BusinessMagazin

Blog

  • Australia solicită la ONU adoptarea unui proiect de rezoluţie cu privire la avionul prăbuşit

    Proiectul de rezoluţie australian cere “ţărilor şi protagoniştilor din regiune” – între care Rusia – să colaboreze pe deplin la “o anchetă internaţională completă, minuţioasă şi independentă”.

    Textul “condamnă în termenii cei mai duri posibili tirul care a doborât” avionul şi cere ca responsabilii să dea socoteală.

    Australia a pierdut 28 de cetăţeni în această catastrofă, soldată cu 298 de morţi în total.

    Potrivit proiectului de rezoluţie, care ar urma să fie supus la vot luni, Consiliul “cere ca grupările armate care controlează zona (…) să permită un acces total, fără restricţii şi în siguranţă” la locul prăbuşirii.

  • GOOGLE îl sărbătoreşte pe Vasile Alecsandri printr-un logo special

    GOOGLE şi-a modificat logoul de pe pagina de start a google.ro pentru a-l aniversa pe Vasile Alecsandri, poet, om politic, membru fondator al Academiei Române, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

    Creaţia logoului dedicat lui Vasile Alecsandri este semnată de artistul Roman Tolici.

    În logoul dedicat lui Vasile Alecsandri, imaginea acestuia apare suprapusă peste literele cuvântului “GOOGLE”.

    Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

    Motorul de căutare GOOGLE alege rar să omagieze o personalitate din România, modificându-şi logoul în acest sens. În galeria logourilor dedicate României în ultimii ani s-au numărat Constantin Brâncuşi, George Enescu, I.L. Caragiale, Sergiu Celibidache, Emil Racoviţă, Maria Tănase, Mărţişorul şi Ziua Naţională a României.

    Primul doodle – o reprezentare ocazională a logoului Google afişată pe prima pagină a motorului de căutare – a apărut în 1998, când fondatorii Google Larry Page şi Sergey Brin au participat la festivalul Burning Man din deşertul Nevada şi au pus emblema festivalului în spatele logoului Google pentru a anunţa utilizatorii că vor fi plecaţi în acea perioadă. De atunci au fost create peste 1.000 de doodle-uri pentru paginile de start ale Google din întreaga lume.

    Vasile Alecsandri (21 iulie 1821 – 22 august 1890) a fost un prolific poet, dramaturg, folclorist, politician şi diplomat român, membru fondator al Academiei Române. În 1854 apărea, sub conducerea sa, revista România literară, iar în 1881 primea Premiul Academiei pentru Literatură. A jucat un rol esenţial nu doar pe scena politică, ci şi pe cea culturală, fiind, printre multe altele, membru onorific al societăţii Junimea. Este autorul celebrului ciclu de comedii al “Chiriţelor” (“Chiriţa în provinţie”, “Chiriţa în voiagiu”, “Chiriţa în balon”) şi al mai multor volume de poezii, printre care cunoscutele “Pasteluri”. A scris, de asemenea, proză, articole în periodicele vremii şi drame, conform site-ului editurii Art.

  • Premierul olandez: Experţii internaţionali vor sosi luni la locul prăbuşirii avionului malaysian

    “OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) vrea să efectueze misiunea de identificare împreună cu experţii olandezi mâine dimineaţă”, la locul prăbuşirii, a declarat Rutte pentru jurnalişti, la Haga.

    Olandezii vor coordona sarcina dificilă de identificare a celor 298 de victime ale accidentului, a anunţat Mark Rutte.

    Un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines s-a prăbuşit joi, în estul Ucrainei, foarte probabil în urma lansării unei rachete sol-aer.

    Premierul olandez a mai declarat că îi va cere din nou preşedintelui rus, Vladimir Putin, să faciliteze accesul la locul prăbuşirii, după ce s-a întreţinut în cursul zilei cu cancelarul german, Angela Merkel, şi cu premierul britanic, David Cameron.

  • Crapitalism. Poporul român se va maturiza când va fi în stare să judece cu mintea proprie

    Aşa că, în momentul în care am primit un mesaj pe pager – telefonul mobil încă nu apăruse! – despre faptul că ministrul, întors dintr-un voiaj care privea tocmai respectivul contract, vrea să stea de vorbă cu mine, am zbughit-o instantaneu din casă; eram jurnalist de agenţie de presă la momentul acela, mereu sub presiunea timpului. Ajuns în cabinetul ministerial, am băgat rapid nişte politeţuri, în pregătirea întrebărilor binecunoscute – cine, cum, când, unde etc. Dar omul a început să îmi povestească despre cât de frumos era acolo unde a fost şi despre ce şi-a cumpărat de acolo, ceva mare şi tehnic, să zicem. Am răbdat un pic, pe urmă am revenit la ale mele – cine, cum… Omul o ţinea pe a lui, îşi cumpărase ceva deosebit şi ţinea musai să îmi detalieze. „Bine, bine, dar contractul?“, am întrebat după altă rundă de detalii tehnice. „…a, da, şi contractul. Îl facem, îl facem“, a replicat ministrul meu.

    Am obţinut o ştire de trei rânduri, lipsită de entuziasm; pe drum m-am gândit că omul pur şi simplu nu avea nimic în comun cu contractul în cauză şi nu-i păsa de cine, cum, când, unde, decât în măsura în care respectivul document îi slujea interesele directe – achiziţia aceea minunată şi poate şi altele. Abordare de politician.

    Despre universalitatea acestei abordări m-am convins în cabinetul unui alt ministru al vremii, martor involuntar al unei discuţii demne de un film comic-absurd, pe care nu o reproduc din raţiuni de spaţiu. Destul să spun că am avut de-a face cu un ministru şi un secretar de stat, prospăt întors şi acesta de peste ocean, care, trimis acolo să rezolve ceva, se lăuda cu ce cămaşă de blugi a primit. Cu numele brodat! Ba a mai pomenit şi alte daruri, aşa că finalul a fost cu un ministru vag amuzat şi un secretar de stat care mi-a rămas în minte drept tipul pe care l-am văzut albindu-se la faţă cel mai rapid şi cel mai profund vreodată în momentul în care ministrul m-a prezentat drept jurnalist. La fel ca primul ministru, omul avea nişte interese, iar restul activităţilor erau menite a-i sluji strict interesele.

    Povestesc chestiile astea gândindu-mă la episodul MTO/reducerea CAS; prim-ministrul Ponta şi ministrul finanţelor au ieşit puternic şifonaţi din poveste, indiferent de pronunţia deficitară în engleză sau de foile cu cifre secrete care nu pot fi nici văzute, nici descrise. Ce nu mi-a plăcut mie este faptul că MTO şi reducerea taxei au fost doar o parte a unui simplu joc politicianist, abil pus în scenă dar lipsit de fundamente; nici lui Traian Băsescu, nici lui Victor Ponta şi nici ministrului Ioana Petrescu nu le pasă de ce înseamnă cu adevărat reducerea taxelor sau constrângerile bugetare din acordurile cu UE.

    Momentul maturizării, spunea cineva, este cel în care copilul începe să-şi vadă părinţii aşa cum sunt în mod real; nu o zână şi un zeu atotputernic, ci oameni cu griji, cu probleme, cu riduri, cu ticuri şi enervanţi. Şi măsura unui părinte adevărat este momentul în care îi cere copilului să îşi asume responsabilităţi. Poporul român se va maturiza, dacă e să facă asta vreodată, în momentul în care va fi în stare să judece rece, cu mintea proprie, fără umori şi resentimente, prestaţia tuturor, fără idei impuse de alţii. Şi să-i pună pe fiecare în colţul potrivit.

    Americanii au un termen pentru capitalismul dictat de interesele unora şi altora; îi spun „crapitalism“, capitalism de cumetrie. Îl folosesc şi eu, iată.

    Ilustrez cu un tablou care se cheamă „Baloane de săpun“ şi a fost pictat de un ins pe nume Jean Baptiste Simeon Chardin. Un balon de săpun este şi o formă de distracţie, dar şi un simbol al efemerului nostru, un lucru de care e bine să ne aducem aminte din când în când.

  • Cel mai vândut produs al crizei: nu duce lipsă de clienţi şi aduce marje de profit de 25%

    Debutul problemelor economice din urmă cu cinci ani a marcat şi saltul spectaculos al vânzarilor de covrigi. O afacere mică, de cash, rar fiscalizată, a convins mii de mici întreprinzători şi milioane de clienţi. Economia îşi revine însă. Ce vor face covrigul şi piaţa de 160 de milioane de euro care a crescut în jurul lui?

    „Tatăl meu mi-a dat utilajele şi mi-a spus: Încearcă tu mai departe, că eu m-am săturat.” Stelian Iuruc este un tânăr de 28 de ani care vinde covrigi încă din perioada adolescenţei. Businessul l-a pornit tatăl său în urmă cu 24 de ani, atunci când românii abia începeau să înveţe conceptul de capitalism.

    „Businessul a început în anul 1991. A mers foarte bine o lungă perioadă de timp, magazinul era în aceeaşi zonă ca astăzi, dar câteva case mai încolo. Acolo am fost primii 20 de ani.“ În urmă cu câţiva ani, Stelian Iuruc a preluat afacerea de la tatăl său, iar una dintre primele decizii a fost să schimbe amplasamentul covrigăriei. Investiţia în noua locaţie a fost în jur de 8.000 de euro, pentru că multe utilaje existau deja. Criza nu a simţit-o, însă tânărul simigiu pare îngrijorat de numărul tot mai mare de covrigării care se deschid. Concurenţa, spune Iuruc, este mult mai periculoasă în această afacere decât condiţia economică: „Sincer, în domeniul acesta nu s-a simţit în niciun fel criza, pentru că omul a dat întotdeauna un leu pentru covrig. Românul mereu o să-şi cumpere un covrig sau o merdenea. Fluctuaţiile mari în vânzări nu au fost din cauza crizei, ci din cauza concurenţei”. Cifra de afaceri este de 130.000 de euro pe an, iar profitul lunar, după ce se achită chiria, salariile şi marfa, ajunge la 1.500 de euro pe lună.

    Marja de profit a Simigeriei Iuruc este de 20-25%: „Îmi ajung banii pentru a mă susţine şi pentru a achita tot ce am de plătit: rate la casă, cheltuieli, benzină şi altele. Nu este un profit extraordinar, dar banii ajung cât să poţi trăi fără să fii angajat la alţii“.

    Mica afacere pe care o coordonează Stelian Iuruc are sute de corespondenţe pe tot teritoriul României. Ultimii ani, marcaţi de criza economică şi de reducerea semnificativă a veniturilor, au trimis în faliment multe afaceri din varii domenii, dar au adus o perioadă de aur pentru vânzătorii de covrigi. Comerţul cu covrigi este una dintre puţinele afacerile care prosperă, după cum susţin sursele din piaţă, chiar şi atunci când celelalte merg în pierdere.

    Deschiderile agresive de covrigării din ultimii ani au saturat însă piaţa: dacă în urmă cu patru-cinci ani erau la tot pasul anunţuri precum „Deschide-ţi o covrigărie“ sau „Află cum să faci mii de euro lunar“, astăzi ele sunt mult mai rare; covrigii însă par să se vândă la fel de bine. Cristi Zlota, manager al Mr. Forno, consideră că piaţa covrigilor este una saturată, însă anumiţi jucători au reuşit să îşi consolideze poziţia: „În proporţie de 85% piaţa este ocupată de afaceri mici. Însă e destul de dificil de concurat cu brandurile puternice“.

    În plus, piaţa covrigilor nu a fost afectată de problemele economice şi înregistrează, de ani buni, creşteri: „Piaţa a crescut foarte mult în ultimii cinci ani şi consider că va mai creşte puţin în următorii doi ani. Cei care sunt deja în domeniu îşi vor consolida poziţia în piaţă, iar pentru cei noi va fi mai dificil să intre în piaţă deoarece spaţiile cu vad sunt deja ocupate“, estimează Cristi Zlota.

    Un studiu efectuat de Daedalus Consulting arăta că peste 50% din românii care locuiau în mediul urban consumaseră cel puţin o dată în ultimele patru săptămâni covrigi. La categoria de vârstă de sub 45 de ani, procentajul creştea la 62%.

    La nivel naţional, sunt înregistrate 4.000 de covrigării. La o vânzare medie de 500 de covrigi pe zi, piaţa covrigilor din România ajunge la o valoare anuală de 160 de milioane de euro, conform calculelor realizate de Business Magazin. Din total, Bucureştiul aduce peste 20 de milioane de euro, deoarece în capitală covrigul se vinde mai scump decât în provincie, iar spaţiile cu vad bun se găsesc destul de uşor.

    În anii ’90, într-unul dintre cele mai cunoscute spaţii comerciale din Bucureşti, de la parterul blocului de lângă Intercontinental, s-a deschis primul magazin Lacoste din România, iar în anii 2000 spaţiul a fost ocupat de al doilea magazin stradal al reţelei de magazine cu bijuterii de lux Cellini. Anul acesta, spaţiul a fost închiriat de o covrigărie, Gigi, una dintre reţelele de profil care au împânzit România în ultimii ani. Ocuparea unui spaţiu premium (aşa cum îl poziţionează agenţii imobiliari) de către o covrigărie vorbeşte de la sine despre amploarea unui fenomen pe care l-am gustat cu toţii în ultimii ani. Amploarea fenomenului poate fi măsurată începând din orice loc din România: pe bulevardul Magheru sunt 12 covrigării, iar în Capitală sunt înregistrate 480, adică 10% din totalul la nivel naţional.

    Încălcarea Legii Concurenţei poate duce la amenzi de milioane de euro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 21-27 iulie

    22.07
    Consiliul UE pentru Afaceri Externe (Bruxelles)

    23.07
    Eurostat difuzează datele preliminare privind deficitul bugetar al statelor UE în primul trimestru

    23.07
    DG-ECFIN publică rezultatele sondajului privind încrederea consumatorilor din UE în iulie

    23-27.07
    Festivalul muzical Padina Fest 2014 (platoul Padina din munţii Bucegi)

    24.07
    INSSE publică datele semidefinitive privind valoarea productiei ramurii agricole în 2013

    25-27.07
    Festivalul Sighişoara Medievală 2014 cu tema Jacques de Molay – 700 de ani de cavalerism

    26.07
    Congresul PNL care ar urma să aprobe fuziunea cu PDL

    până la 20.07
    Expoziţia “România 1964 – Studenţi americani descoperă un fluviu legând lumi în schimbare” (MNIR, Bucureşti)

    până la 31.08
    Expoziţia de fluturi tropicali vii “Lumea fluturilor” (Muzeul Antipa, Bucureşti)
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Scade producţia industrială în UE, dar nu şi în România

    Comparativ cu luna mai 2013, producţia industrială a crescut cu 0,5% în zona euro şi cu 1,1% în UE.

    În termeni anuali, cele mai mari creşteri ale producţiei industriale au fost consemate de România (15%), Lituania (10,2%) şi Ungaria (9,51%) în timp ce cele mai mari scăderi le-au înregistrat Malta (-11,9%), Franţa (-4,2%) şi Finlanda (-2,9%).

     

    Încălcarea Legii Concurenţei poate duce la amenzi de milioane de euro

  • VREMEA devine instabilă în majoritatea zonelor. PROGNOZA METEO pentru luni şi marţi, în ţară şi în Bucureşti

     ÎN ŢARĂ:

    Luni, temperaturile maxime se vor încadra între 28 şi 34 de grade, iar în Câmpia de Vest şi în Lunca Dunării izolat se va atinge starea de caniculă, disconfortul termic urmând a fi destul de accentuat. Minimele termice vor fi cuprinse, în general, între 12 şi 22 de grade.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Declaraţia de avere a lui Radu Mazăre: Primarul Constanţei are în plus faţă de anul trecut un Jeep Willys şi un Jaguar

     Potrivit ultimei declaraţii de avere postate pe site-ul Primăriei Constanţa, Radu Mazăre deţine o cotă parte de patru la sută din două terenuri în Bucureşti, unul de 24,16 metri pătraţi, iar celălalt de 35,68 metri pătraţi, cumpărate în 2009, împreună cu mai multe persoane.

    De asemenea, primarul are o suprafaţă de 1,7 hectare de teren în Madagascar, luat în anul 2012 în concesiune cu fratele său Mihai, precum şi un apartament în Bucureşti, cu o suprafaţă de 184,43 metri pătraţi, cumpărat în 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ultima bătălie a imperiului (VIDEO)

    Cu o flotă impresionantă condusă de răzbunătoarea Artemesia, Xerxes îşi concentrează toată puterea pentru a-l opri pe generalul grec Temistocle, care doreşte să unifice toate teritoriile greceşti pentru a-i ţine piept.

    “300: Ascensiunea unui Imperiu” promite acţiune de proporţii, efecte vizuale excepţionale şi o bătălie cutremurătoare pe mare şi este disponibil din 24 iunie, pe Blu-ray 3D, Blu-ray şi DVD, în toate magazinele de specialitate.