Blog

  • Cum a ajuns General Motors in faliment – GALERIE FOTO

    Procedurile de faliment se vor desfasura la un tribunal din New
    York, potrivit
    Mediafax
    .

    GM va inchide 14 fabrici ale grupului pana in 2012, urmand sa
    ajunga la 33 de unitati de productie. Conducerea constructorului
    auto estimeaza ca va ajunge la utilizarea intregii capacitati de
    asamblare incepand cu 2011.
    Numarul angajatilor din SUA ar urma sa scada la 27.200 in urma
    procesului de restructurare, de la 35.100 persoane la sfarsitul
    anului trecut.
    Printre posesorii celor mai mari creante negarantate ale grupului
    american se numara Wilmington Trust, cu 22,76 miliarde de dolari,
    si sindicatul angajatilor din industria auto (UAW), cu 29,56
    miliarde de dolari.

    Prabusirea GM este al treilea faliment ca marime din istoria SUA si
    cel mai important la nivelul industriei americane.
    Primele doua pozitii in topul falimentelor in Statele Unite sunt
    ocupate de Lehman Brothers, cu active in valoare de 691 miliarde de
    dolari, si WorldCom, companie de telefonie cu active de 104
    miliarde de dolari. Chrysler, care se afla in reorganizare dupa
    intrarea in faliment in luna mai, ocupa pozitia a sasea, cu active
    in valoare de 39,3 miliarde de dolari.

    GM este a 99 companie americana, listata la bursa, care cere
    protectia falimentului in 2009 si a opta cu active in valoare de
    peste zece miliarde de dolari. Cele 99 de companii care au intrat
    in faliment in 2009 controlau active de 345 miliarde de
    dolari.


    CLICK AICI PENTRU A VEDEA O GALERIE FOTO CU ISTORIA DE PESTE 100 DE
    ANI A GENERAL MOTORS

  • Finantele promit o noua etapa de reducere a taxelor

    "Rămân în continuare 310 astfel de taxe, deci este încă un nivel foarte ridicat din punctul de vedere al Ministerului de Finanţe. Vom iniţia totuşi şi o a doua etapă de reduceri a impozitelor", a declarat Graţiela Iordache, secretar de stat în cadrul MFP.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • BNR a platit impozit pe profit in aprilie

    "BNR nu numai că şi-a acoperit toată pierderea acumulată în ultimii ani, dar în aprilie, după nouă ani, e prima dată când am plătit impozit pe profit la bugetul de stat. Profit facem de câţiva ani, însă cu profitul înregistrat acopeream piederile din perioada când BNR a trebuit să facă sterilizările mari", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX.
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Programul “Rabla” a facut pana de motor inca din prima etapa

    Chiar si asa, dealerii auto se arata multumiti si declara ca pentru ei a fost "o bula de aer intr-o perioada de criza". Altfel, nu vindeau mai nimic. In prima etapa s-au vandut in jur de 11.000 de masini, din totalul de 20.000, cum si-au propus autoritatile. Doar Dacia a reusit sa-si epuizeze cota si a plusat. Ford, Chevrolet si Fiat au vandut fiecare peste 500 de masini, iar Volkswagen si Peugeot in jur de 200.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
     

  • Bancherii castiga zeci de milioane de euro si in criza

    Tabloul bancilor mari este distorsionat intr-o anumita masura de diferentele de raportare dintre standardele locale – aplicate in cazul BRD, Banca Transilvania si CEC – si cele internationale. De asemenea, jucatori precum BCR, Bancpost sau Alpha Bank publica rezultate cumulate la nivel de grupuri financiare si nu individual pe banci.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Cine risca nu mai castiga

    Investitia de private equity ofera capital, know-how si transforma uneori radical afacerile pe care le alege: brokeraj de credite, factoring, imbuteliere de apa, distributie de telefonie mobila sunt doar cateva dintre afacerile, odata de nisa, in care fondurile de private equity au investit si care s-au impus pe piata. Peisajul s-a schimbat insa in ultima vreme: fondurile straine de private equity au venit, au vazut, spun ca au resurse disponibile, mai exact pentru companiile care nu mai au acces la finantare bancara, dar cele mai multe n-au incheiat inca sau n-au mai incheiat nicio tranzactie.

    “Scopul nostru este de a sprijini un numar de companii profitabile care au nevoie de capital, in valoare de aproximativ 30-50 de milioane de euro, pentru a-si creste competitivitatea sau pentru modernizarea operatiunilor. Urmarim genul de afaceri relativ stabile, dar care nu pot obtine finantare bancara si care nu vor putea supravietui fara capital acestei crize”, spune Sebastian Tcaciuc, director in cadrul biroului din Romania al companiei americane Advent International. In primavara anului trecut, compania a constituit al patrulea fond (ACEE IV) cu active de un miliard de euro, insa pana in prezent nu a incheiat nicio tranzactie pe piata locala.

    Compania poloneza Enterprise Investors are rezervate pana la 25 de milioane de euro pentru companiile romanesti, aproximativ un sfert din activele de 100 de milioane de euro ale fondului Enterprise Venture Fund I, constituit in toamna anului trecut. Fondul este in cautare de companii mici si medii, cu venituri de peste 5 milioane de euro, cu nevoi de finantare de pana la 10 milioane de euro. Pana in prezent insa nici Enterprise Venture Fund I nu a incheiat nicio tranzactie aici. “Pentru fondul constituit toamna trecuta, numarul de proiecte pe care le-am primit este ridicat, insa mai dureaza pana cand unul dintre acestea se va concretiza intr-o investitie, pentru ca in momentul de fata nu prea stii ce cumperi”, spune Cristian Nacu, partener la Enterprise Investors.

    Anul 2007 a fost apogeul investitiilor de profil, care au ajuns la 476 de milioane de euro, raportat la 110 milioane in 2006, conform Asociatiei Europene a Fondurilor cu Capital de Risc (EVCA). Tot atunci a fost atins si apogeul preturilor pe care fondurile le-au platit pentru a intra in companiile romanesti. Valoarea investitiei initiale se calcula atunci cu un multiplu de pana la opt ori profitul operational (EBIT DA), iar multi dintre antreprenorii romani preferau sa intarzie semnarea tranzactiei, in asteptarea unor sume si mai mari. Criza insa a pus capat acestei inflatii “nejustificate”, cum o descriu directorii din private equity. Iar odata cu criza au inceput sa apara si primele regrete. “Cu totii am platit prea mult pentru a intra in companiile romanesti in urma cu doi sau trei ani. Insa atunci asa arata piata, si nimeni nu putea anticipa ca va urma criza”, spune Nacu.

    Tacerea instalata in piata incepand din cea de-a doua jumatate a lui 2008, cand volumul investitiilor de private equity a scazut pana la 60 mil. euro, de peste trei ori mai putin fata de primul semestru al anului, semnalizeaza in mod evident prudenta fondurilor. Recordul din anul precedent, cand Advent cumpara compania farmaceutica LaborMed cu peste 100 de milioane de euro, nu s-a mai repetat in 2008, cand suma maxima angajata de fondurile de investitii intr-o firma romaneasca n-a mai depasit 30 de milioane de euro.

    “In 2007, cea mai mare provocare era sa gasesti investitii bune la preturi acceptabile, pentru ca piata era inundata de bani. Acum, insa, cel mai dificil este sa strangi fonduri si esti mai preocupat de banii pe care i-ai investit decat de cei pe care urmeaza sa ii investesti”, considera Mihai Sfintescu, director de investitii la 3TS Capital Partners, care detine in portofoliu participatii la Romprest Service SA si la Centrul Medical Unirea. Cat despre exiturile din companii, ele sunt chiar de evitat in aceste momente, in opinia lui Sfintescu.

    Asadar, companiile din portofoliu vor fi fara doar si poate prioritatea directorilor de investitii anul acesta, initierea unor noi investitii fiind lasata pe plan secund, in asteptarea unei imbunatatiri a indicatorilor economici, dar mai ales a previzibilitatii privind evolutia economica in urmatorii ani. “Si modelul dupa care vom investi se va schimba. Ponderea leverage-ului (investitii pe baza de credite bancare) se va diminua, piata isi cauta acum un echilibru in care leverageul nu va mai fi prezent. Ne indreptam spre un model de tipul ”, adauga directorul 3TS .

    “Acum conteaza foarte mult pozitia pe care o companie o are fata de concurenta”, declara Cornel Marian, directorul executiv al companiei suedeze Oresa Ventures, care detine in portofoliu firme precum Sonriso, Kiwi Finance sau Fabryo. Cu cat iti scad vanzarile sau ce greutati ai e mai putin important decat cat de bine stai fata de concurenta si in ce postura poti deci sa iesi din criza, crede Marian; “chiar daca e posibil sa iesi din criza cu o firma mai mica, poate aceasta va fi mai puternica decat concurenta”.

    Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta Roland Berger, la care au participat 56 de manageri ai companiilor de private equity din Europa, Rusia si Statele Unite, fondurile de private equity vor tinde sa se implice mai mult in operatiunile companiilor unde detin participatii. Limitarea accesului la creditare bancara si instabilitatea de pe pietele de capital ca alternativa de finantare ii vor apropia pe directorii de private equity de companiile in care au investit.

    “In aceasta perioada ne focalizam pe companiile la care suntem fie actionari majoritari, fie actionari unici. Resursele de care dispunem in momentul de fata sunt banii si timpul. Vom sta alaturi de management, dar vom pastra timp si pentru eventuale oportunitati noi”, spune Cornel Marian.

  • Studiu: Pe ce toaca romanii banii

    Acestea sunt concluziile celui mai recent studiu Shopper Trends, realizat de AC Nielsen. Doua miliarde si jumatate de euro – atat s-a cheltuit in Romania anul trecut pe tigari si pe bere, potrivit studiului Shopper Trends 2009, realizat de compania de cercetare de piata AC Nielsen. Sume mult mai mici au fost cheltuite pe racoritoare, apa minerala, mezeluri sau ulei: daca anul trecut am dat pe tigari 1,8 miliarde de euro, am baut in schimb racoritoare in valoare de numai 636 de milioane de euro, apa minerala de 253 de milioane, am cumparat detergent de 171 de milioane si ciocolata tablete de 127.

    Una peste alta insa, dificutatile ultimelor luni nu par sa-i fi facut mai cumpatati pe consumatori atunci cand merg la cumparaturi: daca in 2008 cheltuielile totale pentru gospodarie ajungeau la 624 de lei pe luna, acum se ridica la 738 de lei. Media creste in Bucuresti, unde bugetul de cheltuieli ajunge la 815 lei pe luna. “Placerea cumparaturilor se mentine la cote maxime”, sustine Bogdana Baltasiu, client sales&service manager la AC Nielsen.

    Chiar daca astfel de date arata ca nu s-a temperat apetitul pentru consum, eventualitatea majorarii preturilor la alimente i-ar face totusi pe cei mai multi sa-si refaca lista de prioritati inainte de a pleca la cumparaturi. Astfel, produsele pe care ar decide sa le cumpere mai rar ar fi cele care fac obiectul achizitiilor “de impuls”, precum snacks, bauturi alcoolice sau bauturi carbonatate. Aproape 18% din cei 1.200 de respondenti au declarat ca ar cumpara mai putine produse de tip snacks, daca pretul alimentelor ar creste anul acesta, 16% ar achizitiona mai putine bauturi alcoolice, iar 12% mai putine bauturi carbonatate. La polul opus, produsele al caror consum nu ar fi influentat de o crestere a preturilor sunt alimentele bio, fructele, iaurtul, mancarea pentru bebelusi, legumele si laptele. Studiul arata ca produsele proaspete reprezinta mai mult de jumatate din suma alocata cheltuielilor lunare, la acest capitol Romania plasandu-se inainte altor tari din regiune.

    Daca ar fi nevoiti sa faca economii majore din cauza recesiunii, primele categorii care ar suferi reduceri de buget ar fi hainele, electrocasnicele, consumul cu utilitatile sau distractiile in afara casei. Pe ultimele locuri se afla cheltuielile pentru alimente sau bauturi alcoolice, pe care doar 16% dintre respondenti ar fi dispusi sa le reduca.

    Criteriul pretului este si cel ce determina frecventa de vizitare a diferitelor tipuri de magazine. “A crescut semnificativ frecventa de vizitare a discounterilor, care anii trecuti erau un fel de Cenusareasa a cumparaturilor”, spune Bogdana Baltasiu, adaugand ca, in momentul de fata, patru din cinci cumparatori aleg hipermarketurile. De altfel, hipermarketurile si discounterii au fost singurele tipuri de magazine din retail care au inregistrat o crestere a clientilor in cursul anului trecut.

    De asemenea, marcile proprii ale magazinelor incep sa castige din ce in ce mai mult teren in fata cumparatorilor. Doar 7% dintre ei nu cunosc nicio marca proprie, in scadere cu 2% fata de anul trecut. Cele mai cunoscute sunt ARO, detinuta de reteaua Metro, Marca No.1 (Carrefour), Clever (Billa), K (Kaufland) si Winny, de la Cora. “Devenim din ce in ce mai atenti la produsele marci proprii, pe care inainte le consideram ieftine si de proasta calitate”, afirma Bogdana Baltasiu.

    Potrivit studiului citat, doi din cinci consumatori sunt acum mai atenti la preturi decat anul trecut. In gospodariile cu venituri mai mici, acest comportament este mai accentuat, ca si in orasele medii si mici.
    Studiul a fost realizat pe 1.200 de respondenti din 12 orase, iar datele au fost culese in perioada decembrie 2008 – ianuarie 2009. Au fost selectati principalii cumparatori de produse pentru gospodarie din segmentul de varsta 16-65 de ani.

  • Office Shoes se extinde

    Retailerul se afla astfel la al treilea parteneriat incheiat cu centrele comerciale detinute de omul de afaceri Iulian Dascalu. Pe langa Suceava, Office Shoes mai are parteneriate si cu centrele comerciale din Timisoara si Iasi. Spatiul de la Suceava are o suprafata de 86 metri patrati, iar reprezentantii companiei asteapta vanzari de 800.000- 1.000.000 lei pentru anul 2009- 2010.
    Prezent la nivel national prin 25 de magazine proprii si patru francize, Office Shoes comercializeaza branduri precum Cat, Cat Accessories, Ecko, Diesel, Skechers, KSuiss, Ipanema, Grendha, Heelys, Kickers, Lacoste, Tommy Hilfiger, Zoo York, Sugar, G Star, Rider, Keds.

    Inaugurat in noiembrie 2008, Iulius Mall Suceava este cel de al patrulea mall al retelei Iulius, fiind conceput ca un centru regional, care polarizeaza intreaga zona de nord a tarii si orasele din proximitatea Sucevei: Botosani, Radauti, Falticeni, Targu Neamt. Cu o suprafata inchiriabila de 50.000 mp, centrul comercial reuneste retaileri nationali si internationali precum: Peacocks, Sprider, Terranova, Jolidon, Steilmann, Moa, Meli Melo, Adidas, Nike, Intersport, Nichi, DOMO, Diverta, Carturesti, Bam Boo, Leonardo, Optinova, Be You, Zoomania, U- MAN, Cavaliere, Auchan, Bricostore sau Sephora.
     

  • Bancile ameninta cu dobanzi si comisioane mai mari

    De cealaltă parte, executorii judecătoreşti susţin că noua prevedere nu ar trebui să ducă la majorări de costuri, onorariile lor fiind stabilite prin ordin al ministrului Justiţiei. Din această dispută, băncile par a ieşi foarte „şifonate“, pentru că vor trebui să dea mai mulţi bani pentru onorariile executorilor judecătoreşti. „Executorii nonbancari sunt plătiţi pe bază de comision, care poate ajunge chiar şi la 10-20% din valoarea proprietăţii executate, în anumite cazuri. În prezent, executorii bancari primesc un salariu, ca angajaţi ai băncilor“, a declarat pentru Gândul Oana Petrescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • South Stream – “o cacialma” fara nicio sansa de reusita

    "South Stream este o cacialma, pentru că nu are nici sursele de gaze, spre deosebire de North Stream, nici din Rusia, şi în perspectivă nici din zona Asiei Centrale, şi nici fondurile necesare", a afirmat Socor, la forumul economic România-Rusia de la Bucureşti. El a adăugat că şi costurile construcţiei South Stream, estimate la 19-24 miliarde de dolari, sunt "absurde", şi a făcut referire la o declaraţie din luna februarie a preşedintelui rus Dimitri Medvedev în acest sens.
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro