BusinessMagazin

Blog

  • Avertisment sumbru de la şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie: Multă lume încă nu înţelege impactul real al războiului din Iran, iar problema se agravează în fiecare zi. „Este cea mai mare ameninţare la adresa securităţii energetice globale din istorie”

    Războiul cu Iranul a provocat cel mai grav şoc energetic din istorie, a avertizat şeful International Energy Agency (IEA), adăugând că ar putea dura cel puţin şase luni pentru restabilirea completă a fluxurilor de petrol şi gaze din regiunea Golfului, titrează FT.

    Fatih Birol a declarat că acest conflict reprezintă „cea mai mare ameninţare la adresa securităţii energetice globale din istorie”. El a explicat că volumul de gaze naturale întrerupt de conflict este de două ori mai mare decât cantitatea pierdută de Europa după reducerea livrărilor din Rusia în 2022.

    Potrivit lui Birol, pierderile de petrol depăşesc chiar şi cele din timpul crizelor petroliere din anii 1970, care au declanşat recesiuni globale şi raţionalizarea combustibilului.

    Declaraţiile vin după o săptămână în care preţul petrolului a urcat spre 120 de dolari pe baril, pe fondul atacurilor cu rachete lansate de Israel şi Iran asupra unor infrastructuri energetice esenţiale din Golf, inclusiv câmpul de gaze South Pars şi complexul industrial Ras Laffan din Qatar.

    Şeful IEA consideră însă că politicienii şi pieţele subestimează gravitatea situaţiei. Problema se agravează cu fiecare zi în care exporturile de energie din Orientul Mijlociu sunt blocate de Iran prin controlul de facto al Strâmtorii Hormuz, rută vitală pentru transportul petrolului şi gazelor naturale lichefiate.

    Chiar dacă conflictul s-ar încheia rapid şi navigaţia ar fi reluată, multe zăcăminte petroliere şi de gaze au fost închise sau avariate, iar reluarea producţiei va necesita timp îndelungat. Unele instalaţii ar putea redeveni operaţionale în şase luni, însă altele ar avea nevoie de mult mai mult timp.

  • Fabrica de bogaţi: Compania care şi-a transformat oamenii în multimilionari după doar un an de la angajare

    Unul dintre cele mai spectaculoase fenomene din tehnologie în prezent se întâmplă la startup-ul de inteligenţă artificială Anthropic, unde angajaţii recompensaţi cu pachete de acţiuni au ajuns să fie multimilionari la doar un an de la angajare, scrie Business Insider.

    Conform datelor, un inginer angajat la sfârşitul anului 2024 a primit 60.000 de opţiuni de acţiuni la un preţ de exerciţiu de 13 dolari, într-un moment în care Anthropic era evaluată la circa 18 miliarde de dolari. La momentul acordului, valoarea acţiunilor deţinute de acesta era estimată la aproximativ 200.000 de dolari pe an, arată datele recente publicate de Levels.fyi.

    Ulterior, odată cu o vânzare de acţiuni care a evaluat compania la aproape 350 de miliarde de dolari, chiar şi după ajustări pentru evoluţia numărului de acţiuni şi alţi factori, inginerul respectiv deţine acum între 4 şi 5 milioane de dolari în acţiuni deja dobândite. Potrivit estimărilor Levels.fyi, valoarea totală a acţiunilor, care se împart în tranşe pe parcursul a patru ani, ar putea ajunge la 18–20 de milioane de dolari.

    Alte exemple, furnizate de angajaţi către Levels.fyi, arată aceeaşi tendinţă: un senior software engineer a acumulat aproximativ 1,6 milioane de dolari în acţiuni dobândite după un an, un staffer mai experimentat are circa 8 milioane de dolari după 18 luni, iar un lider în business operations a acumulat cel puţin 9 milioane de dolari după doi ani.

    „Cea mai mare variabilă în maximizarea compensaţiei este, aproape întotdeauna, compania la care lucrezi, chiar mai mult decât titlul tău profesional”, explică Hakeem Shibly, expert în date la Levels.fyi.

    În mod tradiţional, astfel de rezultate necesitau cinci până la zece ani şi un IPO, dar în domeniul AI, creşterea valorii acţiunilor se realizează mult mai rapid, condiţia fiind angajarea la startup-urile potrivite. Deşi impozitele, în special în state precum California, pot diminua semnificativ valoarea finală, fenomenul evidenţiază cât de accelerată poate fi acumularea de avere în sectorul tehnologic de vârf.

    Această evoluţie subliniază importanţa strategiilor de compensare bazate pe acţiuni şi relevanţa alegerii companiei în carierele din tech, mai ales în segmentele de inteligenţă artificială emergente, unde valoarea startup-urilor poate creşte exponenţial într-un interval de timp neobişnuit de scurt.

    Valorile reportate de Levels.fyi arată că o angajare strategică într-un astfel de startup poate transforma rapid perspectivele financiare ale angajaţilor, redefinind standardele de recompensare în industria tehnologică americană.

     

  • Grindeanu despre viitorul coaliţiei: PSD nu va vota un guvern minoritar şi nu va face alianţă cu AUR

    În cadrul unor declaraţii de presă oferite după aprobarea bugetului de stat, vineri, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu a făcut o serie de declaraţii cu privire la direcţia politică a partidului şi la implicarea acestuia în procesul bugetar.

    „PSD-ul nu va vota un guvern minoritar şi PSD-ul nu va face alianţă cu AUR”, a declarat Sorin Grindeanu în faţa jurnaliştilor prezenţi la Parlament.

    Discuţiile au continuat şi pe marginea bugetului. Grindeanu a fost întrebat despre atitudinea PSD în Comisia de Buget, după blocajul apărut miercuri, după ce amendamentul PSD privind Pachetul de Solidaritate pentru categoriile vulnerabile nu a întrunit voturile necesare.

    „Şi bine au făcut colegii mei din comisie pentru că în acest mod am reuşit să impunem pachetul de solidaritate care nu e pentru PSD. Este pentru pensionari şi pentru copiii cu dizabilităţi.”, a declarat Grindeanu legat de decizia finală.

    Parlamentul a aprobat vineri bugetul de stat pentru anul în curs, după mai multe zile de dezbateri aprinse în comisii şi discuţii în coaliţie.

    Documentul stabileşte principalele sume alocate pentru investiţii, sănătate, educaţie şi infrastructură, precum şi alte domenii prioritare pentru dezvoltarea economică a ţării.

    Proiectul a trecut cu 319 voturi „pentru”, 104 voturi „împotrivă” şi o abţinere, în timp ce doi parlamentari nu au participat la vot.

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Românii care câştigă mult, cheltuiesc banii afară. În ţară rămâne mărunţişul

    Ştiu ca unii cititori mă vor blama, dar zeci de mii de români se află exact în această situaţie. Cum altfel se pot incadra plecările în străinătate ale conaţionalilor, care în ultimul an au cheltuit peste 10 miliarde de euro. Da, zece miliarde euro, bani oficiali, cam 3% din PIB-ul ţării.

    Suntem campioni la excursii peste hotare, cu cea mai mare expansiune de călătorii din UE. Ar crăpa europenii de invidie dacă ar şti acest adevăr. Nu pun aici şi banii negri cu care se achită o grămadă de alte servicii in deplasari externe, care nu se regăsesc nicăieri şi nici nu se cunoaşte nivelul acestora.

    Mai mult, in cei 10 miliarde euro lasati pe alte meleaguri pentru turism extern nu se regasesc investitiile personale ale celor câtorva mii de români care au achiziţionat diverse proprietăţi prin alte ţări.

    Sursa acestor bani este din activitati de pe ţinuturile mioritice: salarii mari, dividende, pensii speciale, bani făcuţi din diverse combinaţii nedeclarate, venituri din chirii, dobânzi din titluri de stat, speculaţii cu proprietăţi sau profituri din acţiuni, etc.

    În România se trăieşte mai bine şi mai ieftin decât în multe ţări dezvoltate, fenomen greu de inteles si (re)cunoscut chiar de romani. Desi avem in ADN sa ne vaitam tot timpul si ne declaram nemultumiti in multe privinte, rămân mulţi bani necheltuiti in tara de care se bucura posesorii in strainatate.

    Romanii care câştigă minim de 5.000 euro/ lună/ familie au posibilităţi multiple să cheltuiască o mare parte din venituri în afara ţării. Am pus aici limita de jos a veniturilor, dar topul are şi persoane care câştigă chiar şi zeci de mii de euro/luna. Si nu sunt chiar putine, mai ales in orasele mari si, in special, in Bucuresti/ Ilfov.

    Cei mai mulţi români cu posibilităţi financiare au văzut ce era de văzut prin ţară şi acum explorează lumea în lung şi-‘n lat. N-am fost în vreo ţară pe glob în care să nu aud vorbindu-se în limba noastra şi nu mă refer la angajaţii români care lucrează afară, ci la turişti.

    Acest fenomen ne poate bucura şi întrista în acelaşi timp. De ce? Românii care călătoresc mult isi lărgesc orizontul individual, iar antreprenorii se inspiră în afaceri. Turismul extern este o investiţie pe termen lung. Pe de altă parte, sumele respective nu rămân în ţară, chiar dacă  sunt produse aici, ci aduc beneficii altor state. Şi asta ar putea să fie acceptabil.

    Ceea ce mi se pare insa ruşinos din partea noastră este ca nu ştim să ne vindem străinilor frumuseţile patriei. Avem locuri mai spectaculoase decât multe alte ţări care au un turism de masă, dar suntem la pământ cu marketingul. De aceea, in Romania turistii straini ajung intamplator, mai mult de curiozitate si cheltuiesc sume infime.

    Am scris acest articol, după ce am văzut ca Rwanda sponsorizeaza inca din 2018 cu 12 milioane de euro/ an echipa Arsenal, ca să apară cu reclamă pe mâneca tricourilor. Separat fac reclama si la echipa PSG, precum si la echipele nord-americane Los Angeles Rams, din NFL, şi Los Angeles Clippers, din NBA.

    Romania a alocat in 2025 pentru promovarea turismului intern “imensa” suma de 2,5 milioane de euro. No comment!

     

    Dragos Dragoteanu este Manager Euroest Invest, CIPS – Certified International Property Specialist

     


     

     

  • George Simion atacă la CCR legea bugetului de stat

    Liderul AUR, George Simion, a criticat dur coaliţia de guvernare după ce vineri a fost adoptată legea bugetului de stat pe 2026, acuzând lipsa de responsabilitate fiscală şi ignorarea problemelor sociale majore.

    Simion a afirmat că noul buget afectează direct familiile şi mamele din România, invocând posibila reducere a concediului maternal.

    „Vorbim de mame, vorbim de viitoarele mame, vorbim de familiile care se gândesc dacă să facă un copil sau nu. Şi astăzi sunt sub sceptrul îndoielii. Se va restrânge concediul maternal de la doi ani la un an”, a afirmat Simion, după ce legea bugetului de stat a fost votată de Parlament.

    Acesta a acuzat unul dintre partidele din coaliţie că nu şi-a respectat angajamentele bugetare şi a criticat modul în care statul gestionează sprijinul social.

    „Avem un partid din coaliţie care a refuzat să livreze ceea ce a promis în acest buget, să nu mai impute CASS mamelor. Este ruşinos felul în care cetăţenii români sunt menţinuţi cu ajutoare date din când în când, în loc să se respecte legea. Noi am votat pentru toate amendamentele făcute la legea bugetului României”, a completat liderul AUR.

    AUR va contesta legea la Curtea Constituţională

    George Simion a anunţat, totodată, şi faptul că AUR va contesta legea la Curtea Constituţională, şi a criticat priorităţile de investiţii ale guvernului, apreciind că resursele publice sunt direcţionate greşit.

    „Vom contesta această lege la Curtea Constituţională. Ne facem datoria de opoziţie, însă guvernarea nu are nicio ţintă, România nu merge niciunde. (…) Nu am văzut responsabilitate din partea arcului guvernamental şi am văzut fel de fel de chestiuni mascate sub forma investiţiilor durabile. Nu cred că de stadioane în diferite locuri în ţară aveam nevoie acum. Trebuie să protejăm oamenii vulnerabili şi trebuie să investim în nişte proiecte care să genereze prosperitate, cum ar fi producţia şi stocarea energiei”, a completat George Simion.

    În final, liderul AUR a reiterat că partidul său va susţine toate demersurile parlamentare împotriva Guvernului.

    Parlamentul a aprobat, vineri, bugetul de stat, după zile de dezbateri în comisii şi în coaliţie. Documentul stabileşte principalele alocări financiare pentru anul în curs, inclusiv sumele destinate investiţiilor, sănătăţii, educaţiei şi infrastructurii.

    Proiectul a fost aprobat cu 319 voturi pentru, 104 voturi împotrivă şi o abţinere, în timp ce doi parlamentari nu au votat.

  • Ilie Bolojan, după votul pe bugetul pe 2026: Nimeni nu va putea risipi efortul românilor

    „Aţi votat bugetul, un buget care prevede o nouă abordare corectă faţă de cetăţeni. Toate reformele făcute până acum, reforma administraţiei, reforma pensiilor speciale, reducerile de cheltuieli din instituţiile publice, sunt reflectate în acest buget”, a spus Bolojan.

    Acesta a subliniat că bugetul adoptat reprezintă „o centură de siguranţă” pentru finanţele publice şi că nu va permite derapaje în cheltuirea banilor publici.

    „Nimeni nu va putea arunca la coş efortul românilor făcut în ultimele luni şi nici să risipească finanţele publice”, a afirmat liderul coaliţiei.

    „Spunem adevărul şi facem tot ce ne stă în putinţă pentru a echilibra situaţia financiară. Avem forţa necesară să îndreptăm lucrurile şi să punem România pe baze corecte şi realiste”, a declarat acesta.

    Adresându-se partenerilor instituţionali, agenţiilor de rating şi instituţiilor financiare, Bolojan a susţinut că păstrarea ţintei de deficit bugetar de 6,2% demonstrează responsabilitatea statului român.

    „România dovedeşte prin acest buget că este un partener corect, responsabil, care respectă angajamentele asumate”, a spus el.

    În mesajul către populaţie, Ilie Bolojan le-a mulţumit cetăţenilor pentru eforturile depuse şi a dat asigurări că bugetul pe 2026 acoperă investiţiile publice şi cheltuielile sociale.

    „Acest buget asigură investiţiile necesare pentru continuarea marilor lucrări publice şi a celor locale, funcţionarea instituţiilor publice, plata salariilor, pensiilor şi toate formele de sprijin pentru cei care au nevoie”, a declarat acesta.

    Bugetul de stat pe 2026 a fost adoptat cu 319 voturi pentru, 104 împotrivă şi o abţinere, după mai multe zile de dezbateri în comisii şi în coaliţie. Opoziţia a criticat distribuirea fondurilor şi a susţinut că documentul nu conţine suficiente măsuri pentru protejarea populaţiei în faţa scumpirilor.

  • Piaţa globală de smartphone-uri pliabile va creşte cu 20% în 2026, iar dacă Apple va lansa primul iPhone pliabil ar putea deveni al doilea jucător mondial cu o cotă de 28% încă din primul an, potrivit Counterpoint Research

    Deşi smartphone-urile pliabile au reprezentat doar 1,6% din piaţa totală de smartphone-uri în 2025, segmentul devine tot mai important pentru producători din cauza marjelor atractive care compensează presiunea pe preţuri din segmentele de intrare şi medie

    Piaţa globală de smartphone-uri pliabile va creşte cu 20% în 2026, iar dacă Apple va lansa primul iPhone pliabil – aşa cum anticipează industria, deşi compania nu a confirmat oficial produsul – ierarhia producătorilor se va reconfigura: Apple ar urma să devină al doilea jucător mondial încă din primul an, cu o cotă de piaţă de 28%, aproape de Samsung (31%), potrivit unei prognoze Counterpoint Research publicate pe 17 martie 2026.
    Samsung va rămâne lider, dar cota sa globală ar urma să scadă de la 40% în 2025 la 31% în 2026, conform estimărilor firmei de cercetare. Huawei, al doilea jucător în 2025 cu 30%, ar urma să coboare la 23%. Motorola scade de la 12% la 8%, iar Honor de la 7% la 3%.

    Apple: de la zero la 28% într-un an – dacă lansează

    Apple nu a confirmat oficial lansarea unui iPhone pliabil – compania nu a făcut nicio declaraţie publică pe acest subiect. Cu toate acestea, publicaţii americane de referinţă precum Bloomberg, MacRumors şi AppleInsider, citând surse din lanţul de aprovizionare şi din apropierea companiei, anticipează un iPhone Fold în a doua jumătate a lui 2026, cel mai probabil în septembrie, odată cu seria iPhone 18.

    Dacă se confirmă, lansarea ar fi un moment de inflexiune pentru piaţa pliabilelor, potrivit Counterpoint. Cererea iniţială este aşteptată să vină în principal de la utilizatorii existenţi de iPhone, dar şi unii utilizatori Android care folosesc deja pliabile de tip book ar putea evalua dispozitivul Apple ca alternativă, crescând potenţialul de migrare între ecosisteme. În America de Nord, Apple ar putea atinge o cotă de 46% din segmentul pliabilelor în 2026, potrivit Counterpoint.

    Potrivit zvonurilor compilate de MacRumors şi Bloomberg, dispozitivul ar avea un design de tip book (similar Samsung Galaxy Z Fold), cu un ecran exterior de 5,5 inci şi un ecran interior de 7,8 inci la deschidere, procesor A20 Pro pe 2 nm şi un preţ de pornire de aproximativ 2.000-2.500 de dolari. Mark Gurman (Bloomberg) a scris că Apple a dezvoltat o tehnologie care reduce pliul ecranului, dar că rezultatul „nu este perfect”, potrivit surselor sale.

    Anticipând competiţia intensificată, principalii producători Android accelerează actualizările portofoliilor de pliabile, concentrându-se pe dispozitivele de tip book (cu ecran mare, pentru multitasking şi productivitate), potrivit Counterpoint.

    Samsung pregăteşte următoarea generaţie Galaxy Z Fold şi Z Flip, aşteptată în trimestrul 3 din 2026, şi ar urma să înlocuiască varianta Flip FE cu un model Fold cu raport de aspect mai larg, proiectat să concureze direct cu pliabilul Apple. Motorola va lansa primul său dispozitiv de tip book – Razr Fold – în trimestrul 2 din 2026, la un preţ aliniat cu competitorii din segment. Google ar urma să reîmprospăteze Pixel Fold în trimestrul 4 din 2026, cu un corp mai subţire şi un mecanism de balama îmbunătăţit, poziţionându-l ferm în segmentul ultra-premium.

    Deşi smartphone-urile pliabile au reprezentat doar 1,6% din totalul pieţei de smartphone-uri în 2025, segmentul devine tot mai important strategic pentru producători. Marjele de profit sunt atractive şi compensează presiunea pe preţuri din segmentele de intrare şi de mijloc, potrivit Counterpoint.

    „Pliabilele reprezintă încă doar o mică fracţiune din piaţa globală de smartphone-uri, ceea ce sugerează că segmentul are un spaţiu considerabil de creştere, pe măsură ce producătorii continuă să îmbunătăţească durabilitatea, uşurinţa în utilizare şi experienţa software”, a declarat Liz Lee, Associate Director la Counterpoint Research.

    Competiţia se va muta spre dispozitivele de tip book odată cu intrarea Apple, a adăugat Lee. „Pe măsură ce se apropie intrarea Apple, competiţia se va deplasa spre pliabilele de tip book, iar America de Nord va înregistra cea mai semnificativă perturbare a pieţei”, a declarat Lee, potrivit Counterpoint.

  • Ce poţi face în Bucureşti în acest weekend: concert la lumina lumânărilor, târguri de antichităţi sau muzică analog, festivalul cafelei şi petreceri în stilul anilor ’90

    Weekendul 20–22 martie vine cu o varietate de evenimente pentru toate gusturile, de la concerte live şi petreceri tematice, până la târguri vintage, festivaluri de cafea şi experienţe culturale interactive. Chiar dacă ai deja planuri pentru weekend, poate te-am surpins plăcut cu unele activităţi care îţi pot schimba programul.

    1. Antique Market II

    Dacă eşti în căutarea unor obiecte cu poveste şi vrei să descoperi piese unice, Antique Market II este locul ideal pentru tine. Evenimentul reuneşte, la ROMEXPO, colecţionari şi expozanţi care aduc o selecţie variată de obiecte vintage: de la mobilier şi decoraţiuni, până la bijuterii, ceasuri, tablouri şi alte piese cu valoare istorică şi estetică. Târgul este deschis încă de joi, 19 martie, şi ţine până duminica aceasta, pe 22 martie.

    Preţul unui bilet de intrare este în valoare de 20 lei, iar programul târgului este între 10:00 şi 18:00. Dacă nu ai încă planuri, evenimentul este oportunitate excelentă de a petrece timpul într-un mod diferit şi de a interacţiona direct cu  expozanţii.

    2. Back to the 80s & 90s Party

    Vinerea aceasta, te poţi pregăti pentru o seară plină de energie şi nostalgie la „Back to the 80s & 90s Party”, unde hiturile legendare ale anilor ’80 şi ’90 vor răsuna pe ringul de dans şi îţi vor transmite vibe-ul unei generaţii întregi. Vino alături de prietenii tăi la Nomad Skybar şi lasă-te purtat de muzica disco, pop şi dance. Accesul la eveniment este de la ora 23:00, iar vârsta minimă pe care trebuie să o ai este de 21 de ani.

    3. COFFeEAST Festival 2026

    Dacă iubeşti cafeaua şi vrei să descoperi tot ce înseamnă cultura cafelei de specialitate, COFFeEAST Festival 2026 se desfăşoară începând de astăzi, 20 martie, şi poţi merge până duminică inclusiv, la Romexpo, Pavilion A, între orele 10:00 şi 18:00. Timp de trei zile, spaţiul devine un punct de întâlnire pentru barista şi pasionaţii de cafea din toată Europa de Est.

    Accesul se face pe bază de bilet, cu preţ de 35 lei pentru un abonament de o zi sau 50 lei pentru acces complet pe toate cele trei zile ale festivalului, iar copiii sub 12 ani beneficiază de intrare gratuită. La intrare, primeşti o cafea din partea casei la Welcome Bar, iar pe parcursul festivalului ai parte de cafele gratuite la barurile comunităţii,  workshopuri interactive, degustări şi sesiuni de cupping.

    4. Târg de Viniluri şi CD-uri

    Îţi place muzica şi vrei să o descoperi dincolo de platformele digitale? Târgul de muzică pe vinil şi CD te poartă într-un univers analog, unde pasionaţii pot răsfoi colecţii de discuri, pot găsi albume rare şi pot redescoperi farmecul formatelor fizice. Pe 21 şi 22 martie, sâmbătă şi duminică, începând cu ora 11:00, în curtea Bazar de muzică, vino cu un prieten să descoperi albumele tale preferate şi să le adaugi la propria colecţie.

    Preţul unui bilet de intrare este în valoare de 10 lei,  iar accesul îţi oferă ocazia să explorezi peste 2000 de discuri pe vinil şi CD-uri din diverse genuri muzicale.

    5. Candlelight Premium: Queen vs ABBA Bucharest

    La Palatul Parlamentului, sâmbăta aceasta, muzica prinde viaţă la lumina lumânărilor. „Candlelight Premium: Queen vs ABBA Bucharest” transformă hiturile legendare ale celor două trupe, precum „Bohemian Rhapsody” sau „Dancing Queen”, într-o experienţă live interpretată de un cvartet de coarde, într-un cadru intim şi iluminat doar de lumânări. Concertul durează aproximativ 60 de minute, iar accesul publicului se face cu circa 45 de minute înainte de începere pentru acomodare.

    Preţul biletelor variază în funcţie de poziţia în sală şi tipul de experienţă ales, variind între 100 şi 180 de lei.

  • PSD nu renunţă la debarcarea lui Bolojan. Grindeanu: O să facem acea consultare internă

    PSD nu renunţă la debarcarea premierului Ilie Bolojan. Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat că partidul va face consultarea internă privitoare la viitorul coaliţiei de guvernare. Declaraţia a fost făcută după aprobarea bugetului de stat. 

    Sorin Grindeanu a anunţat că PSD nu renunţă la ideea înlocuirii lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului chiar dacă bugetul de stat a fost aprobat.

    „O să facem acea consultare internă (…) nu voi decide eu, aproape 5.000 de oameni vor vota (…) După ce vor vota membrii PSD, am să vă spun cum stăm”, a explicat, vineri, preşedintele PSD.

    Calendarul consultărilor interne PSD va fi stabilit în acest weekend. În prima fază vor fi consultări regionale, iar la final, membrii partidului vor vota decizia privitoare la viitorul coaliţiei de guvernare.

    „O să spunem punctele în plus şi punctele în minus (…) nu aş vrea să anticipez (…) Luni voi putea să vă spun mai multe despre data consultării”, a precizat Sorin Grindeanu.

    Vineri, parlamentarii din arcul guvernamental au aprobat proiectul bugetului de stat pe anul 2026.

  • România are buget după luni de aşteptare. A fost votat de Parlament cu 319 voturi pentru

    România are buget după luni de aşteptare. Vineri, acesta a fost votat de Parlament cu 319 voturi pentru.

    Parlamentul a aprobat, vineri, bugetul de stat, după zile de dezbateri în comisii şi în coaliţie. Documentul stabileşte principalele alocări financiare pentru anul în curs, inclusiv sumele destinate investiţiilor, sănătăţii, educaţiei şi infrastructurii.

    Proiectul a fost aprobat cu 319 voturi pentru, 104 voturi împotrivă şi o abţinere, în timp ce doi parlamentari nu au votat.

    Reprezentanţii coaliţiei de guvernare au susţinut că bugetul este construit pentru a asigura stabilitate economică şi pentru a sprijini proiectele de dezvoltare aflate în derulare. De cealaltă parte, opoziţia a criticat distribuirea fondurilor şi a acuzat lipsa unor măsuri suficiente pentru protejarea populaţiei în faţa scumpirilor.

    Premierul Ilie Bolojan a declarat, în plenul Parlamentul României, după adoptarea bugetului de stat pentru anul 2026, că documentul votat reflectă reformele realizate până în prezent şi introduce „o abordare corectă faţă de cetăţeni”.

    „Aţi votat bugetul, un buget care prevede o nouă abordare corectă faţă de cetăţeni. Toate reformele făcute până acum, reforma administraţiei, reforma pensiilor speciale, reducerile de cheltuieli din instituţiile publice, sunt reflectate în acest buget”, a spus Bolojan.

    Acesta a subliniat că bugetul adoptat reprezintă „o centură de siguranţă” pentru finanţele publice şi că nu va permite derapaje în cheltuirea banilor publici.

    „Nimeni nu va putea arunca la coş efortul românilor făcut în ultimele luni şi nici să risipească finanţele publice”, a afirmat liderul coaliţiei.

    „Spunem adevărul şi facem tot ce ne stă în putinţă pentru a echilibra situaţia financiară. Avem forţa necesară să îndreptăm lucrurile şi să punem România pe baze corecte şi realiste”, a declarat acesta.

    Adresându-se partenerilor instituţionali, agenţiilor de rating şi instituţiilor financiare, Bolojan a susţinut că păstrarea ţintei de deficit bugetar de 6,2% demonstrează responsabilitatea statului român.

    „România dovedeşte prin acest buget că este un partener corect, responsabil, care respectă angajamentele asumate”, a spus el.

    În mesajul către populaţie, Ilie Bolojan le-a mulţumit cetăţenilor pentru eforturile depuse şi a dat asigurări că bugetul pe 2026 acoperă investiţiile publice şi cheltuielile sociale.

    „Acest buget asigură investiţiile necesare pentru continuarea marilor lucrări publice şi a celor locale, funcţionarea instituţiilor publice, plata salariilor, pensiilor şi toate formele de sprijin pentru cei care au nevoie”, a declarat acesta.

    Bugetul de stat pe 2026 a fost adoptat cu 319 voturi pentru, 104 împotrivă şi o abţinere, după mai multe zile de dezbateri în comisii şi în coaliţie. Opoziţia a criticat distribuirea fondurilor şi a susţinut că documentul nu conţine suficiente măsuri pentru protejarea populaţiei în faţa scumpirilor.