Blog

  • Cupa Mondială: 21 de lideri mondiali şi-au confirmat prezenţa la turneul final

    Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, şi 11 şefi de stat sau de guvern vor asista la meciul de deschidere, Brazilia – Croaţia, în data de 12 iunie, la Sao Paulo.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat deja că va asista la finală, în 13 iunie, pe stadionul Maracana din Rio de Janeiro.

    Alţi lideri vor asista la unul sau două meciuri şi vor avea întâlniri bilaterale cu preşedintele Braziliei, Dilma Rousseff.

    Lista dată publicităţii de preşedinţia braziliană este următoarea:

    – Cancelarul german Angela Merkel – meciul Germania – Portugalia, la Salvador de Bahia, în 16 iunie

    – Regele Philippe al Belgiei, regina Mathilde şi premierul Elio di Rupo – meciul Belgia – Rusia, la Rio de Janeiro, în 22 iunie

    – Michelle Bachelet, preşedintele statului Chile – meciul de deschidere, în 12 iunie la Sao Paulo, şi meciul Chile – Australia, la Cuiaba, la 13 iunie

    – Zoran Milanovic, premierul Croaţiei – meciul de deschidere şi partida Croaţia – Camerun, la Manaus, la 18 iunie

    – Rafael Correa, preşedintele Ecuadorului – meciul de deschidere

    – Joe Biden, vicepreşedintele SUA – meciul SUA – Ghana, la Natal, la 16 iunie

    – John Mahama, preşedintele Ghanei – meciul de deschidere

    – Juan Orlando Hernandez, preşedintele Hondurasului – meciul Honduras – Franţa, la Porto Alegre, la 16 iunie

    – Regele Olandei, Willem-Alexander – meciul Olanda – Australia, la Porto Alegre, la 18 iunie

    – Vladimir Putin, preşedintele Rusiei – finala, la Rio de Janeiro, la 13 iunie

    – Jose Mujica, preşedintele Uruguayului – meciul de deschidere

    – Prinţul Albert de Monaco – meciurile Argentina – Bosnia (Rio de Janeiro, 15 iunie) şi Coreea de Sud – Belgia (Sao Paulo, 26 iunie)

    – Tamin Bin Hamad al-Thani, emirul Qatarului – meciul de deschidere

    – Desiré Bouterse – preşedintele Surinamului – meciul de deschidere

    – José Eduardo dos Santos, preşedintele Angolei – meciul de deschidere

    – Evo Morales, preşedintele Boliviei – meciul de deschidere

    – Ali Bongo Odimba, preşedintele Gabonului – meciul de deschidere

    – Horacio Cartes, preşedintele Uruguayului – meciul de deschidere

    – Uruhu Kenyatta, preşedintele Kenyei – o semifinală şi finala

    – Ban Ki-Moon, secretarul general al ONU – meciul de deschidere.

  • Cluj: Fostul consilier judeţean Rareş Pop, reţinut pentru fapte de corupţie, arestat preventiv

    Rareş Pop şi inspectorul Claudiu Crişan, coordonator al Biroului judeţean Cluj din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier, au fost prezentaţi, joi, Tribunalului Cluj, cu propunere de arestare preventivă, pentru mai multe infracţiuni de corupţie, între care luare de mită, şantaj, abuz în serviciu şi trafic de influenţă,

    La intrarea în sala de judecată, Rareş Pop a declarat că a fost reţinut “pentru nişte probleme legate de activitatea instituţiei”.

    Audierile celor doi au durat mai bine de cinci ore.

    “Rareş Pop a fost arestat preventiv, pentru 30 de zile, de Tribunalul Cluj, iar Claudiu Crişan a fost arestat la domiciliu. Noi am formulat deja o contestaţie la măsura arestului preventiv, iar, după ce va fi motivată decizia, vom merge în faţa Curţii de Apel Cluj, ne vom prezenta argumentele şi vom cere instituirea unei măsuri, care să fie echitabilă pentru ambii inculpaţi. Noi şi în faţa Tribunalului Cluj am cerut cercetarea lui Rareş Pop în arest la domiciliu”, a declarat Tiberiu Ban, avocatul lui Rareş Pop.

    Rareş Vasile Pop, urmărit penal pentru abuz în serviciu în formă continuată cu obţinere de foloase necuvenite, şantaj şi luare de mită, a fost reţinut, miercuri seară, pentru 24 de ore. Alături de fostul consilier judeţean a mai fost reţinut inspectorul Claudiu Vasile Crişan.

    DNA informa, miercuri, că Rareş Vasile Pop, în calitate de consilier judeţean (PNL) şi inspector şef teritorial la Inspectoratul pentru Controlul Traficului Rutier, este urmărit penal pentru abuz în serviciu în formă continuată cu obţinere de foloase necuvenite, şantaj, luare de mită, precum şi pentru desfăşurarea de activităţi ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia deţinută în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase.

    Procurorii au început urmărirea penală şi împotriva lui Claudiu Vasile Crişan, inspector coordonator al Biroului judeţean Cluj, din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de abuz în serviciu comis în formă continuată cu obţinere de foloase necuvenite, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, dar şi împotriva lui Radu Ioan Dohotar, inspector coordonator al Biroului judeţean Bistriţa Năsăud şi membru în consiliul de conducere al Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de abuz în serviciu comis în formă continuată cu obţinere de foloase necuvenite, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată.

    “În cauză există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă potrivit căreia, în perioada 2012-2014, suspectul Rareş Vasile Pop împreună sau prin intermediul persoanelor având funcţii de conducere în cadrul birourilor judeţene, cum este situaţia suspecţilor Ioan Radu Dohotar şi Claudiu Vasile Crişan, au desfăşurat activităţi repetate de influenţare a activităţii inspectorilor aflaţi în trafic, în vederea efectuării controlului rutier. La nivelul Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier (ISCTR), Inspectoratul teritorial condus de Rareş Vasile Pop include în sfera de competenţă judeţele Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj”, se arăta în comunicatul DNA.

    Din comunicatul DNA reieşea că cei trei suspecţi solicitau neluarea măsurilor legale pentru sancţionarea utilizatorilor mijloacelor rutiere, “în scopul protejării unor societăţi aflate în sfera de interes a inspectorilor judeţeni”.

    “Din ordonanţa procurorilor mai rezultă faptul că suspectul Rareş Vasile Pop a dezvoltat relaţii cu numeroşi operatori economici ce activează în domeniu, asigurând acestora protecţie în schimbul obţinerii de avantaje patrimoniale, fie direct fie prin impunerea folosirii serviciilor prestate de societăţi comerciale controlate de acesta prin rude ale sale sau afini sau deţinute de membri ai familiei sale”, susţineau procurorii DNA.

    Aceştia menţionau că din vara anului 2012, când a fost numit în actuala funcţie, atribuţiile sale din cadrul firmelor pe care le administra, au fost transferate soţiei sale, dar calitatea de asociat a soţiei era de fapt una formală, probele administrate până în prezent atestând că Rareş Vasile Pop “este factorul decident, consultat telefonic cu privire la clienţii societăţilor, preţurile la care sunt efectuate serviciile”.

    “În aceeaşi perioadă, suspecţii au încălcat obligaţia de păstrare a secretului acţiunilor de control, comunicând în mod repetat operatorilor economici de transport date privind locul şi timpul desfăşurării controalelor în trafic, data efectuării unor controale la sediul acestora, altele decât controalele periodice ori a unor date ce permit identificarea autorului unor sesizări adresate instituţiei de control privind existenţa unor încălcări ale normelor aplicabile în materia transportului rutier”, mai arătau procurorii DNA.

    Din comunicat rezulta că, prin acţiunile întreprinse, inspectorul şef teritorial Rareş Vasile Pop şi inspectorii coordonatori judeţeni Ioan Radu Dohotar şi Claudiu Vasile Crişan, “au urmărit obţinerea de foloase pentru operatorii economici ce activează în domeniul transportului rutier, constând în eludarea activităţii de control efectuată de inspectorii de specialitate, respectiv evitarea aplicării sancţiunilor pecuniare şi a măsurilor complementare”.

    “La data de 9 decembrie 2013, suspectul Rareş Pop a pretins şi primit de la doi martori denunţători suma de 1.500 de lei, bani oferiţi pe considerentul de a se asigura de bunăvoinţa suspectului şi ajutorul în cazul desfăşurării unor controale de către inspectorii din subordine. La data de 27 martie 2014, inspectori din cadrul ISCTR – Inspectoratul Judeţean Alba, au efectuat un control la o şcoală generală, vizând obţinerea licenţei de transport şi modul de efectuare a transportului cu un autovehicul Aro, utilizat de unitatea de învăţământ. Echipa de control formată din 2 inspectori a întocmit o notă de constatare, reţinând încălcarea normelor privind obligaţia echipării vehiculului cu tahograf şi limitator de viteză, pentru care s-a stabilit sancţiunea amenzii în sumă de 9.000 lei şi a impus şcolii remedierea încălcărilor”, arătau anchetatorii.

    Ei mai precizau că, în urma acestei acţiuni, Rareş Pop a solicitat inspectorului coordonator al judeţului Alba anularea notei de constatare şi refacerea controlului prin desemnarea unei noi echipe de control care să nu consemneze neregulile constatate, sub ameninţarea destituirii din funcţia de coordonator judeţean.

    “În pofida ameninţărilor, inspectorul coordonator al judeţului Alba a refuzat să dea curs solicitării. Într-un final, la data de 10 aprilie 2014, acesta a fost revocat din funcţia de inspector coordonator al Inspectoratului Judeţean Alba”, se mai arăta în comunicatul DNA.

    Joi, Rareş Pop şi-a dat demisia din funcţia de consilier judeţean, din motive personale. El a fost numit în această funcţie într-o şedinţă din luna mai şi l-a înlocuit pe consilierul judeţean Eugen Cecan, care demisionase.

    Pop a fost vicepreşedinte al PNL Cluj-Napoca, dar a demisionat din această funcţie săptămâna trecută, rămânând membru de drept al Biroului Teritorial Municipal Cluj-Napoca al PNL.

  • AFP: Viitor economic sumbru pentru teritoriile separatiste din Ucraina

     “Consecinţele conflictului sunt catastrofale pentru economia locală, anticipăm, în ansamblu, scăderea cu 30% a producţiei, într-un an”, a estimat Iuri Makogon, profesor la facultatea de economie a Universităţii Doneţk.

    Regiunile Doneţk şi Lugansk, din bazinul carbonifer Donbas, unde trăiesc peste 6 milioane de locuitori, şi-au proclamat independenţa şi au rupt legăturile cu puterea centrală de la Kiev.

    Regiunea Doneţk, centrul industrial al Ucrainei, care asigură 20% din PIB-ul ţării, se află în anarhie. Cele mai mari companii din regiune, Stirol şi Severodoneţk Azot, lideri în industria chimică a Ucrainei, au oprit producţia la începutul lunii mai din cauza luptelor dintre rebelii proruşi şi forţele ucrainene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vicepreşedintele ANRE Claudiu Dumbrăveanu, reţinut într-un dosar de corupţie

     Potrivit surselor citate, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au reţinut, în acest dosar, pe vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei Claudiu Sorin Dumbrăveanu, un angajat al companiei Enel şi un angajat al unei firme.

    Cei trei urmează să fie duşi la instanţă, cu propunerea de arestare preventivă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernatorul Mugur Isărescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei “Mircea cel Bătrân”

     Rectorul Academiei Navale “Mircea cel Bătrân” din Constanţa, Vergil Chiţac, a declarat, la începutul ceremoniei, că este o onoarea pentru instituţia de învăţământ superior ca Mugur Isărescu să accepte distincţia de Doctor Honoris Causa.

    “Oferim astăzi (n.r. – joi) expresia cea mai înaltă a recunoaşterii noastre, titlul de Doctor Honoris Causa, domnului academician profesor universitar doctor Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, ca o recunoaştere a valorii incontestabile a domniei sale dobândite într-o viaţă dedicată studiului ştiinţelor economice şi aplicării cunoştinţelor din domeniu în folosul societăţii româneşti şi europene. În acelaşi timp, în anul în care Academia Navală «Mircea cel Bătrân» împlineşte 142 de ani de existenţă, iar nava şcoală Mircea, mândria Marinei Române, 75 de ani de la intrarea în serviciu, considerăm că onoarea pe care domnul Mugur Isărescu o face comunităţii noastre universitare acceptând titlul de Doctor Honoris Causa şi devenind astfel membru al acesteia este o dată în plus o confirmare a tradiţiei şi excelenţei academice din universitatea noastră”, a spus rectorul Academiei Navale “Mircea cel Bătrân”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România estimează contribuţia prostituţiei şi drogurilor în PIB de patru ori sub Marea Britanie

    Institutul Naţional de Statistică (INS) apreciază că includerea în PIB a activităţilor ilegale, cum sunt prostituţia, drogurile şi contrabanda, ar putea avea un impact de cel mult 0,2%, în timp ce Marea Britanie estimează că doar prostituţia şi drogurile au o contribuţie de 0,8% din PIB.

     Biroul de statistică din Marea Britanie a estimat că schimbarea metodologiei de calculare a PIB, care va intra în vigoare din septembrie, va conduce la o revizuire retroactivă în creştere a PIB din 2009 cu 2,3%, sau circa 33 de miliarde de lire sterline (55 de miliarde de dolari).

    Autoritatea pentru statistică a estimat că activităţile ilegale, cu precădere prostituţia şi importul, producţia şi distribuţia de droguri, vor avea un impact de 10 miliarde de lire în revizuirea pozitivă a PIB. Aproximativ 5,3 miliarde de lire sterline din această sumă reflectă impactul financiar al prostituţiei în economia britanică.

    România, alături de celelalte state europene, va include din septembrie mai multe activităţi în calculul PIB, potrivit ESA 2010, alături de cheltuielile de înarmare şi cercetare-dezvoltare figurând şi valoarea adăugată brută din activităţi ilegale, precum prostituţie, trafic de droguri şi contrabandă, potrivit agentiei MEDIAFAX.

  • Barack Obama: Rusia are la dispoziţie patru săptămâni pentru a înceta provocările în Ucraina

     “Domnul Vladimir Putin are posibilitatea de a reveni pe drumul drept al legislaţiei internaţionale”, a declarat Obama, potrivit AFP, la sfârşitul summitului G7, la Bruxelles.

    “Vom vedea ce va face domnul Putin în două, trei, patru săptămâni”, a adăugat preşedintele SUA.

    “Dacă provocările Rusiei continuă, este clar că ţările G7 sunt pregătite să impună costuri suplimentare Rusiei”, a atras atenţia Obama într-o conferinţă de presă comună cu premierul Marii Britanii, David Cameron.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA: Dosarul lui Marian Oprişan, de 1.263 de zile la Judecătoria Cluj-Napoca, unde s-au dat 29 de termene

    “Dosarul cauzei se află de la data 2.12.2010 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. De atunci, au fost acordate 29 termene de judecată. Pe parcursul celor aproximativ 4 ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile şi chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul”, arată DNA.

    Potrivit sursei citate, pe parcursul celor 1.263 zile, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoaşte că dosarul cauzei este pe rolul instanţelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.

    “Este real faptul că acordarea termenelor reprezintă parte a administrării actului de justiţie, dar amânarea continuă este vădit disproporţionată în raport cu stadiul procesual. În consecinţă, s-a solicitat efectuarea de verificări cu privire la modul de gestionare a activităţii de cercetare judecătorească, existând indicii rezonabile de încălcare a duratei rezonabile a soluţionării cauzei. Sub acest aspect, în întreaga sa jurisprudenţă, instanţa de contencios european a decis că încălcarea duratei rezonabile rezultă numai din conduita autorităţilor. Sub acelaşi aspect, instanţa de contencios european a arătat că valorificarea dreptului la apărare, inclusiv prin cereri repetate ale părţilor, reprezintă un demers ce poate fi folosit de acestea continuu, chiar prin depăşirea limitelor, fără să le fie imputabilă, întrucât numai autorităţile judiciare pot stopa tergiversarea”, mai arată DNA.

    Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat, joi, Inspecţia Judiciară din CSM cu privire la posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii clujeni care judecă dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan.

    Surse oficiale din cadrul DNA au precizat, pentru MEDIAFAX, că DNA solicită efectuarea verificărilor cu privire la faptul că, deşi Oprişan a fost trimis în judecată în iunie 2006, dosarul în care acesta este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals nu a fost soluţionat nici până în prezent.

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au confirmat că sesizarea a fost înregistrată joi, urmând a fi făcute verificări prealabile pentru a se vedea dacă există indicii privind posibile abateri disciplinare.

    În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

    În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

    Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

    La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis apoi la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

    La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

    Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) unor firme neeligibile.

    Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la “Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila “Rucăr” şi “Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

  • Simona Halep s-a calificat în finala de la Roland Garros, după 6-2, 7-6 cu Andrea Petkovici

    Simona a învins-o pe Petkovici cu 6-2, 7-6.

    Jucătoarea Simona Halep, locul 4 WTA şi a patra favorită, a jucat, joi, pe Arena Philippe Chatrier, în compania germancei Andrea Petkovici, cap de serie numărul 28, în semifinalele turneului de la Roland Garros, după întâlnirea Maria Şarapova – Eugenie Bouchard.

    Jucătoarea Simona Halep, locul 4 WTA şi a patra favorită, a înregistrat, miercuri, cea mai bună performanţă a sa la un turneu de Grand Slam, calificându-se în semifinale la Roland Garros, după ce a învins-o, scor 6-2, 6-2, pe sportiva rusă Svetlana Kuzneţova, numărul 28 WTA şi cap de serie 27. Ea este singura jucătoare care nu a pierdut niciun set până acum la French Open.

    Simona Halep, 23 de ani, a devenit, miercuri, la Roland Garros, prima sportivă din România care se califică în semifinelele unui turneu de Grand Slam după performanţa similară reuşită de Irina Spîrlea în 1997, la US Open.

    Doar trei românce s-au calificat în semifinalele unui Grand Slam la simplu, de-a lungul timpului: Virginia Ruzici de două ori, în 1978, când a câştigat turneul de la Roland Garros, şi în 1980, când a pierdut finala aceleiaşi competiţii, în faţa americancei Chris Evert, Florenţa Mihai, finalistă în 1977 tot la Roland Garros, meci pierdut la Mima Jausovec (Iugoslavia), şi Irina Spîrlea, învinsă în 1997, în penultimul act al US Open de Venus Williams.

    Simona Halep le-a învins la Roland Garros pe Alisa Kleibanova (Rusia), scor 6-0, 6-2 – în primul tur, pe Heather Watson (Marea Britanie), scor 6-2, 6-4 – în turul doi, pe Maria-Teresa Torro-Flor (Spania), scor 6-3, 6-0 – în turul trei, pe Sloane Stephens (SUA), scor 6-4, 6-3 – în optimi de finală şi pe Svetlana Kuzneţova (Rusia), scor 6-2, 6-2 – în sferturi de finală.

  • Consolidarea securităţii energetice devine o prioritate pentru statele din G7

     “Folosirea aprovizionării cu energie ca un mijloc de coerciţie politică sau ca o ameninţare la adresa securităţii este inacceptabilă”, se arată în proiectul declaraţiei finale a summitului G7 de la Bruxelles.

    De la începutul crizei din Ucraina, occidentalii denunţă folosirea de către Rusia a aprovizionării cu gaze naturale ca un mijloc de presiune asupra Ucrainei, dar şi asupra statelor europene.

    “Criza din Ucraina arată în mod clar că securitatea energetică trebuie să fie în centrul programului comun şi cere o modificare radicală în vederea diversificării aprovizionărilor cu energie şi modernizării infrastructurilor energetice”, adaugă liderii G7, care au exclus Rusia din acest grup al celor mai industrializate state după anexarea peninsulei Crimeea şi destabilizarea estului Ucrainei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro