cu praf de aur sau de argint e
    amintire in 2010 – cumpatarea si traditia sunt tendintele
    sarbatorilor din acest an.

    Cresteri economice de 7-8% pe an vor ramane doar o
    amintire     pentru Europa Centrala si de Est, deoarece vor intra
    mai putini bani din strainatate, sustine fostul ministru de finante
    Daniel Daianu, care precizeaza ca de la inceputul crizei, capitalul
    care a iesit din regiune a fost de pana la 10% din PIB, potrivit
    Evenimentului Zilei. Enel Green Power a demarat lucrarile la
    primul parc eolian al companiei in Romania, centrala electrica
    eoliana Agighiol, situata in Valea Nucarilor, langa orasul
    Tulcea.

    Economisirea prin scaderile de salarii din
    invatamant, sanatate si administratie     s-a risipit in cresterile
    veniturilor din regiile publice, observa Adevarul: salariile
    au scazut la bugetarii “clasici”, dar au crescut la cei care
    lucreaza in companiile nationale. Peste 1.000 de proprietati sunt
    scoase la licitatie de institutiile de credit pana la sfarsitul
    acestui an, la preturi semnificativ sub cele ale pietei, iar pentru
    ca executorii gasesc greu clienti, licitatiile sunt rostogolite de
    la o luna la alta.

    Bursa pestelui din Tulcea, un proiect de cinci
    milioane euro, a declansat un conflict de proportii intre pescari
    si autoritati, iar suspiciunile sunt alimentate si de implicarea
    unui personaj apropiat lui Sorin Ovidiu Vintu, scrie Romania
    Libera    . Statul nu are banii necesari sa puna in practica toate
    proiectele ministrului Transporturilor, contributia statului pentru
    construirea celor 241 de kilometri care trebuie definitivati in
    urmatorii doi ani fiind de aproximativ 2 miliarde de euro.

    In cele opt vizite oficiale sau de stat pe care le-a avut in 2010,
    presedintele Traian Basescu nu a luat cu el in
    avion oameni de afaceri    , iar contractele semnate de companii
    romanesti in strainatate, in timpul unor astfel de vizite, sunt
    zero, remarca Ziarul Financiar. Numarul de minute si SMS-uri
    incluse a crescut de peste 15 ori in trei ani, cresterea fiind
    stimulata de reglementari si competitie, in conditiile in care
    tarifele celor trei mari operatori au ramas aproximativ
    egale.

  • Mihai Rohan: “In Romania, partea putreda tine de politic”

    “La noi, partea putreda tine de politic”, afirma Rohan,
    exemplificand cu faptul ca din 1990 incoace nu a existat vointa
    politica de a face din constructia de autostrazi o prioritate
    nationala. “Pana si Albania s-a miscat mai repede in acest
    domeniu”, spune el, apreciind ca daca de la inceputul anilor ’90
    s-ar fi initiat investitiile pentru autostrazi, astazi o mare parte
    dintre investitorii “care altfel nu vin sa-si rupa aici masinile”
    ar fi ales Romania.

    Referitor la programul de infrastructura rutiera anuntat zilele
    trecute de ministrul transporturilor, Anca Boagiu, conform caruia
    pana in 2020 ar urma sa avem in total circa 1.000 km de autostrada,
    Mihai Rohan a comentat ca nu poate decat sa-si doreasca si sa fie
    optimist ca un astfel de program va fi dus la bun sfarsit, nu fara
    a remarca insa lipsa de continuitate a politicilor de pana acum ale
    tuturor guvernelor, care “incep de fiecare data de la zero atunci
    cand ajung la putere si desfiinteaza tot ce au facut predecesorii
    lor”.

    Rohan s-a declarat personal neinteresat de politica, marturisind ca
    a fost invitat de-a lungul carierei sale sa se inscrie in diverse
    partide, insa a preferat sa nu o faca, convins ca s-ar fi expus
    astfel sa intre “intr-o mocirla” din care cu greu ar mai fi putut
    iesi.

    Seful Carpatcement Holding este unul dintre cei mai puternici si
    longevivi manageri din Romania, fiind dupa 1990 fondatorul
    holdingului Romcim, care reunea afacerile a patru fabrici de ciment
    din tara, iar in 1998 fondatorul Carpatcement Holding, cu doua
    fabrici (Deva si Fieni) detinute de grupul german
    HeidelbergCement.

    Mihai Rohan a anuntat in noiembrie ca isi incheie mandatul la
    conducerea Carpatcement Holding, urmand sa fie inlocuit in functie
    de Florian Aldea, directorul general al Carpat Beton, parte a
    holdingului. Rohan va ramane inca doi ani presedinte al Consiliului
    de Administratie al Carpatcement si presedinte al Patronatului din
    Industria Cimentului (CIROM).

    ——————-

    Mihai Rohan a fost invitatul celui de-al noualea eveniment din
    seria “MEET THE CEO” organizat lunar de BUSINESS Magazin. La
    precedentele editii au participat Mariana Gheorghe (Petrom) si
    Liliana Solomon (Vodafone), Misu Negritoiu (ING Bank Romania),
    Saduokhas Meraliyev (Rompetrol), Yorgos Ioannidis (Romtelecom),
    Radu Gratian Ghetea (CEC Bank), Dusan Wilms (Metro Cash & Carry
    Romania), Jerome Olive (Automobile Dacia), Frank Hajdinjak (E.ON
    Romania).

    Pentru a afla mai multe detalii despre “MEET THE CEO”, accesati
    sectiunea Evenimente a
    site-ului BUSINESS Magazin sau sunati la
    0318.256.293 / 0318.256.306.

  • Consiliul Fiscal: Schimbarile ad-hoc in regimul de impozitare arata ca Guvernul nu-si respecta propria strategie fiscala

    De exemplu, eliminarea impozitului minim a survenit la doua
    saptamani de la adoptarea strategiei fiscale de catre Guvern, fara
    consultarea Consiliului Fiscal si fara a fi prevazute masuri
    compensatorii. “Un astfel de mod de formulare ad-hoc si
    netransparent a politicii fiscal-bugetare este in directa
    contradictie cu principiul stabilitatii prevazut in Legea
    responsabilitatii fiscale. In aceste conditii, strategia nu apare
    decat ca o sarcina legala de care Guvernul s-a achitat in mod
    formal, desi aceasta ar trebui sa fie instrumentul esential care sa
    creeze cadrul pentru o politica fiscala coerenta, predictibila si,
    in cele din urma, credibila”, apreciaza Consiliul Fiscal, intr-o
    nota semnata de presedintele institutiei, Ionut Dumitru.

    La vremea adoptarii ei, strategia pe trei ani a fost considerata
    drept un pas enorm inainte spre o coerenta mai mare a politicii
    fiscale, mai ales cu cat, desi de ideea unei planificari bugetare
    pe doi, trei sau mai multi ani se vorbeste inca de pe vremea
    guvernarii Tariceanu, trecerea de orizontul unui singur an s-a
    dovedit dificila pentru toate guvernele, care s-au axat doar pe
    obiectivul unui deficit bugetar de indeplinit, fara a urmari vreo
    prioritate pe termen mai lung.

    Fata de proiectia din strategia fiscala pe trei ani, bugetul
    consolidat pe 2011 ia in calcul un plus de 2,5 miliarde de lei la
    venituri, provenite in special din TVA, respectiv un minus de 1,5
    miliarde de lei pe seama noilor calcule referitoare la impozitele
    pe venit si profit. Cheltuielile cu bunuri si servicii si capitolul
    “alte transferuri” cresc in 2011 cu 1,42 miliarde de lei, in
    special cu scopul platii restantelor din sistemul public de
    sanatate, iar capitolul asistenta sociala se reduce cu 1,4 miliarde
    de lei.

    Membrii Consiliului, care au fost solicitati de Guvern, conform
    legii, sa-si exprime opinia asupra legii bugetului pe 2011,
    constata ca proiectiile pentru unele venituri si cheltuieli
    bugetare – in special cheltuielile cu asistenta sociala si cele de
    personal – au la baza intentii de modificari legislative care nu au
    fost mentionate explicit in strategia fiscala, n-au fost puse in
    dezbatere publica si nu au fost aprobate inca nici macar la nivelul
    Guvernului – de exemplu, noua lege a pensiilor, schimbarea
    referintei pentru acordarea ajutorului de somaj sau modificarile
    legate de indemnizatia de crestere a copilului.

    Consiliul Fiscal considera nerealist si plusul estimat de 17%
    fata de 2010 al incasarilor din contributii de asigurari de
    sanatate, plus “care nu poate fi explicat decat in ipoteza unor
    masuri legislative generatoare de venituri suplimentare”. De
    asemenea, din documente lipsesc evaluari transparente ale
    costurilor, termene clare de indeplinire si detalierea resurselor
    financiare disponibile. In lipsa lor, politicile sectoriale au o
    credibilitate redusa, iar o evidentiere a proiectelor de investitii
    considerate prioritare la scara nationala lipseste, apreciaza
    Consiliul.

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente de marti