BusinessMagazin

Blog

  • Satul în care fiecare locuitor are cel puţin 200.000 de euro în cont

    Satul s-a dezvoltat semnificativ în ultimii 30 de ani, devenind astăzi un adevărat hub tehnologic, punct turistic dar şi un simbol al antreprenoriatului şi al creşterii economice din China.

    Huaxi atrage tot mai mulţi oameni de afaceri interesaţi în navigaţie, industria prelucrătoare sau de textile şi este considerat a fi satul cu cei mai mulţi rezidenţi milionari din China.

    O importantă atracţie turistică a satului este turnul de 328 de metri, situat pe poziţia a 15-a în topul celor mai înalte clădiri din lume, mai înalt şi decât turnul Eiffel.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Prima notă de plată. Rusia şi Occidentul au dezgropat securea războiului economic

    PÂNĂ NU DEMULT, OFICIALII DE LA KREMLIN CU GREU SE ABŢINEAU SĂ NU RÂDĂ, ÎNTREBAŢI FIIND DESPRE SANCŢIUNILE ECONOMICE IMPUSE DE OCCIDENT MOSCOVEI DUPĂ ANEXAREA CRIMEEI DE CĂTRE RUSIA, ÎN LUNA MARTIE. Opinia generală era că atâta timp cât toate statele membre ale NATO îşi apără cu gelozie interesele economice, situaţia nu poate fi prea gravă.

    Atitudinea lor s-a schimbat însă radical după ce Statele Unite şi Europa au anunţat la jumătatea lunii iulie sancţiuni mai dure împotriva Rusiei, ca reacţie la agravarea conflictului din estul Ucrainei, iar preşedintele Vladimir Putin a dispus interzicerea totală, timp de un an, a importurilor majorităţii produselor alimentare din Uniunea Europeană şi Statele Unite. Această interdicţie se referă la carne de vită, porc, pasăre şi peşte, precum şi la brânză, lapte, legume şi fructe din SUA, UE, Australia, Canada şi Norvegia.

    Premierul Dmitri Medvedev a precizat că interdicţia va putea fi ridicată dacă “partenerii noştri vor da dovadă de o abordare constructivă”, el explicând că toate aceste măsuri nu sunt decât un răspuns la sancţiunile occidentale, partea rusă nedorind o astfel de evoluţie a situaţiei.

    Luni la rând, statele occidentale, în special Uniunea Europeană, au fost reticente să impună sancţiuni efective Rusiei, dar cei 28 de şefi de stat şi de guvern au depăşit luna trecută un prag psihologic şi au optat pentru prima oară pentru măsuri care merg dincolo de ţintirea unor lideri politici de la Moscova, interzicând afacerile cu companii ruse care contribuie la destabilizarea situaţiei din Ucraina, în timp ce băncile europene pentru dezvoltare nu mai au voie să ofere împrumuturi companiilor din Rusia. Mai mult, marile bănci din Rusia, inclusiv Sberbank şi VTB Bank, nu mai pot să contracteze finanţare pe pieţele financiare europene, pe termene mai mari de 90 de zile.

    Statele Unite au penalizat la rândul lor mai multe companii mari din Rusia, între care gigantul petrolier Rosneft, producătorul de gaze naturale Novatek, Gazprombank şi fabricantul de armament Kalaşnikov, aceste companii nemaiavând dreptul să împrumute bani de la instituţiile financiare americane sau să vândă obligaţiuni pe termen mediu şi lung unor entităţi care au legături de afaceri cu SUA.

    Pentru companiile implicate, penalizările reprezintă o lovitură semnificativă, în condiţiile în care a devenit dificil să atragă finanţare şi pe piaţa din Rusia, din cauza retragerilor de capital din ţară efectuate în ultimele luni de investitorii locali şi străini.

    RUŞII AR PUTEA FI CEL MAI MULT AFECTAŢI DE BLOCAREA IMPORTURILOR DE ALIMENTE DIN OCCIDENT.
    Rusia, a opta mare economie a lumii, începuse să se confrunte cu probleme şi înainte de introducerea sancţiunilor, iar FMI a redus estimarea de creştere a PIB-ului ţării de la 1,3% la numai 0,2% pentru acest an şi de la 2,3% la 1% pentru 2015.

    Decizia lui Putin de a bloca importurile agricole din Europa şi Statele Unite ar putea să afecteze cel mai mult populaţia din Rusia, din cauza creşterii preţurilor alimentelor, consideră Concepcion Calpe, economist la Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a Naţiunilor Unite.

    Potrivit datelor UE, Rusia a fost anul trecut destinaţia a aproape 10% din exporturile de produse agricole ale Uniunii, iar principalii furnizori au fost Olanda, Germania, Polonia, precum şi Statele Unite.

    Preţurile alimentelor din Rusia, excluzând alcoolul, au urcat cu 9,2% în iulie, faţă aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind peste avansul general al preţurilor, de 7,5%, care şi el depăşeşte ţinta băncii centrale. Rusia este al cincilea mare importator de alimente la nivel mondial, realizând 2,7% din comerţul mondial, potrivit Organizaţiei Mondiale a Comerţului, pe primele locuri aflându-se UE, SUA, China şi Japonia. Importurile de alimente şi materii prime agricole au valorat anul trecut 43,1 miliarde de dolari, din care achiziţii de 36,9 miliarde de dolari din ţări din afara Comunităţii Statelor Independente. Valoarea importurilor interzise este estimată la 25 de miliarde de dolari.
    Rusia vrea să înlocuiască alimentele de import cu mărfuri autohtone şi produse provenite din America Latină, China, Africa de Nord, Israel, Turcia şi aliaţi din fostul bloc sovietic.

    Unul dintre efectele blocării importurilor de alimente va fi şi că moscoviţii bogaţi vor fi nevoiţi să uite de meniuri favorite precum steak-ul australian sau sushi-ul cu somon norvergian, sau vor plăti mai mult pentru înlocuitoare ale acestora.

    Oamenii de rând, între timp, ignoră sau susţin interzicerea importurilor de alimente. Pentru Natalia Pavlenko, pensionară din regiunea autonomă Birobidzhan, reacţia lui Putin faţă de Occident este prea slabă. Ea susţine oprirea livrărilor de gaze către toate ţările aflate pe lista lui Putin, întrucât interzicerea importurilor de alimente este în opinia ei insuficientă.

    SANCŢIUNILE ÎMPOTRIVA RUSIEI PUN ÎN PERICOL 25.000 DE LOCURI DE MUNCĂ ÎN GERMANIA.
    Germania, cea mai mare economie europeană, a fost anul trecut cel mai mare furnizor de produse agricole al Rusiei, urmată de Olanda, Lituania şi Polonia, conform Comisiei Europene, autorităţile avertizând că industria agricolă va fi afectată de pierderea exporturilor pe piaţa rusă, care au atins anul trecut 1,6 miliarde de euro.

    Comitetul industriei germane pentru relaţii economice în estul Europei a avertizat deja că din cauza crizei pot fi puse în pericol până la 25.000 de locuri de muncă în Germania.  Conform unui studiu realizat de Deutsche Bank, dacă economia Rusiei va fi lovită de recesiune, creşterea economiei germane ar încetini cu 0,5%.

    La numai o zi după anunţarea noilor sancţiuni occidentale, biroul de comerţ exterior germano-rus din Moscova a fost asaltat de telefoane din partea companiilor germane care fac afaceri cu SUA şi Rusia. Camerele germane de comerţ şi industrie estimează că circa un sfert din companiile germane care fac afaceri în străinătate ar putea fi afectate, potrivit Der Spiegel. Includerea Rosneft pe lista sancţiunilor afectează mai multe companii germane. Compania de construcţii Bilfinger întreţine facilităţi ale Rosneft, în timp ce Siemens a obţinut un contract de 90 de milioane de euro pentru furnizarea de turbine şi generatoare. Şeful Asociaţiei Europene a Companiilor Europene din Moscova, Frank Schauff, a spus că până la urmă ambele părţi, ruşi şi europeni, vor pierde.

  • Teste de rachetă în Rusia: ”Aceste sisteme sunt menite să aducă lovituri masive unui eventual inamic”

    “Astăzi vor fi aproximativ 20 de lansări de rachete S-300 şi S-400”, a precizat colonelul Igor Klimov, citat de agenţia Interfax. Astfel de sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă sunt menite să “aducă lovituri masive unui eventual inamic şi să elimine obiective la joasă şi înaltă altitudine, precum şi obiective balistice”, a explicat el.

    Aceste teste sunt realizate la baza Aşuluk, în regiunea Astrahan, nu departe de frontiera cu Kazahstanul, la câţiva kilometri est de frontiera ucraineană.

    Aceste manevre, care trebuie să permită simularea ripostei în caz de atac aerian, implică 800 de militari, potrivit colonelului Klimov.

    Rachetele testate sunt diferite de Buk, cea care potrivit experţilor ar fi la originea prăbuşirii zborului MH17 al Malaysia Airlines la 17 iulie cu 298 de persoane la bord. Occidentalii şi Kievul acuză Rusia că a furnizat astfel de rachete rebelilor.

    Rusia şi-a multiplicat exerciţiile militare în ultimele luni în timp ce luptele care au loc de patru luni se intensifică în estul Ucrainei între forţele ucraiene şi separatiştii proruşi, inclusiv în apropierea frontierei dintre cele două ţări.

    NATO a apreciat la începutul lui august că numărul militarilor ruşi mobilizaţi la frontieră a trecut de la 12.000 la 20.000 în trei săptămâni.

     

  • Cel mai SCUMP apartament din lume: Cum arăta penthouse-ul care va costa 300 de milioane de euro – GALERIE FOTO

    Apartamentul este situat în Turnul Odeon, care va fi finalizat în 2015 şi va deveni a doua cea mai înaltă clădire de pe coasta Mării Mediteraneene, scrie Daily Mail.

    Turnul Odeon va avea 70 de apartamente de mari dimensiuni şi va fi primul zgârie-nori construit în Monaco după 1980, când conducătorul de atunci al Principatului, Prinţul Rainier al III-lea, a decis să interzică, prin lege, ridicarea de clădiri prea înalte pe malul mării.

    GALERIE FOTO

    În 2009, Prinţul Albert de Monaco a decis să revină asupra acestei legi şi a aprobat ridicarea Turnului Odeon.

    Noul proprietar al penthouse-ului se va bucura de o privelişte de vis sau de un tobogan care va coborî în piscina imensă.

    În plus va avea la dispoziţie, la fel ca ceilalţi locatari, şofer personal.

  • Timişoara: Membru al familiei Cârpaci, cercetat după ce a încercat să mituiască un poliţist local

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Poliţia Judeţeană Timiş, un bărbat de 40 de ani este cercetat pentru dare de mită, după ce a fost prins în flagrant de poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor în timp ce oferea 50 de euro unui poliţist local, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Bărbatul, însoţit de concubina sa, a mers la sediul Direcţiei Poliţiei Locale Timişoara, unde i-ar fi oferit unui agent 50 de euro, pentru a nu sesiza organele de urmărire penală în cazul lucrărilor fără autorizaţie realizate de femeie la imobilul proprietate personală, considerat monument istoric.

    În acest caz a fost întocmit dosar penal pentru dare de mită.

    Potrivit unor surse judiciare, bărbatul de 40 de ani face parte din familia de romi Cârpaci din Timişoara, cunoscută pentru deţinerea mai multor imobile în oraş, printre care şi un corp de clădire în care a funcţionat Spitalul de Copii “Louis Ţurcanu”.

    La rândul său, primarul Nicolae Robu a anunţat, pe Facebook, că “în Timişoara s-a dus vremea când romii puteau construi orice şi oricum”.

    “Un cetăţean rom care a construit ilegal a fost prins în flagrant încercând să mituiască un poliţist local, pentru a i se trece cu vederea ilegalitatea! Morala: 1. În Timişoara s-a dus vremea când romii puteau construi orice şi oricum – turnuleţe, etaje suplimentare etc – fără să-i deranjeze nimeni! Aviz tuturor, indiferent de etnie! şi 2. Ce s-a construit ilegal trebuie demolat! Legea-i lege, pentru toata lumea!”, a scris Robu.

    Familia Cârpaci este una dintre cele mai bogate familii de romi din Timişoara, având 144 de proprietăţi – vile, case, apartamente, terenuri, garaje şi diferite spaţii -, majoritatea în zona centrală a oraşului, potrivit reprezentanţilor Direcţiei Judeţene de Finanţe Timiş. Printre imobilele intrate în proprietatea acestei familii se numără şi o clădire aparţinând Spitalului de Copii ”Louis Ţurcanu”.

    Presa locală a relatat deseori despre Vişinel Stanca şi Ionelaş Cârpaci ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogăţit în timpul administraţiei fostului primar al Timişoarei Gheorghe Ciuhandu, al cărui nume a fost asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul oraşului, în urma unor retrocedări.

    La Timişoara au fost inventariate peste 14.500 de imobile considerate istorice, construite înainte de anul 1945, iar dintre acestea 938 sunt monument istoric, conform legii. Câteva sute dintre aceste clădiri, aflate în zona centrală, au fost cumpărate de romi. Iniţial, familiile de romi au cumpărat un singur apartament, iar apoi, prin ameninţări sau şicane, au determinat familiile rămase în clădire să vândă sub preţul pieţei.

  • Laszlo Borbely: UDMR va face propunerea pentru Ministerul Culturii în zilele următoare

    Întrebat când va face UDMR o nouă propunere pentru postul de ministru al Culturii, Borbely a răspuns: “Vom face în zilele următoare (o propunere-n.r.). Au fost plecaţi mulţi din liderii noştri şi vom avea o întâlnire zilele viitoare şi vom stabili candidatul nostru. Vom putea să avem o propunere, cum am avut de fapt şi pe doamna Biro Rozalia şi considerăm că au fost motive subiective atunci când preşedintele ţării a respins candidatura ei”.

    “Vom avea o candidatură care acum, a doua oară, din punct de vedere constituţional, nici nu se poate respinge, dar vom avea un candidat, eu sper, care va demonstra că şi până acum am avut miniştri ai Culturii buni şi în continuare vom avea un candidat care să reprezinte cu cinste atât cultura majorităţii, cât şi cultura minorităţilor”, precizează vicepreşedintele politic al UDMR, pentru RFI.

    Întrebat dacă notorietatea este un criteriu, liderul UDMR a răspuns: “Nu cred că e un criteriu. Vom analiza şi în urma disputelor aceste aspecte. Eu cred că trebuie să fie un ministru bun. Eu am o anumită experienţă şi ştiu, cel care ajunge în fruntea unui minister trebuie să fie în primul rând un bun organizator, un bun manager şi asta câteodată nu se înţelege şi mai puţin politician (…). Sigur vom avea o alegere potrivită”.

    Surse oficiale declarau recent pentru agenţia MEDIAFAX că premierul Victor Ponta nu a primit încă o propunere din partea UDMR pentru postul de ministru al Culturii, astfel că atribuţiile de ministru sunt exercitate deocamdată tot de către liderul Uniunii, Kelemen Hunor.

    În urmă cu două săptămâni, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a respins propunerea ca senatorul UDMR Rozalia Biro să ocupe portofoliul Culturii, cu menţiunea că este o propunere necorespunzătoare funcţiei. “Oricând în timpul mandatului meu, primul-ministru o va propune pentru Ministerul Dezvoltării Regionale sau pentru Ministerul Transporturilor, adică ministere care sunt legate de experienţa în administraţie, vă asigur că nu voi ezita s-o numesc pe doamna Rozalia Biro într-o astfel de funcţie. Dar nu la Ministerul Culturii, unde cunoaşterea limbii române consider că este un lucru esenţial. Cunoaşterea deplină a limbii române”, spunea Băsescu.

    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, declara atunci pentru MEDIAFAX că decizia preşedintelui Traian Băsescu de a respinge nominalizarea Rozaliei Biro pentru Ministerul Culturii este una politică, dar că Uniunea va face o altă propunere “într-un timp relativ scurt”.

    În 2010, cunoaşterea deficitară a limbii române a transformat-o pe Rozalia Biro în victima unei farse radiofonice. Sunată în timpul unei emisiuni radio de către un realizator care s-a recomandat a fi jurnalist la un post de televiziune ce intenţionează să facă o emisiune în Oradea “despre copiii bipezi”, Biro, care răspundea de problemele sociale ale municipalităţii, a confundat bipezii cu cerşetorii şi a acceptat să participe la emisiune.

    Ea l-a asigurat însă pe realizator că “majoritatea copiilor bipezi din Oradea provin din alte localităţi” şi că pe străzile din municipiu abia dacă pot fi găsiţi “câţiva”, pentru că Poliţia Comunitară i-a ridicat pe aproape toţi ceilalţi. Mai mult, Rozalia Biro, mamă a doi copii, a spus că nu are “niciun biped în familie”.

    Kelemen Hunor anunţa, în această vară, că la 1 august se va retrage din postul de ministru al Culturii şi de vicepremier. Decizia de a demisiona din Guvern a fost luată în Consiliul Permanent al UDMR, care a fost convocat în contextul în care Executivul s-a alăturat Comisiei Europene într-un proces privind o iniţiativă cetăţenească susţinută de UDMR.

    Kelemen Hunor anunţa totuşi că a ajuns la un compromis cu premierul Victor Ponta, astfel ca iniţiativa cetăţenească privind minorităţile să fie dezbătută în comisiile parlamentare, în toamnă, iar până la finalizarea dezbaterilor România să nu trimită noi documente la CJUE. În acelaşi timp, însă, Kelemen Hunor va fi candidatul UDMR la alegerile prezidenţiale din acest an.

  • Fratele vitreg al cântăreţei Jennifer Hudson, arestat pentru înjunghierea unui bărbat

    Steven Simpson se află în prezent în custodia poliţiei americane din Paw Paw, un oraş din statul Michigan. El va fi pus oficial sub acuzare şi va fi judecat pentru încălcarea proprietăţii private şi pentru tentativă de crimă, informează tmz.com.

    Incidentul seamănă cu o altă tragedie care s-a produs în familia Hudson. William Balfour, fostul iubit al Juliei, sora cântăreţei Jennifer Hudson, a fost condamnat la închisoare pe viaţă – după ce a comis un triplu asasinat în 2008 – de Tribunalul din Chicago, care l-a găsit vinovat de asasinarea mamei, a fratelui şi a nepotului artistei americane, în urma unui acces de furie cauzat de gelozie.

    Traficant ocazional de droguri, el a fost acuzat că a acţionat astfel pentru a se răzbuna pe soţia lui, Julia, care ceruse divorţul.

    Această tragedie care a lovit familia actriţei şi cântăreţei, care locuia în sudul oraşului Chicago, a avut loc la mai puţin de doi ani după ce Jennifer Hudson, care a devenit celebră după participarea la emisiunea “American Idol”, a obţinut premiul Oscar graţie prestaţiei sale din musicalul “Dreamgirls”.

  • Emisarul Kremlinului în Crimeea: Transnistria va deveni parte a Rusiei

    “Aş integra Transnistria şi astăzi. Totuşi, vedeţi ce se întâmplă în Ucraina”, a declarat emisarul, citat de agenţia Kriminform.

    “Sunt convins că în cele din urmă Transnistria va deveni parte a Rusiei”, a adăugat el.

    La începutul lui august, Republica Moldova a cerut încă o dată Rusiei să îşi retragă militarii din Transnistria.

    Totodată, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, declara la 13 august că ambiţiile preşedintelui rus Vladimir Putin merg “dincolo de Ucraina”, vizând alte regiuni apropiate de frontierele Rusiei, precum Transnistria.

    “Sunt îngrijorat de ambiţiile Rusiei, ambiţiile lui Putin merg dincolo de Ucraina”, a declarat Rasmussen, într-o conferinţă de presă cu premierul islandez, Sigundur David Gunnlaugsson.

    “Am asistat la anexarea ilegală a Crimeei, am observat rolul Rusiei în destabilizarea situaţiei din estul Ucrainei. De fapt, vedem că Rusia se află în spatele conflictelor îngheţate şi de lungă durată din Transnistria, în estul Republicii Moldova, din Abhazia şi din Osetia de Sud, în Georgia”, a adăugat el.

  • SONDAJ: Românii sunt tot mai optimişti, nivelul indicelui de încredere se apropie de media europeană

    Astfel, faţă de primele trei luni, în trimestrul al doilea încrederea consumatorilor români a urcat cu 6 puncte la 73 de puncte, situându-se după ţări precum Cehia, Letonia şi Estonia şi înaintea Slovaciei, Poloniei şi Bulgariei, potrivit sondajului efectuat de The Nielsen Company.

    “În ceea ce priveşte cea mai mare parte a banilor rămaşi dupa acoperirea cheltuielilor de subzistenţă, aceasta este folosită pentru plata împrumuturilor şi a creditelor, în timp ce, la polul opus, înregistrând cele mai mici valori, se află activităţi precum investirea în fonduri mutuale sau pensii. Sănătatea şi siguranţa locului de muncă sunt, în continuare, principalele îngrijorări ale consumatorilor români din mediul urban, iar din strategia lor de economisire pentru viitor fac parte renunţarea la achiziţia de haine noi şi diminuarea ieşirilor în oraş”, notează raportul.

    Potrivit rezultatelor studiului, cei mai optimişti consumatori se regăsesc în Danemarca, Elveţia, Germania, Norvegia, Marea Britanie şi Israel.

    Pe de altă parte, Portugalia are cei mai pesimişti consumatori, precedată de Slovenia, Croaţia, Italia, Serbia, Grecia şi Ungaria.

    “În Europa, încrederea consumatorului a crescut în 72% din pieţele măsurate în al doilea trimestru, doar 6 din 32 de pieţe raportând scăderi. Danemarca (106), Belgia (80) şi Italia (51) au crescut fiecare cu 6 puncte comparativ cu primul trimestru, în timp ce Olanda (81), Ucraina (61) şi Croaţia (50) au raportat o creştere cu 5 puncte faţă de trimestrul anterior. Alte îmbunătăţiri notabile ale încrederii includ o creştere în ultimul an pentru Marea Britanie de 11 puncte, până la un scor de 90 – cel mai ridicat nivel înregistrat din 2007. De asemenea, Indicele de încredere al Rusiei prezintă o creştere de trei trimestre consecutive, ajungând la un scor de 85 în al doilea trimestru. Încrederea Franţei a crescut pentru doua trimestre consecutive, înregistrând un scor de 60”, menţionează raportul.

    Şi la nivel global se remarcă o creştere a încrederii consumatorilor, la un Indice de 97 în al doilea trimestru din 2014, cel mai mare scor de după primul trimestru din 2007. Nielsen notează că jumătate dintre respondenţii la nivel global sunt de părere că piaţa muncii va prezenta condiţii bune sau excelente în următorul an, o creştere faţă de primul trimestru şi un nivel neatins din 2007.

    La nivelul zonelor analizate, încrederea consumatorilor a crescut, comparativ cu primul trimestru, cu trei şi, respectiv, doua puncte în America de Nord (103) şi Europa (77). Scorul cel mai ridicat a fost înregistrat în regiunea Asia-Pacific, rămânând la aceeaşi valoare de 106 din primul trimestru. În plus, nivelul încrederii a scăzut faţă de trimestrul anterior în America Latină (90) şi în Orientul Mijlociu/Africa (93), pierzând trei puncte şi, respectiv, un punct.

    “Creşterea continuă a indicilor de încredere în câteva ţări ale Europei, precum şi optimismul din America de Nord susţin redresarea economică în pieţele mature. Cu toate acestea, cheia pentru o expansiune economică de durată va fi o şi mai mare consolidare a pieţei de muncă, lucru vital pentru a putea creşte şi cheltuielile de consum”, spune Venkatesh Bala, economist-şef la The Cambridge Group, divizie din cadrul Nielsen.

    Sondajul global Nielsen, iniţiat în 2005, măsoară nivelul de încredere a consumatorilor, principalele îngrijorări ale acestora şi intenţia de cumpărare în rândul a peste 30.000 de respondenţi cu acces la internet din 60 de ţări.

  • Opinie Alex Vlăduţoiu, managing director Alfred Net: Securitate: pentru alţii un trend, pentru noi un moft?

    ALEX VLĂDUŢOIU este managing director la Alfred Net

    Indiferent de domeniu sau de industrie, tendinţa pe care o avem este de a ne compara cu cineva sau cu ceva. Uităm însă adesea un aspect foarte important: să ne uităm în propria ogradă, să ne recunoaştem propriile greşeli şi apoi să le eliminăm, în aşa fel încât să putem face performanţă. Dacă încercăm să restrângem domeniile şi discutăm despre securitate, în speţă spectrul sistemelor de securitate, pot spune că nivelul de dezvoltare al pieţei de profil în România diferă în funcţie de cum îl priveşti.

    Dacă ne uităm la cifre, piaţa sistemelor de securitate din România s-a dublat în ultimii şapte ani şi a ajuns la puţin peste 1 miliard euro. Se poate spune că stăm bine, dar aceste investiţii sunt oare direct proporţionale cu gradul de protecţie pe care ar trebui să îl ofere?

    Cu părere de rău constat că piaţa sistemelor de securitate în România, din punctul de vedere al tehnologiei, este încă departe de restul Europei. Din păcate, în România, cu unele excepţii, investiţiile în tehnologiile de securitate se fac pentru că „dă bine“. Puţini sunt conştienţi că o astfel de investiţie se face în urma unui proces complex de factori, începând de la analiza de risc, definirea cerinţelor şi a procedurilor operaţionale, urmând apoi proiectarea sistemelor de securitate ce vor fi puse în aplicare cu ajutorul tehnologiilor. Trebuie să se înţeleagă faptul că sistemele de securitate sunt doar o unealtă menită să pună la dispoziţia utilizatorului funcţionalităţile necesare şi să îi uşureze şi eficientizeze acestuia procedura de lucru. Sistemele de securitate nu dau oamenii afară, ci sunt complementare.

    Putem identifica mai mulţi factori ce conduc către un grad scăzut de securitate, mai ales în urma unor investiţii făcute în acest sens. Un factor major îl reprezintă lipsa poziţiei de manager de securitate în instituţii, fie acestea publice sau private. Prin prisma rolului său bine conştientizat de către conducerea instituţiei respective, managerul de securitate va fi capabil să efectueze analize de risc, să definească necesităţile din punct de vedere al securităţii şi siguranţei, să definească procedurile operaţionale şi, în baza acestora, să determine nevoile tehnologiilor în care ar trebui să se investească.

    În lipsa unei astfel de persoane şi implicit a unui departament de securitate, este aproape imposibil ca o entitate să fie capabilă să îşi identifice riscurile şi să îşi definească cu exactitate necesităţile. Însă dacă nevoia de protecţie, securitate şi siguranţă este conştientizată, una din soluţii ar fi contractarea serviciilor de consultanţă în domeniu. Rolul consultantului nu îl va suplini pe cel al managerului de securitate, însă ar trebui să ajute la identificarea riscurilor prin efectuarea analizei de risc.

    Din păcate, de cele mai multe ori, nivelul de înţelegere şi cerere al clientului este dat de nivelul de cunoştinţe şi experienţă al ofertantului. Adesea clientului i se oferă o soluţie, nu neaparat în concordanţă cu necesităţile acestuia şi, mai mult chiar, bazată pe o tehnologie nu tocmai nouă, dar în perimetrul de confort al instalatorului.

    Dacă facem o paralelă cu pieţele externe, în România încă se promovează tehnologii vechi. De ani buni, pe pieţele din Europa, inclusiv sistemele de securitate au urmat trendul IP, adică implică din ce în ce mai mult IT-ul şi, fireşte, ţinând pasul cu domeniul IT, evoluează. Deşi în Europa de Vest trecerea către sisteme bazate pe IP a început de aproape zece ani, în România debutul acestui trend este destul de timid. Un exemplu, trist pentru mine, este că în urma unui proces de achiziţie publică pentru un proiect destul de important din Bucureşti s-au cerut tehnologii vechi de mai bine de zece ani. Păcat! Pe bani europeni, încă cerem tehnologii vechi, al căror preţ este mai mare comparativ cu o arhitectură bazată pe tehnologii prezente şi a căror mentenanţă necesită costuri adiţionale.

    De regulă, cu toţii fugim de investiţii. Cui îi place să dea bani? Dar întrebarea corectă ar fi: „Cui îi place să piardă bani? Câţi dintre managerii companiilor s-au întrebat cum pot să reducă pierderile provocate de infracţionalitate?“. O medie anuală a pierderilor cauzate de furturi la o companie publică de infrastructură din România depăşeşte zece milioane de euro – conform directorulului general al instituţiei publice. Tot dumnealui a cerut ajutorul americanilor şi israelienilor în această problemă, iar aceştia au intenţii serioase să „ajute“ România cu serviciile celor mai bune firme de securitate. Cu alte cuvinte, din prisma dumnealui, România nu are experţi în domeniu şi nici că nu are nevoie de ei, dacă îi are cumva.

    Ar trebui pus accent pe implementarea poziţiei de manager de securitate şi implicit pe înfiinţarea unui departament de profil în cadrul instituţiilor. Ar trebui să ne intereseze mai mult analiza de risc, pentru că doar în urma ei se pot identifica necesităţile şi se pot defini soluţiile, implicit se pot implementa sisteme inteligente de securitate şi telecomunicaţii. Trebuie să se înţeleagă faptul că aceste tehnologii sunt IT-based şi evoluează constant. De aceea sunt de părere că securitatea şi IT-ul trebuie să facă o echipă bună. Faceţi apel la un consultant sau expert, pentru că fiecare are rolul său, nimeni nu trebuie să le ştie pe toate, dar munca în echipă va duce la rezultate pozitive! Învăţaţi să evaluaţi potenţialul contractorului, pentru că nu tot ce străluceşte este aur.