Blog

  • Camera Deputaţilor a adoptat legea privind amnistia fiscală. Funcţionarii publici nu vor fi obligaţi să returneze sporurile încasate în 2008-2010

    Deputaţii au aprobat proiectul care prevede stabilirea unor măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat, drepturi stabilite în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă şi pe baza hotărârilor consiliilor locale sau judeţene.

    După vot, toţi reprezentanţii grupurilor parlamentare au arătat că este un act de justiţie votarea acestui proiect.

    UDMR a depus, în 20 martie, la Parlament, proiectul de lege privind amnistia fiscală pentru circa 300.000 de funcţionari publici obligaţi să returneze sporurile încasate în 2008-2010, anunţa la acel moment Laszlo Borbely.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR BpL acordă credite pentru locuinţe începând de la zero avans

    Creditele anticipate, la fel ca şi celelalte produse de creditare ale BCR BpL, se acordă cu comision zero pentru analiza dosarului. Clienţii pot beneficia de perioada maximă de acordare de 14 ani (4 ani credit anticipat, continuat prin 10 ani credit locativ).

    Creditele acordate de BCR Banca pentru Locuinţe pentru domeniul locativ au ca destinaţii posibile: modernizarea, extinderea, cumpărarea unei locuinţe, a unei case sau a unui teren, refinanţarea unor credite pentru domeniul locativ sau crearea unui avans pentru alte credite pentru domeniul locativ.

    De asemenea, începând din 7 mai, banca lansează campania “Vacanţa de RenoVară!”, prin care premiază cu vacanţe la munte sau în străinătate oamenii care şi-au amânat vacanţele pentru a putea să-şi amenajeze locuinţa. “Clienţii care contractează un credit de la BCR BpL în perioada 7 mai – 30 iunie pot caştiga vacanţe la Poiana Braşov, Praga sau Barcelona”, a declarat Alexandru Ciobanu, preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe.

    Contractele de economisire-creditare pentru domeniul locativ prin intermediul BCR Banca pentru Locuinţe presupun dobânzi fixe oferite pentru toată durata contractului. Contractele pot fi încheiate cu BCR BpL direct în sucursalele şi agenţiile BCR, precum şi prin reţeaua de distribuţie proprie a băncii, respectiv prin forţa directă de vânzare şi prin partenerii BCR BpL.

    BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL), liderul pieţei de economisire-creditare pentru domeniul locativ, este subsidiara grupului BCR specializată în economisirea şi creditarea domeniului locativ în sistem colectiv. Principalii acţionari sunt Banca Comercială Română (BCR), România – acţionar majoritar cu 80% din acţiuni – şi S Bausparkasse der Oesterreichischen Sparkassen, bancă specializată în economisire-creditare a grupului austriac Erste – 20% din acţiuni.

  • Metrorex a anunţat licitaţia pentru construcţia liniei spre Otopeni. Când va fi adjudecat contractul şi la ce sumă se ridică acesta

    Lungimea traseului va fi de 14 km, cu 12 staţii, iar durata contractului pentru realizarea lucrărilor la structura de rezistenţă este estimată la 60 de luni.

    “Valoarea estimată a investiţiei este de circa un miliard de euro, finanţarea urmând a fi asigurată din credit extern (garantat de stat) şi alocaţie de la bugetul de stat” , se arată într-un comunicat al Metrorex.

    Data prevăzută în anunţul de intenţie pentru începerea procedurilor de adjudecare a fost stabilită la 3 septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cornelia Coman este numită CEO ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria

    Cornelia Aurelia Coman îl urmează în funcţie pe Zsolt Kovacs, care a decis să îşi continue cariera în afara grupului ING. În perioada imediat următoare, Cornelia Coman îşi va desfăşura activitatea atât în România, cât şi în Ungaria, până în momentul în care va putea să transfere responsabilităţile succesorului său, care urmează a fi anunţat în curând.

    Cornelia Coman s-a alăturat echipei ING Asigurări de Viaţă la 1 iunie 1998, ca actuar, iar în perioada 2001-2006 a ocupat poziţia de director actuariat şi management al investiţiilor. În 2006, ea a fost numită director general adjunct, iar în 2008 a preluat conducerea companiei în calitate de director general al ING Asigurări de Viaţă.

    100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Cornelia Coman, ING Asigurări de Viaţă

    Ea a fost aleasă vicepreşedinte UNSAR din 2008 şi preşedinte APAPR din 2011.”ING este în acest moment liderul pieţei de asigurări de viaţă din România şi foarte bine poziţionată pe piaţa pensiilor private şi facultative. (…) Privesc cu încredere către o nouă provocare alături de ING, într-o piaţă mai matură, aşa cum este cea din Ungaria”, spune Cornelia ComanING este presentă pe piaţa de asigurări de viaţă din Ungaria din anul 1991 şi este liderul acestei pieţe din 1997, cu o cotă de piaţă de 16,2%, brandul ING, la rândul sau, Bucurându-se de cea mai mare notorietate.

    Sfaturi pentru tinerii manageri de la… Cornelia Coman, CEO al ING Asigurări de Viaţă

    Până la finalizarea procesului de selecţie pentru un nou CEO pentru divizia de asigurări a ING din România, Adrian Lupescu, chief financial officer ING Asigurări de Viaţă, va asigura interimatul conducerii companiei. Adrian Lupescu şi-a început cariera alături de ING în 1998, ocupând poziţiile de actuar, director al departamentului de actuariat, director al departamentului de risc, iar de anul trecut conduce departamentul financiar al ING Asigurări de Viaţă.

  • Senatul a adoptat legea Ponta-Antonescu privind uninominalul într-un singur tur

    Proiectul care modifică legea electorală astfel încât, la alegerile parlamentare, să câştige mandate de deputaţi sau senatori candidaţii care întrunesc cele mai multe voturi în colegiile în care candidează, în sistem uninominal majoritar, a fost adoptată cu 77 de voturi “pentru”, 17 “abţineri” şi nouă voturi “împotrivă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Cornelia Coman, ING Asigurări de Viaţă

    Până în 2006, când a fost numită director general adjunct al companiei, a condus diviziile de Operational Risk Management şi Information Risk Management. Din 2008 a preluat conducerea deplină a ING Asigurări de Viaţă, iar acum conduce, în paralel, şi Consiliul de Administraţie al ING Fond de Pensii. În 2010 a fost numită membru în Consiliul de Management al ING Group, iar anul trecut a preluat şefia Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Coman deţine, de asemenea, şi funcţia de vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare (UNSAR).

    BUSINESS Magazin: Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?
    Cornelia Coman, ING Asigurări de Viaţă: Pornind de la experienţa personală, consider că drumul spre o carieră în lumea de business nu e nici mai anevoios şi nici mai uşor pentru o femeie prin comparaţie cu un bărbat. Reuşita în lumea de business ţine, înainte de toate, de un cumul de abilităţi personale, de educaţie şi pregătirea profesională, de viziune, de dorinţa de a reuşi şi, nu în ultimul rând, de timpul şi efortul investite în acest sens. În aceste condiţii, cred cu tărie că dacă o femeie dovedeşte că este capabilă, că are încredere în ea, că îi place ceea ce face şi obţine rezultate, poate avea o carieră foarte frumoasă în business şi, de ce nu, rapidă.

    BUSINESS Magazin: Care sunt calităţile feminine care ajută în business?
    Cornelia Coman, ING Asigurări de Viaţă: Pe lângă calităţile universal valabile ale unui lider de succes, cred că femeile pot demonstra abilităţi suplimentare în zona de ascultare activă şi de comunicare, în sensul larg al cuvântului. Comunicarea nu înseamnă doar să transmiţi anumite mesaje, ci şi să asculţi, să dai oamenilor spaţiul de care au nevoie, să îi faci să se simtă confortabil atunci când îţi vorbesc. Aş spune, de asemenea, că inteligenţa emoţională şi socială sunt mai dezvoltate în cazul femeilor.

    BUSINESS Magazin: Cum împăcaţi cariera cu viaţa de familie?
    Cornelia Coman, ING Asigurări de Viaţă: Pentru o femeie care munceşte şi îşi clădeşte o carieră, cea mai mare greutate ţine de alegerile pe care trebuie să le facă zilnic cu privire la timpul petrecut cu familia şi, atunci când există, cu copiii. Deşi, în cazul meu, sunt decizii asumate, orele petrecute la birou şi călătoriile în ţară sau străinătate au un impact şi asupra familiei, a copiilor în special care, pe măsură ce cresc, au nevoie şi îşi doresc să petreacă tot mai mult timp cu mine. Este foarte important însă să te asiguri că asumarea timpului de la serviciu îţi aduce şi mulţumirea de acasă, care te va ajuta să fii mai bun şi mai atent cu cei mici şi cu întreaga familie. În toate aceste alegeri şi decizii care pun în acord viaţa de familie cu cea de la birou, partenerul are un rol esenţial, el fiind cel care trebuie să te sprijine şi să preia o parte din responsabilităţile de acasă, inclusiv din cele legate de copii, iar eu am norocul să am parte de o astfel de susţinere.


    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Borcanul cu miere de la buget

    Că FMI ar fi urmat să aprobe oricum majorarea salariilor pentru bugetari astfel încât să fie readuse la nivelul din 2010 părea destul de limpede pentru analiştii financiari care, înainte de moţiunea de cenzură, prevedeau că guvernul Ungureanu va anunţa după încheierea misiunii FMI-CE-BM nişte măsuri de relaxare fiscală. Părea că e în cărţi chiar şi o reducere a CAS, dacă guvernul ar fi dovedit că poate compensa cu o colectare mai bună de venituri la buget ori cu tăieri suplimentare de cheltuieli.

    Motivaţia era în regulă: stimularea cererii interne – pârghia de bază pe care se poate miza într-o perioadă de recesiune în zona euro – şi reducerea poverii fiscale pentru companii. Cât despre condiţia de a nu depăşi limita de deficit bugetar de 3% din PIB, valabilă la nivel european, trebuie amintit că ţinta de 1,9-2,1% din PIB asumată de cabinetul Boc fusese oricum calificată de FMI drept “ambiţioasă” (adică greu realizabilă) în rapoartele din martie şi aprilie, iar analiştii băncilor luaseră deja în calcul o uşoară depăşire a ei către 2,5% din PIB (UniCredit) sau chiar 3,4% (BCR), previzibilă în context electoral.

    Noul cabinet Ponta a preluat din mers misiunea “reîntregirii” salariilor, completată de restituirea CASS percepute din eroare pentru pensiile mai mari de 740 de lei – o altă măsură avută în vedere de fostul guvern. După estimarea fostului ministru de finanţe Bogdan Drăgoi, toate acestea ar fi însemnat un efort bugetar de 1,5-2 mld. lei (salariile) plus 650 mil. lei (pensiile, numai pentru CASS plătită în acest an), în timp ce despre reducerea CAS, cu un cost estimat la 2,3 mld. lei, n-a mai vorbit nimeni, mai ales după ce guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că nu e fezabilă, inclusiv pentru că ar presupune pregătiri ce ar duce la depăşirea limitei legale de 6 luni înainte de alegeri în care nu se pot schimba politicile fiscale. Dacă adăugăm efectul întoarcerii la stat prin impozite a unei părţi din salariile şi pensiile “reîntregite” şi continuarea disciplinei fiscale (un angajat nou la fiecare 7 ieşiţi din sistemul bugetar, programul de creştere a eficienţei ANAF cu asistenţa Băncii Mondiale, reforma companiilor de stat şi reconsiderarea programului de investiţii ale MDRT), momentul ar putea fi depăşit relativ onorabil.

    Problema e însă contextul creat de ambiţiile particulare ale partidelor care compun sau susţin guvernul. PC a cerut reducerea TVA la 9% pentru produsele de panificaţie din septembrie, UNPR a cerut instituirea taxei de solidaritate pe averile foarte mari în actuala sesiune legislativă şi “măsuri privind creşterea salariilor, a pensiilor şi ridicarea nivelului de trai”, iar USL a enunţat deja ca obiectiv de guvernare “reanalizarea acordului tripartit privind evoluţia salariului minim brut pentru 2012- 2016”. Premierul Victor Ponta a promis că TVA redusă pentru produsele agricole se va regăsi “cel târziu” în proiectul bugetului pe 2013, ba a mai şi adăugat ironic că e normal ca Ministerul Finanţelor (adică ministrul Florin Georgescu, considerat unanim de către analişti o garanţie a prudenţei fiscale pentru noul guvern) să se opună la început, dar ulterior să accepte un calendar de aplicare.

    Aşa se explică de ce agenţia Fitch a afirmat că ratingul României ar fi afectat de “o deviere semnificativă de la programul de consolidare fiscală, prin politici populiste promovate înainte sau după alegeri”, unde anticipaţiile pentru perioada post-electorală contează chiar mai mult decât ceea ce se va întâmpla până atunci. Iar dacă la aceasta se adaugă presiunile intense ale PC pentru alegeri prezidenţiale anticipate, după ce şi aşa s-au schimbat două guverne în trei luni, nu miră pe nimeni nici deprecierea violentă a leului, de săptămâna trecută, nici accentuarea temerilor de inflaţie, fenomene care au oprit deja BNR din seria reducerilor de dobândă.

    “După tot ce s-a realizat până acum pentru restabilirea echilibrelor macroeconomice şi ducerea la bun sfârşit al acordurilor cu FMI şi UE, performanţe cu care puţine ţări se pot mândri, instabilitatea politică şi autosuficienţa sunt ultimul lucru de care România are nevoie. Încrederea investitorilor e greu de recâştigat şi încă şi mai greu de menţinut, mai ales când deja criza datoriilor se manifestă cu putere în Europa”, subliniază Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. “România are încă multe de făcut pentru reforma sectorului public şi consolidarea fiscală, iar certurile constante şi retorica ieftină sunt de rău augur pentru viitorul ţării.”

  • Hidra cu zece capete de la Hidroelectrica

    După 12 ani de secrete, contractele preferenţiale pe care toţi directorii Hidroelectrica, cu sprijinul fiecărui guvern, le-au semnat, ar putea ieşi la iveală, cu sprijinul Comisiei Europene, care săptămâna trecută a început cinci investigaţii pe tema acestor contracte, suspectând un ajutor de stat generalizat acordat companiilor care cumpără energia de la Hidroelectrica. Mai mult, Comisia Europeană spune că are indicii că statul a influenţat compania să încheie contractele.

    Primele contracte directe au fost semnate de producătorul de energie în 2001 cu Azomureş, Casirom Turda, Lafarge şi Alro. Dintre aceşti primi băieţi deştepţi, doar Alro a mai rămas legat de firele electrice ale Hidroelectricii. 1,8 mld. lei (peste 430 mil. euro) a fost valoarea totală a contractelor directe ale Hidroelectrica în 2010. Valoarea contractului semnat cu Alro a fost de 348,8 milioane de lei, cel mai mare contract individual al Hidroelectrica în 2010. Hidroelectrica mai are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei. Pe lângă Alro, băieţii deştepţi care se adapă din lacurile companiei de stat sunt Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România. Aceste 10 companii cumpără 70% din producţia de energie a Hidroelectrica, pe care apoi o revând în piaţă.

    Deşi problemele legate de energie sunt în primul rând politice, ghimpele acestor contracte directe stă mai mult în coasta presei decât în cea a politicienilor sau a directorilor numiţi politic care s-au perindat la conducerea Hidroelectrica. Presa din România, şi nu numai, a scris sute de articole pe acest subiect. Toţi directorii generali ai Hidroelectrica din 2005 încoace au spus că aceste contracte sunt benefice companiei, fiind singurul atu pe care îl au în relaţia cu băncile atunci când trebuie să se împrumute pentru a face investiţii. De asemenea, toţi miniştrii economiei, minister care deţine pachetul majoritar de acţiuni al acestei companii, au blamat, pe de o parte, aceste contracte, dar le-au şi perpetuat prin lipsa de acţiune.

    Ca de obicei, problema se rezolvă – sau este creată impresia că se rezolvă – prin peticeală. De la Codruţ Şereş, fostul ministru al economiei (acuzat de trădare), există un ordin de ministru care spune că toţi producătorii de electricitate controlaţi de stat sunt obligaţi să vândă energia disponibilă exclusiv prin bursa de energie OPCOM. Adică să vândă energia transparent, situaţie în care toată lumea ar şti numele beneficiarilor, cantităţile pe care aceştia le cumpără şi preţul de achiziţie. Acest ordin, emis pentru prima dată în 2006, a fost perpetuat şi de succesorii lui Şereş, adică Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Ion Ariton şi Lucian Bode. Ordin pe care însă nu prea îl respectă nimeni. De ce? Simplu, pentru că nimeni nu are energie disponibilă, fiind deja promisă şi vândută bilateral prin contracte cu clauze secretizate.
    Investigaţiile declanşate de Comisia Europeană săptămâna trecută sunt în curs, urmând ca în alte două săptămâni Comisia să prezinte public informaţii privind aceste investigaţii. Până atunci, tot ce putem face e să ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla.

    Ar fi trei scenarii. În primul, nu se întâmplă nimic, iar toţi băieţii deştepţi îşi păstrează privilegiile. Nu ar mira pe prea mulţi dacă s-ar întâmpla aşa. Obişnuiţi cu opacitatea companiilor de stat în România, un astfel de deznodământ ar smulge poate un suspin din pieptul celor care aşteaptă drenarea mlaştinii, o scurtă perioadă de resemnare şi atât.

  • Supereroii care au cucerit lumea (GALERIE FOTO)

    “Tatăl” personajelor de benzi desenate (comic books) este, fără îndoială, Superman, imaginat de Jerry Siegel şi Joe Shuster în 1932. Ei au vândut drepturile de folosire a personajului către casa de editură Detective Comics (DC Comics) în 1938, după care Superman a căpătat viaţă proprie în seriale de radio, programe TV, seriale de benzi desenate din ziare şi jocuri video. În 1978, Superman a căpătat statutul de vedetă internaţională, odată cu filmul cu acelaşi nume, avându-l în rolul principal pe Christopher Reeve. Clark Kent / Superman este înfăţişat ca un extraterestru de pe planeta Krypton, rătăcit pe Pământ şi care îşi foloseşte puterile supraomeneşti în slujba binelui.

    La momentul ieşirii sale pe piaţă, filmul a generat încasări de 300,2 milioane de dolari la nivel global, devenind al şaselea cel mai bine vândut film din istorie şi cel mai de succes al casei Warner Bros. Ulterior au fost lansate patru sequel-uri, cel mai recent fiind “Superman Returns” din 2006, cu Brandon Routh în rolul principal. Filmul a marcat un nou record pentru Warner Bros, cu încasări de 391 milioane de dolari la nivel mondial, devenind al nouălea în ierarhia celor mai bine vândute filme.

    Casa de editură Marvel Comics se află acum în centrul atenţiei graţie vedetelor din “The Avengers” – Thor, Iron Man, Hulk, Captain America, Thor, Hawkeye şi Black Widow, însă revenirea vine după un eşec comercial: “Ghost Rider: Spirit of Vengeance”, sequel-ul de anul trecut al lui “Ghost Rider” din 2007 cu Nicholas Cage, a generat încasări de numai 45 de milioane de dolari, fiind considerat un eşec de box-office.

    Hulk din “The Avengers”, jucat de Mark Ruffalo, are deja la activ câteva încarnări de succes. Edward Norton a fost geniul transformat într-un uriaş monstru verde în versiunea din 2008 a lui “The Incredible Hulk”, iar Eric Bana a fost eroul versiunii din 2003. Ambele filme au fost succese de box-office, cu încasări în SUA de 55,4 milioane de dolari, respectiv 62,1 milioane.

    Iron Man, la rândul său, apărut ca personaj de bandă desenată în 1963, a ajuns vedetă de film în filmul cu acelaşi nume din 2008, în interpretarea lui Robert Downey Jr., care a adus încasări de 318 milioane de dolari în SUA şi 570 milioane de dolari pe plan mondial. Seria a continuat cu “Iron Man 2″ în 2010”, “The Avengers” din 2012 şi un “Iron Man 3” planificat pentru 2013.

    Tot benzile desenate ale Marvel Comics sunt la originea celor patru filme din seria “X-Men”. Cel mai nou, “X-Men Origins: Wolverine” (2009), centrat pe povestea supereroului Wolverine, interpretat de Hugh Jackman, a avut un buget de 150 de milioane de dolari şi a adus încasări globale de peste 348 milioane de dolari.

    Alte personaje de benzi desenate recent transpuse pe ecran sunt John Carter din filmul cu acelaşi nume, interpretat de Taylor Kitsch, Batman, care se întoarce pe ecrane în iulie în “The Dark Knight Rises”, cu Christian Bale, şi Omul-Păianjen, interpretat de Andrew Garfield în “The Amazing Spider-Man”, cu premiera tot în iulie.

    Sursa foto: ibtimes.com

  • Guvernul Ponta a obţinut învestitura în Parlament

    Pentru ca Guvernul să fie învestit erau necesare voturile favorabile a 231 de parlamentari.

    Componenţa guvernului Victor Ponta: Florin Georgescu – vicepremier şi ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu – ministru al Economiei, Ioan Rus – ministru de Interne, Andrei Marga – ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean – ministru al Justiţiei, Corneliu Dobriţoiu – ministru al Apărării Naţionale, Leonard Orban – ministru al Afacerilor Europene, Mircea Diaconu – ministru al Culturii, Daniel Constantin – ministru al Agriculturii, Ovidiu Silaghi – ministru al Transporturilor, Eduard Hellvig – ministru al Dezvoltării Regionale, Dan Nica – ministru al Comunicaţiilor, Vasile Cepoi – ministru al Sănătăţii, Ioan Mang – ministru al Educaţiei, Rovana Plumb – ministru al Mediului, Mariana Câmpeanu – ministru al Muncii, Victor Paul Dobre – ministru delegat pentru Administraţie, Lucian Isar – ministru delegat pentru Mediul de Afaceri, Mircea Duşa – ministru pentru relaţia cu Parlamentul, Liviu Pop – ministru delegat pentru Dialog Social.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.