Blog

  • ICCJ sesizează CC cu privire la suspendarea urmăririi penale a preşedintelui în dosarul Firea

     În 28 mai, avocatul senatorului PSD Gabriela Firea, Lucian Bolcaş, a depus o plângere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce Parchetul instanţei supreme a decis suspendarea anchetării preşedintelui Traian Băsescu “pentru calomnie”.

    Potrivit apărătorului Gabrielei Firea, imunitatea preşedintelui nu trebuie să încalce egalitatea în drepturi a cetăţenilor unui stat democratic.

    Instanţa supremă a admis, vineri, cererea formulată de senatorul PSD Gabriela Firea privind sesizarea Curţii Constituţionale, fiind reclamată astfel neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului 312, alineatul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că “suspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Minutul de ştiri, cu Răzvan Mureşan – 19 iunie 2014 – VIDEO

     
    CTRL + Q to Enable/Disable GoPhoto.it
     
    CTRL + Q to Enable/Disable GoPhoto.it

     

  • Transportatorii pot cere din iulie restituirea unei părţi din acciză, după ce se înscriu la ARR

    Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a postat vineri proiectul de HG prin care se stabilesc condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat către operatorii de transport rutier licenţiaţi a sumei de 4 eurocenţi din acciza suplimentară de 7 eurocenţi, aplicată începând cu 1 aprilie 2014.

    Proiectul de HG stabileşte condiţiile şi documentele necesare pentru ca operatorii economici şi vehiculele să îndeplinească criteriile de eligibilitate pentru restituirea de accize. Aceste condiţii sunt stabilite în mod diferenţiat, în funcţie de locul în care sunt stabiliţi operatorii economici, respectiv în România sau în alte state membre, precum şi în funcţie de tipul vehiculelor.

    Totodată, proiectul determină baza de calcul pentru restituirea de accize, perioada de restituire de accize, respectiv trimestrul calendaristic, modul de determinare a sumelor de restituit şi condiţiile şi documentele necesare pentru restituire.

    Procedura de restituire a unei părţi din acciza suplimentară este structurată în două etape.

    Prima etapă presupune înregistrarea operatorilor economici care doresc să solicite restituirea de acciză, în condiţiile acestui act normativ, în Registrul vehiculelor şi al operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize.

    Înregistrarea presupune depunerea la Autoritatea Rutieră Română (ARR), o singură dată, cu ocazia înregistrării, a unei serii de documente prin care operatorii economici fac dovada eligibilităţii lor şi a vehiculelor pe care le deţin.

    ARR verifică atât eligibilitatea operatorului economic, cât şi pe cea a vehiculelor pe care le deţine (din punctul de vedere al licenţierii, tonajului, altor condiţii prevăzute de lege).

    “Nu se încadrează în categoria beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat operatorii economici care se află în procedură de executare silită, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională sau dizolvare, declaraţi inactivi sau care au intrat în inactivitate temporară, înscrisă în registrul comerţului, cei care au avut decizii de recuperare a ajutorului de stat, precum şi cei care se află în dificultate, conform reglementărilor Comisiei Europene. Autoritatea Rutieră Română a fost desemnată administrator al schemei de ajutor de stat, având în vedere faptul că deţine baza de date care include toate informaţiile necesare stabilirii eligibilităţii operatorilor economici şi a vehiculelor deţinute de aceştia”, se arată într-un comunicat al MFP.

    În a doua etapă a procedurii, ARR verifică documentele, în sensul corelării informaţiilor dintre cantităţile de motorină menţionate în facturi şi cele pentru care se face solicitarea de restituire. Dacă aceste cantităţi corespund şi sunt îndeplinite toate condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege, ARR emite decizia de restituire, pe care o comunică atât operatorului economic, cât şi Ministerului Finanţelor Publice.

    MFP are calitatea de ordonator principal de credite şi virează suma de bani de care operatorul economic beneficiază prin această schemă de ajutor de stat.

    “Cererea de restituire a accizei se depune pentru un trimestru calendaristic, începând cu prima zi a trimestrului următor celui pentru care se solicită restituirea, dar nu mai târziu de un an de la această dată”, se arată în comunicat.

    Acciza a fost introdusă la 1 aprilie, iar trimestrul pentru care poate fi solicitată prima restituire începe la 1 iulie.

    La cererea de restituire, operatorii economici trebuie să anexeze o serie de documente, respectiv certificat de înregistrare fiscală, documente din care rezultă că deţin card de gestiune a alimentărilor cu motorina sau, în cazul în care au staţie de alimentare proprie, să dovedească faptul că aceasta este dotată cu dispersor electronic pentru distribuţie, facturile de achiziţie a motorinei, dovada plăţii facturilor prin instrumente de plată bancare.

    Restituirea de accize nu se aprobă în cazul operatorilor economici care înregistrează datorii la bugetul general consolidat, iar controalele ulterioare cu privire la realitatea informaţiilor prezentate în administrarea schemei de ajutor de stat se efectuează de către ANAF, potrivit Codului de Procedură Fiscală.

    “Numărul total estimat al operatorilor economici care urmează să beneficieze de ajutor de stat, prin intermediul acestei scheme, este de 20.114, respectiv operatorii economici stabiliţi în România, care nu au datorii la bugetul de stat, la care se adaugă operatorii economici nerezidenţi. Estimarea de 20.114 operatori economici beneficiari ai ajutorului de stat poate fluctua în funcţie de numărul operatorilor care nu deţin carduri de gestiune a alimentărilor sau rezervoare proprii dotate cu dispersoare electronice pentru distribuţie şi de numărul operatorilor care îşi plătesc obligaţiile restante la bugetul de stat consolidat”, mai arată MFP.

    Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este 4 aprilie 2014 – 31 martie 2019, inclusiv, iar bugetul alocat este de 3,02 miliarde lei. Pentru anul 2014, bugetul alocat acestei scheme de ajutor este de 282,5 milioane lei, cu posibilitatea suplimentării.

  • Compania sârbă Rudnap renunţă la licenţa de distribuţie a energiei în România

    “Retragerea licenţei pentru furnizarea de energie electrică acordată societăţii Rudnap SR a fost efectuată la cererea motivată a titlularului de licenţă, motivaţia fiind încetarea activităţii societăţii pe piaţa de energie electrică”, a comunicat ANRE la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    Licenţa companiei Rudnap a fost retrasă miercuri de comitetul de reglementare al ANRE.

    Rudnap a cumpărat în 2010 energie de la Electrica, pe care a revândut-o la export. Contractul a fost încredinţat direct, fără licitaţie.

    Electrica a cumpărat energia vândută companiei din Serbia de la producătorii de stat Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi termocentralele Turceni şi Rovinari, toate controlate de stat, prin Ministerul Economiei.

    Afacerile Rudnap în România au crescut în 2011 la 135 milioane de euro, de la circa 76 milioane de euro în 2010.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • DNA: Faptele lui Mircea Băsescu au un grad de pericol deosebit şi afectează încrederea în justiţie

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână, cel care ar fi fost intermediarul banilor pe care familia lui Bercea Mondial i-ar fi dat fratelui preşedintelui Traian Băsescu, au fost reţinuţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care cer vineri Tribunalului Bucureşti arestarea lor preventivă.

    Procurorii arată, în referatul cu propunerea de arestare preventivă, că faptele de care sunt acuzaţi Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au afectat încrederea în sistemul de justiţie.

    “Trebuie subliniat că, prin modul în care inculpaţii au conceput săvârşirea faptelor, au afectat în mod grav relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a raporturilor de serviciu în ceea ce priveşte instituţiile din întregul sistem judiciar, de pe toate palierele: Ministerul Public, tribunal, curte de apel, chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru aceasta din urmă pe mai multe planuri (recursul, cererea de strămutare, conform procedurii în vigoare la data faptelor), iar faptele care fac obiectul acestui dosar au aptitudinea de a afecta încrederea în întreg sistemul de justiţie”, au scris procurorii în referatul trimis instanţei.

    Anchetatorii arată, în documentul citat, că faptele săvârşite de Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână, dincolo de “gravitatea inerentă unei infracţiuni de corupţie, au un grad de pericol deosebit”.

    Acest grad de pericol este “dat de cuantumul semnificativ al sumei de bani remise de denunţător şi primite de cei doi inculpaţi şi de scopul urmărit de inculpaţi, respectiv punerea în libertate sau condamnarea la o pedeapsă ridicol de mică a unei persoane judecate pentru tentativă la omor şi cercetată în numeroase alte dosare penale care au ca obiect infracţiuni grave şi foarte grave”, au precizat anchetatorii.

    Procurorii vorbesc, în referat, şi despre “perseverenţa inculpatului Băsescu Mircea”, care, luând în calcul posibilitatea de a nu putea obţine rezultatul dorit la o instanţă care încă nu s-a pronunţat, era hotărât să obţină o soluţie favorabilă la instanţa superioară în grad.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână a fost aduşi, vineri, la Tribunalul Bucureşti, pentru judecarea cererii procurorilor DNA de arestare preventivă.

    Mircea Băsescu a fost reţinut joi pentru trafic de influenţă, iar Marian Adrian Căpăţână pentru complicitate la această infracţiune.

    Fratele preşedintelui este acuzat că, în perioada 20 februarie 2011 – 22 februarie 2012, ar fi primit 250.000 de euro de la fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, prin intermediul lui Marian Căpăţână, pentru a interveni la judecători să dispună o soluţie favorabilă în dosarul în care Sandu Anghel era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot.

    Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Mircea Băsescu ar fi promis că va interveni la judecători să dispună fie condamnarea lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

    “La începutul anului 2011, după ce faţă de tatăl denunţătorului s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, denunţătorul i-a remis unui intermediar suma de 250.000 de euro, la cererea acestuia din urmă şi în schimbul promisiunii că banii vor fi remişi mai departe lui Băsescu Mircea, pentru ca acesta să intervină pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârşită de tatăl denunţătorului şi a altor cereri incidente în respectiva cauză”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-a dat alţi 350.000 de euro lui Marian Căpăţână, în acelaşi scop.

    Florin Anghel i-ar fi dat cei 600.000 de euro lui Marian Căpăţână din 20 februarie 2011, data la care Bercea Mondial a fost arestat, şi 22 februarie 2012, data la care a fost condamnat de instanţa de fond, Tribunalul Olt, la şapte ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru tentativă de omor calificat.

    Din suma totală de 600.000 de euro remisă de denunţător intermediarului, Băsescu Mircea a primit suma de 250.000 de euro în schimbul promisiunii că, prin influenţa pe care o are asupra magistraţilor, poate obţine o soluţie favorabilă pentru tatăl denunţătorului, adică va obţine fie o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate”, se mai arată în ordonanţa de reţinere.

    Marian Căpăţână este acuzat că din cei 600.000 de euro pe care i-ar fi primit de la fiul lui Bercea Mondial, şi-a însuşit 350.000 de euro, pentru că “a mijlocit remiterea banilor”.

    La DNA au mai fost audiaţi joi Bercea Mondial şi soţia acestuia, Fănica Anghel, aceştia fiind aduşi din Penitenciarul Colibaşi şi, respectiv, Penitenciarul Craiova, unde execută pedepsele primite în dosarul privind tentativa de omor.

    Fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, a depus în 13 iunie, prin avocatul său, Pavel Abraham, o plângere penală împotriva lui Mircea Băsescu, în care îl acuză pe acesta de trafic de influenţă, înşelăciune şi inducerea în eroare a organelor judiciare, în legătură cu dosarul în care Anghel este acuzat de şantaj.

    Florin Anghel a fost audiat marţi şi miercuri la DNA, după ce avocatul acestuia le-a dat procurorilor două înregistrări audio-video. Pavel Abraham arăta că înregistrările ar fi fost făcute în februarie 2012 sau 2013, acestea fiind “foarte compromiţătoare”.

    Fiul şi ginerele lui Bercea Mondial, Florin Anghel şi Marius Constantin, cercetaţi de DNA Constanţa într-un dosar de şantaj pentru că i-ar fi cerut lui Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, 280.000 de euro, în caz contrar ameninţând cu dezvăluirea unor informaţii compromităţoare despre acesta şi familia sa, au anunţat, de mai multe ori în ultima perioadă, că vor face publice, prin intermediul avocatului, o serie de înregistrări audio şi video în legătură cu acest caz. Dosarul de şantaj este instrumentat de procurorii DNA Constanţa.

    Antena 3 a făcut publice, miercuri seară, înregistrări audio-video din care rezultă că fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, ar fi primit 250.000 de euro pentru a interveni ca Bercea Mondial să scape de închisoare şi că şeful statului ar fi ştiut despre acest demers.

    Mircea Băsescu spunea joi că a vorbit cu fratele lui, preşedintele Traian Băsescu, de când a început acest scandal şi acesta este foarte supărat, precizând că el nu a luat niciun ban de la familia lui Bercea Mondial şi că nu a încercat să intervină pentru eliberarea acestuia.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu a avut niciodată vreo discuţie cu fratele său, Mircea Băsescu, privind sprijinirea lui Sandu Anghel în procesele pe care acesta le are.

    Traian Băsescu a mai spus că nu se va transforma în avocatul fratelui său şi că între nevoia de consolidare a justiţiei şi reflexul firesc de a-şi apăra fratele alege consolidarea justiţiei.

    Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, a fost condamnat definitiv la opt ani şi nouă luni de închisoare cu executare, pentru că şi-a înjunghiat un nepot într-un bar, în 2011, iat fiul acestuia, Florin Anghel, a primit o pedeapsă de cinci ani şi trei luni de închisoare, pentru tentativă de complicitate la omor. În acelaşi dosar, soţia lui Bercea Mondial, Fănica Anghel, a fost condamnată la un an de închisoare cu executare, pentru mărturie mincinoasă şi instigare la această infracţiune.

  • Antreprenorul care a pierdut o afacere de 600 de milioane de dolari după ce şi-a agresat sexual angajaţii

    La fel ca Steve Jobs pentru Apple sau Richard Branson pentru Virgin Atlantic, numele lui Dov Charney este sinonim cu brandul pe care l-a creat, American Apparel. Ce i-a determinat pe membrii boardului să îl concedieze?

    Dov Charney este CEO-ul şi fondatorul American Apparel, brand cunoscut pentru producţia, distribuţia şi lanţul de retail răspândit în toată lumea. Compania, cu sediul sediul central în Los Angeles, California are peste 11.000 de angajaţi şi a totalizat venituri de 633,94 milioane de dolari anul trecut.

    Charney a fost concediat recent din cauza unei “investigaţii în curs asupra comportamentului nepotrivit”, comportament despre natura căruia nimeni nu a făcut încă nicio dezvăluire, potrivit Mashable.com. Totuşi, Charney, în vârstă de 45 de ani, a fost acuzat în repetate rânduri de hărţuire sexuală de către angajaţii lui pe parcursul anilor. La un moment dat, şapte femei l-au dat în judecată pentru acest comportament. “Am fost ţinta unor acuzaţii fără bază” – a declarat el atunci pentru CNBC. 
    Charney a fost de asemenea acuzat pentru că a încercat să îl sufoce pe unul dintre managerii magazinelor sale. Este cunoscut de asemenea şi pentru că venea uneori la birou în lenjerie.

    Povestea antreprenorială a lui Dov Charney a început când el avea 11 ani. Şi-a editat atunci propriul ziar pe care îl vindea cu 0,20 dolari/copie. Născut în Montreal, Canada, Charney a intrat în afacerile cu haine importând produse ale unor branduri precum Fruit of the Loom şi Hanes T-shirts pe care le vindea apoi prietenilor săi din Canada.“Cumpăram hainele din Statele Unite ale Americii, câteodată când erau reduceri la magazinele Kmart”, îşi aminteşte Charney într-un interviu acordat presei americane. Mai târziu, în perioada în care era student la Universitatea Tufts, a fondat afacerea American Apparel în urma unei investiţii de 10.000 de dolari, bani pe care i-a primit de la tatăl său, un arhitect urbanistic care a studiat la Harvard.

    În 1990, Charney s-a mutat în Carolina de Sud şi a început să îşi facă propriile tricouri şi să înveţe regulile jocului pe această piaţă. În 1996, a refuzat să acopere una dintre datoriile clienţilor săi şi, în consecinţă, firma sa a intrat în faliment. S-a mutat apoi în Los Angeles şi a început să construiască brandul American Apparel cunoscut astăzi în toată lumea.

    Într-un interviu din anul 2000, Charney explică cum a fost inspirat de Starbucks, companie care a mărit sumele pe care consumatorii erau dispuşi să le plătească pentru o cană de cafea. Şi-a marketat brandul în asemenea fel încât a ajuns să ceară pe tricourile sale dublu faţă de restul pieţei. “Ideea este că, la fel cum oamenii sunt dispuşi să plătească 3 sau 4 dolari pentru o cafea de la Starbucks, vor plăti dublu pentru tricoul potrivit.”, spune el. “Nu fiecare cafea trebuie să coste 0,5 dolari.”

    Advertisingul American Apparel reflectă comportamentul lui Charney. Spre exemplu, reclamele brandului au ca personaje principale femei care pozează topless, cu părul nepieptănat. Brandul a ajuns la popularitate maximă la începutul anilor 2000, perioadă în care se ajunsese să se creadă că va fi “următorul Gap”. Charney are 30 de zile pentru a se împotrivi deciziei de concedire luată de consiliul de directori ai companiei pe care a fondat-o.
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 iunie 2014


    COVER STORY: Cât a reciclat România în ultimii zece ani?

     


    FINANŢE: Drumul spre un nivel de trai mai bun. Cinci ani până când România trece la euro


    MANAGEMENT: Şeful Porsche Inter Auto Germania are planuri mari pentru România


    AFACERI: Cea mai veche societate pe acţiuni din lume


    SPECIAL: Maşinile care fac orice pot face oamenii, dar mai bine


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


     

  • MESAJUL lui Negriţoiu către asigurători: E o piaţă abuzivă, cu jucători slabi. Nu mai încercaţi cu presiuni

     “Trebuie mai multă etică şi mai mult respect reciproc. Vin dintr-o piaţă care a trecut prin probleme similare. Nu se poate, e un război (…) Limbajul este aproape inacceptabil, poate de ambele părţi. Este o piaţă de procesomani. Uniunea, şi dumneavoastră, uitaţi-vă în propria casă, uitaţi-vă la standarde, uitaţi-vă la profesionalism, uitaţi-vă la valori. Nu se poate ca unul sancţionat într-o piaţă, cu o anumită reputaţie pe o piaţă europeană, să vină să îmi ceară mie să îi pun la dispoziţie corespondenţă cu autoritatea acelei ţări. Unde este respectul pentru autoritate? Va invit la dialog”, a spus preşedintele Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, la seminarul organizat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinţare.

    El a continuat criticile, menţionând că piaţa asigurărilor are probleme de fond, cu distorsiuni structurale, “o piaţă abuzivă, cu jucători slabi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa obligă UPC, Romtelecom şi Digital Cable Systems să introducă în grilele lor Digi 24

     Compania RCS&RDS a dat în judecată, în luna mai, principalii competitori – UPC România, Romtelecom şi Digital Cable Systems -, cerând instanţelor să îi oblige să retransmită televiziunea de ştiri Digi 24, care este deţinută de RCS şi se află în rândul posturilor obligatorii la retransmisie pentru toţi operatorii de cablu, conform pricipiului “must carry”, prevăzut la articolul 82 din Legea audiovizualului.

    Obiectul proceselor este “ordonanţă preşedinţială”, potrivit informaţiilor postate pe Portalul Instanţelor de Judecată. Surse din companiile de cablu au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, că în aceste procese RCS&RDS a cerut instanţei să îi oblige pe cabliştii săi concurenţi să introducă în grile televiziunea Digi 24.

    Astfel, RCS&RDS a dat în judecată UPC România SRL, pe 15 mai, la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro