Agenţia de rating a anunţat decizia joi noaptea, după închiderea şedinţei bursiere de la New York, iar rezultatele evaluării începute în februarie sunt mult mai puţin negative decât se aşteptau pieţele. Acţiunile băncilor şi costurile de asigurare a datoriilor faţă de neplată, aşa-numitele contracte credit-default swap, au fost sub presiune în ultimele luni în aşteptarea unei catastrofe după încheierea evaluărilor efectuate de către Moody’s, însă pieţele au răsuflat uşurate după deciziile de rating anunţate joi. Costul credit-default swap pe datoriile Morgan Stanley a scăzut, iar acţiunile băncii au crescut cu 4,6% în sesiunea de seară de la New York, după ce Moody’s a coborât ratingul băncii cu două trepte, deşi avertizase că ar putea retrograda instituţia cu trei niveluri, potrivit Bloomberg.
Blog
-
Tentativă de blat! Grecia a cerut Germaniei doi ani pentru victoria la diferenţă de două goluri!
Alăturarea celor două fapte este ridicolă, însă înfruntarea sportivă dintre cei doi poli ai crizei din zona euro nu poate să nu capete valoare simbolică. Grecia, exponentul fiilor risipitori de pe ţărmul Mediteranei, faţă în faţă cu Germania, figura responsabilă, cu buzunare adânci, constrânsă de circumstanţe să-şi asume poziţia de salvator, să accepte povara ultimului cuvânt în tangoul politicienilor europeni.
Conform cotei în acţionariatul Băncii Centrale Europene şi în Fondul European de Stabilitate Financiară, Germania este responsabilă pentru 27% din finanţarea împrumuturilor şi a garanţiilor de criză din zona euro. Cu aproximativ 20%, Franţa ocupă locul secund în topul răspunderii, urmată de restul statelor din zona euro, proporţional cu “greutatea” în capitalul vărsat al BCE.
Aşteptate cu sufletul la gură, alegerile din Grecia din 17 iunie au trecut fără prea multă vâlvă. Cei care erau siguri că Grecia va ieşi din zona euro au răsuflat uşuraţi. Cei care pariază pe destrămarea proiectului european sunt nevoiţi să-şi pună pofta-n cui, cel puţin pentru moment. Restul spectatorilor şi-au îndreptat atenţia către Spania şi Italia, fapt relevat de menţinerea costurilor de finanţare a celor două state la niveluri ridicate în zilele care au urmat scrutinului din Grecia, deşi rezultatul alegerilor a indicat încă din primele momente că urma ca partidele favorabile menţinerii acordurilor cu creditorii externi să se asocieze într-un guvern care să poată garanta continuarea colaborării cu Uniunea Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană.
La putere au ajuns încă odată Noua Democraţie şi PASOK, rivali tradiţionali şi principalele forţe politice care s-au succedat la guvernarea Greciei în ultimii 38 de ani. La alianţă s-a alăturat mai mica formaţiune Stânga Democratică, astfel încât cele trei partide au constituit o majoritate de 179 de voturi în Parlamentul cu 300 de membri.
Liderul Noua Democraţie, Antonis Samaras, a fost învestit în funcţia de premier la trei zile după alegeri, politicienii greci respectând astfel apelurile lansate de partenerii europeni de a forma repede o coaliţie pentru a risipi incertitudinile legate de menţinerea statului în zona euro.
Reacţia pieţelor a fost favorabilă, însă sentimentul pozitiv a fost de scurtă durată, iar cotaţiile au început să reia declinul destul de repede, după ce investitorii şi-au adus aminte că problemele Greciei nu s-au rezolvat, că Spania fierbe, iar tensiunile din jurul Italiei prevestesc vremuri grele. Efectul de domino al crizei datoriilor de stat din zona euro nu a fost nici pe departe prevenit, iar strategia liderilor europeni pare să fie, în continuare, de a nu avea o strategie.
Costurile de finanţare a Spaniei sunt la cote de alertă, oscilând de câteva zile în apropierea pragului critic de 7% pentru obligaţiunile de stat cu maturitatea la 10 ani. Acelaşi indicator a urcat în cazul Italiei la 6%. Cotele alarmante pentru două economii uriaşe care se împrumutau, înaintea crizei financiare mondiale din 2008-2009, la 2-3%.
Într-adevăr, principalul motiv de îngrijorare al Europei este faptul că două economii de anvergura Italiei şi a Spaniei, care îşi măsoară Produsul Intern Brut şi datoriile în sute sau mii de miliarde de euro, au ajuns aproape de a cere ajutor internaţional. Alegerile din Grecia au fost doar “un spectacol secundar”, spunea, la reuniunea G20 din Mexic, reputatul economist Mario Blejer, fost consilier la Banca Angliei, care a avut curajul să preia şefia băncii centrale a Argentinei după falimentul din 2001. El apreciază că grecii au ales “răul cel mai mic”, că instalarea lui Antonis Samaras ca premier, cu susţinere parlamentară, nu face decât să amâne o eventuală înfruntare între ţară şi creditorii săi.
-
Andrei Năstase a renunţat la evenimentul de la Spitalul Floreasca: Tatăl meu mi-a interzis să dau publicităţii “testamentul lui politic”
“Dat fiind numărul foarte mare de PRIETENI care au dorit să participe la întâlnirea de astăzi, din faţa spitalului Floreasca, fapt care ar perturba activitatea spitalului şi a zonelor limitrofe, am decis, acum, să nu mai fac declaraţia publică anunţată. Am decis acest lucru şi pentru că, în această dimineaţă, tatăl meu mi-a interzis să dau publicităţii «testamentul lui politic». Acesta a fost scris într-un moment în care dânsul decisese altceva. Miercuri, Dumnezeu a hotărât ca tata să rămână alături de noi şi ca astăzi să-i putem spune împreună «La mulţi ani!». Vă mulţumesc”, a scris Andrei Năstase pe Facebook.
-
Imaginea sărăciei în Grecia: Sute de oameni, la coadă pentru a primi gratuit fructe şi legume
Grecia este dependentă de împrumuturile din partea altor ţări din zona euro şi de la Fondul Monetar Internaţional încă din mai 2010. În schimb, Atena a fost obligată să taie drastic cheltuielile, salariile şi pensiile şi să crească taxele. Măsurile au condus ţara într-o recesiune dură, cu o rată a şomajului de 22 la sută şi sute de mii de afaceri închise, relatează Daily Mail, în ediţia electronică. Imaginea sărăciei care afectează ţara a fost pe deplin ilustrată de sute de greci ce stăteau la coadă în centrul Atenei pentru a primi pachete cu legume gratuit.
-
Citeşte în noul număr din BUSINESS Magazin
COVER STORY: Reţetă de tânăr milionar – de la un magazin, la o afacere de milioane de euro
Fondurile europene, investiţiile cu credite bancare şi formula “de la furcă la furculiţă” au fost catalizatorii CarmOlimp, care a ajuns, în 20 de ani, de la un magazin generalist la o afacere de zeci de milioane de euro. Doar divizia de prelucrare a mezelurilor a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 25 de milioane de euro, iar previziunile pentru anul în curs indică o creştere de peste 30%. Grupul mai are 110 magazine, ferme de vaci, porci şi păsări, o fabrică de lactate, 4.500 de hectare de teren şi “mărunţişuri”, cum sunt laboratorul de prăjituri şi linia de producţie a mâncărurilor gata preparate. Valentin Şoneriu, fiul fondatorilor, este, la 30 de ani, directorul general al afacerii şi vede clar direcţiile de dezvoltare: export, investiţii cu fonduri nerambursabile şi produse mai sofisticate, cu valoare adăugată mare.
FINANŢE: Estimare optimistă: pregătiţi-vă pentru încă zece ani de criză!
CONSUM: Importul de vinuri scumpe, o afacere câştigătoare
Importatorul Lerida Internaţional a pierdut, în urmă cu doi ani, cel mai important client din portofoliul său: Bacardi-Martini, care reprezenta 70% din vânzările companiei. De-atunci, firma a recuperat aproape integral, iar la finalul acestui an ar putea să ajungă la acelaşi nivel ca în 2009.
WEBOSCOP: Surface – tableta cu care Microsoft vrea să atace Apple
Încă din 2007, Microsoft a lansat un computer cu interfaţă tactilă care se chema Surface. Ideea era că acesta va ocupa tot biroul, iar utilizatorii îşi vor organiza documentele trăgându-le cu degetul dintr-un folder în altul. Numele a fost apoi schimbat, iar Surface a fost rezervat pentru altceva.
LIFESTYLE: CEO, în timpul săptămânii. Jucător de volei, în weekend
A fi manager presupune de multe ori să renunţi sau să treci în plan secund alte activităţi sau hobbyuri. Unii manageri îşi fac însă, printre picături, timp să meargă la sală, la piscină sau la echitaţie. Daniel Mocanu îşi face vreme să joace volei în competiţii internaţionale.
BUSINESS Magazin este revista de business care, într-o manieră clară şi accesibilă, prezintă evenimentele cu adevărat relevante din mediul de afaceri din România şi din lume. De şase ani, evenimentele ce au impact asupra economiei şi mediului de afaceri românesc sunt reflectate cu acurateţe în analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obţinute în aceşti ani sunt o recunoaştere a valorii brandului BM. BUSINESS Magazin apare lunea şi poate fi cumpărată de la centrele de difuzare a presei, la preţul de 4,9 lei.
-
Atmosferă de “autogară judeţeană pe aeroportul Otopeni, cu un plus de 55% la trafic după venirea curselor low-cost
“Plec cu o oră mai devreme spre aeroportul Otopeni faţă de cum plecam de obicei din cauză că este mai aglomerat ca înainte. Astfel evit orice situaţie neprevăzută. De exemplu, acolo unde ştiai că nu se face coadă, acum trebuie să stai la una. Cred că aeroportul este supraîncărcat. Au vrut să forţeze un pic sistemul”, spune Adrian Porfir. Funcţia pe care o are, director general al producătorului de materiale de construcţii Megaprofil pe Europa de Sud-Est, parte a grupului belgian Joris, implică deplasări în străinătate sau în ţară în patru din cinci zile lucrătoare. În toate se deplasează cu avionul.
-
Angajaţi francezi, concediaţi după ce au refuzat transferul în România
Nathalie Dussert, în vârstă de 48 de ani, angajată de 13 ani a acestei companii, a aflat, împreună cu alţi 11 colegi ai săi la 12 aprilie că postul său va fi transferat în România. “Am fost concediată pe baza unui motiv personal, dar este vorba despre o concediere economică”, afirmă ea. “Am avut la dispoziţie 15 zile pentru a accepta sau a refuza. A trebuit să punem întrebările corect, pentru că ne-au spus că ne vom păstra salariul din Franţa dar, ajungând la faţa locului, ni s-a făcut un nou contract românesc cu 632 de euro pe lună, fără asigurare de sănătate”, a declarat ea. Dussert intenţionează să sesizeze justiţia în legătură cu acest caz.
-
Ponta: La şedinţele de guvern, 75% din timp discutăm despre cum să ne apărăm de atacurile politice
“Vreau să-mi exprim amărăciunea că atunci când ne întâlnim într-o şedinţă de guvern, alocăm 75% din timp discutând despre cum să ne apărăm de atacuri politice (…) Există un puternic conflict la nivel politic între mine şi preşedinte, pentru că venim din partide diferite, şi există şi un conflict personal pentru că bătălia se dă cu toate armele “, a afirmat Ponta. România, care a schimbat trei guverne în acest an, se confruntă cu tensiuni politice tot mai intense înainte de alegerile generale din această toamnă, după ce Ponta a fost acuzat de plagiat în teza sa de doctorat, notează Bloomberg.
-
Ponta: Alegerile parlamentare ar putea fi organizate la începutul lunii noiembrie sau pe 2 decembrie
În urmă cu trei săptămâni, liderul PSD, premierul Victor Ponta a afirmat că alegerile parlamentare ar trebui organizate în luna octombrie, astfel încât noul Guvern să îşi poată promova în Parlament proiectul de buget cel târziu în luna noiembrie, spunând că speră să ajungă cu PDL la un acord politic în acest sens. El a arătat că alegerile parlamentare în luna octombrie se justifică prin faptul că nu avantajează nicio formaţiune politică, dar pot duce la prezentarea şi adoptarea în Parlament a bugetului de stat pentru 2013. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a spus atunci că susţine propunerea lui Ponta de organizare a alegerilor parlamentare în luna octombrie, deoarece România are nevoie rapid de o majoritate solidă în Parlament, în timp ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că Uniunea este de acord cu organizarea de alegeri parlamentare în luna octombrie doar dacă se respectă procedurile constituţionale, o soluţie “la mica înţelegere între partide” nefiind de acceptat.
