BusinessMagazin

Blog

  • Ciolacu, întrebat dacă face alianţă cu AUR: Să îmi tai un picior ca să vă demonstrez?

    Întrebat dacă va face alianţă cu AUR, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a răspuns: „am spus foarte clar că nu mai există nici o relaţie politică între PSD şi AUR”.

    „Ce vreţi mai mult? Să mi tai un picior ca să vă demonstrez? (…) V-am trimis hârtie asemnată. Am dat în scris (…). Ce vreţi? Spuneţi-mi ce pot face mai mult decât atât să nu mai mi se pun această întrebare pe care o vehiculează cei din PNL ca să creeze, nu ştiu ce, că se întâmplă o nenorocire”, a adăugat Ciolacu.

    Potrivit lui Marcel Ciolacu, acest lucru „nu se întâmplă. PSD-ul nu va face alianţă cu AUR. Niciodată”.

  • Ciolacu, întrebat dacă face alianţă cu AUR: Să îmi tai un picior ca să vă demonstrez?

    Întrebat dacă va face alianţă cu AUR, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a răspuns: „am spus foarte clar că nu mai există nici o relaţie politică între PSD şi AUR”.

    „Ce vreţi mai mult? Să mi tai un picior ca să vă demonstrez? (…) V-am trimis hârtie asemnată. Am dat în scris (…). Ce vreţi? Spuneţi-mi ce pot face mai mult decât atât să nu mai mi se pun această întrebare pe care o vehiculează cei din PNL ca să creeze, nu ştiu ce, că se întâmplă o nenorocire”, a adăugat Ciolacu.

    Potrivit lui Marcel Ciolacu, acest lucru „nu se întâmplă. PSD-ul nu va face alianţă cu AUR. Niciodată”.

  • Prima victimă în rândul fabricilor născute în pandemie. Fabrica de măşti şi combinezoane Techtex, o investiţie de peste 20 mil. euro, intră în concordat preventiv

    Techtex SRL, companie specializată în producţia de textile tehnice,  parte a grupului Taparo, una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din sectorul mobilierului tapiţat, a intrat în procedura de concordat preventiv.

    ”Admite cererea formulată de debitoarea Techtex SRL privind deschiderea procedurii de concordat preventiv şi în consecinţă: Deschide procedura de concordat preventiv a debitoarei Techtex SRL şi numeşte în calitate de administrator concordatar al debitoarei CITR Filiala Cluj SPRL. Decizia este definitivă şi executorie”, se arată în decizia Tribunalului Maramureş.

    Techtex este o companie care a cunoscut dezvoltarea în pandemie, familia Filip investind circa 20 de milioane de euro, conform datelor din 2020, în dezvoltarea unei fabrici de textile medicale, adică măşti (brandul Dr.Albert), halate, combinezoane, lenjerii de pat etc. Însă, după trei ani consecutivi de creştere, Techtex a cunoscut în 2023 o scădere a cifrei de afaceri. Astfel, compania a raportat o cifră de afaceri în scădere cu 33% faţă de anul precedent, la 87 mil. lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Profitul net al companiei a crescut însă uşor la 3,7 mil. lei. Compania a avut în medie un număr de 169 de angajaţi, faţă de 283 în anul anterior şi 316 în 2021.

    Techtex este controlată de Mihai Filip (82% din părţile sociale), Mircea Bogdan Man (14%) şi Dan Pascariu (2,9%), conform datelor de pe Termene.ro.

    Mihai Filip, acţionar al Techtex şi CEO al Taparo, spunea în 2023 într-o emisiune ZF că divizia începe să se repoziţioneze în piaţă, dorind să îşi concentreze atenţia pe vânzările către spitale şi distribuţie specializată. Astfel, Taparo a început deja să livreze echipamente de protecţie în spitalele din România, Austria şi Spania, afirma el.

    Con­cor­datul este o procedură judiciară de pre­ve­nire a insolvenţei, a cărei deschi­dere sus­pendă executările silite. Acesta oferă socie­tăţii aflate în dificultate posibi­litatea de re­dresare pe baza unui plan de restructurare, care trebuie să prevadă şi modalitatea de achitare a creanţelor faţă de toţi sau o parte dintre creditori (creditorii afectaţi prin ­concordat) şi care, după ce va fi aprobat de aceşti creditori, va fi omologat de judecă­torul sindic. Şi Taparo, principala companie din grupul controlat de familia Filip, şi-a cerut intrarea în concordat preventiv însă cererea i-a fost respinsă.

     

  • Războiul giganţilor în lumea crypto: Acum aflat în procedură de faliment, FTX dă în judecată Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede, cerând înapoi 1,76 de miliarde de dolari

    Fosta platformă de tranzacţionare de crypto FTX, acum aflată în procedură de faliment, dă în judecată Binance, cea mai mare platformă din lumea cripto, cerându-i 1,76 de miliarde de dolari în urma unui acord „fraudulos”, scrie CNBC.

    FTX face referire la o tranzacţie din 2021, când Changpeng Zhao, fondatorul Binance, a vândut 20% din acţiunile FTX, dar şi 18,4% din West Realm Shires, o companie din spatele FTX.

    Tranzacţia ar fi fost finanţată de Alameda Research, aflată în insolvenţă în acel moment, neputând astfel să onoreze în mod legal solicitarea.

    Deschiderea procesului arată creşterea tensiunilor în industrie de după colapsul FTX, cândva un imperiu de 32 de miliarde de dolari. După prăbuşirea platformei, Sam Bankman-Fried, fondatorul acesteia, a fost condamndat la 25 de ani de închisoare pentru fraudă.

  • Războiul giganţilor în lumea crypto: Acum aflat în procedură de faliment, FTX dă în judecată Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede, cerând înapoi 1,76 de miliarde de dolari

    Fosta platformă de tranzacţionare de crypto FTX, acum aflată în procedură de faliment, dă în judecată Binance, cea mai mare platformă din lumea cripto, cerându-i 1,76 de miliarde de dolari în urma unui acord „fraudulos”, scrie CNBC.

    FTX face referire la o tranzacţie din 2021, când Changpeng Zhao, fondatorul Binance, a vândut 20% din acţiunile FTX, dar şi 18,4% din West Realm Shires, o companie din spatele FTX.

    Tranzacţia ar fi fost finanţată de Alameda Research, aflată în insolvenţă în acel moment, neputând astfel să onoreze în mod legal solicitarea.

    Deschiderea procesului arată creşterea tensiunilor în industrie de după colapsul FTX, cândva un imperiu de 32 de miliarde de dolari. După prăbuşirea platformei, Sam Bankman-Fried, fondatorul acesteia, a fost condamndat la 25 de ani de închisoare pentru fraudă.

  • Primăria Oradea investeşte peste 29 mil. euro în modernizarea infrastructurii rutiere şi în achiziţia a 10 autobuze electrice

    Primăria Oradea va investi 146,2 mil. lei (29,3 mil. euro), din care 85,1 mil. lei (17,1 mil. euro) reprezintă finanţarea nerambursabilă accesată prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, pentru modernizarea infrastructurii rutiere în zona Magheru-Republicii şi în achiziţia a 10 autobuze electrice.

    ’’Proiectul tehnic al coridorului de mobilitate, care include pasajul de la Magazinul Crişul, este finalizat, fiind demarată procedura de licitaţie a execuţiei lucrărilor. Termenul de execuţie este de 22 de luni de la ordinul de începere al lucrărilor. Se estimează începerea lucrărilor în anul 2025’’, se arată într-un comunicat de presă transmis de primăria Oradea.

    Obiectivul de investiţii vizează zona cuprinsă între Magazinul Crişul (din dreptul Parcului Petofi) şi Gara Oradea. În această etapă se va realiza o bandă dedicate pentru tramvai şi autobuz prin construirea unui pasaj subteran în zona staţiei de cale ferată Gara Centrală Oradea. Astfel, traficul rutier va intra prin subteran, iar tramvaiul şi autobuzele vor circula la nivelul solului.

    Proiectul mai prevede reamenajarea zonei din faţa Gării Oradea, prin crearea unei piaţete publice deasupra pasajului subteran rutier, crearea unei zone intermodale în Piaţa Bucureşti (nod între următoarele tipuri de transport: feroviar, tramvaie, autobuze regionale, autobuze OTL, taxi), potrivit comunicatului de presă transmis de municipalitatea din Oradea.

    Tot în această etapă se va reabilita suprafaţa carosabilă şi trotuarele aferente străzii Republicii, se vor înlocui liniile de tramvai, se vor moderniza staţiile de tramvai şi autobuz, se vor înlocui stâlpii de susţinere a firului de contact şi stâlpii de iluminat, se va amplasa mobilier urban, coşuri de gunoi şi rastele pentru biciclete. Pentru pietonalizarea pieţei Bucureşti din zona Gării se are în vedere realizarea unui pasaj rutier subteran amplasat pe Strada Republicii pe relaţia Nord-Sud. Cele 10 autobuze electrice de 12 metri lungime, care vor fi finanţate în cadrul acestui contract de finanţare, fac parte dintr-un lot de 30 de autobuze electrice. Contractul de furnizare pentru aceste 30 de autobuze electrice urmează să fie semnat în perioada următoare, potrivit comunicatului de presă.

  • Primăria Oradea investeşte peste 29 mil. euro în modernizarea infrastructurii rutiere şi în achiziţia a 10 autobuze electrice

    Primăria Oradea va investi 146,2 mil. lei (29,3 mil. euro), din care 85,1 mil. lei (17,1 mil. euro) reprezintă finanţarea nerambursabilă accesată prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, pentru modernizarea infrastructurii rutiere în zona Magheru-Republicii şi în achiziţia a 10 autobuze electrice.

    ’’Proiectul tehnic al coridorului de mobilitate, care include pasajul de la Magazinul Crişul, este finalizat, fiind demarată procedura de licitaţie a execuţiei lucrărilor. Termenul de execuţie este de 22 de luni de la ordinul de începere al lucrărilor. Se estimează începerea lucrărilor în anul 2025’’, se arată într-un comunicat de presă transmis de primăria Oradea.

    Obiectivul de investiţii vizează zona cuprinsă între Magazinul Crişul (din dreptul Parcului Petofi) şi Gara Oradea. În această etapă se va realiza o bandă dedicate pentru tramvai şi autobuz prin construirea unui pasaj subteran în zona staţiei de cale ferată Gara Centrală Oradea. Astfel, traficul rutier va intra prin subteran, iar tramvaiul şi autobuzele vor circula la nivelul solului.

    Proiectul mai prevede reamenajarea zonei din faţa Gării Oradea, prin crearea unei piaţete publice deasupra pasajului subteran rutier, crearea unei zone intermodale în Piaţa Bucureşti (nod între următoarele tipuri de transport: feroviar, tramvaie, autobuze regionale, autobuze OTL, taxi), potrivit comunicatului de presă transmis de municipalitatea din Oradea.

    Tot în această etapă se va reabilita suprafaţa carosabilă şi trotuarele aferente străzii Republicii, se vor înlocui liniile de tramvai, se vor moderniza staţiile de tramvai şi autobuz, se vor înlocui stâlpii de susţinere a firului de contact şi stâlpii de iluminat, se va amplasa mobilier urban, coşuri de gunoi şi rastele pentru biciclete. Pentru pietonalizarea pieţei Bucureşti din zona Gării se are în vedere realizarea unui pasaj rutier subteran amplasat pe Strada Republicii pe relaţia Nord-Sud. Cele 10 autobuze electrice de 12 metri lungime, care vor fi finanţate în cadrul acestui contract de finanţare, fac parte dintr-un lot de 30 de autobuze electrice. Contractul de furnizare pentru aceste 30 de autobuze electrice urmează să fie semnat în perioada următoare, potrivit comunicatului de presă.

  • Cum a ajuns Fondul Proprietatea să se tranzacţioneze la Bursă la un discount de 55% faţă de active? În urmă cu 2-3 ani avea chiar premium, adică evaluarea era peste active, dar acum sunt la jumătate. Ce spun analiştii şi care este obiectivul de performanţă al administratorului

    O situaţie interesantă la Bursa de Valori Bucureşti a început să fie din ce în ce mai discutată în cercurile de investitori în ultima perioadă în contextul vânzărilor accelerate de acţiuni Fondul Proprietatea din partea fondurilor de pensii: capitalizarea Fondului a ajuns la jumătate faţă de activele din portofoliu, o situaţie ultima oară întâlnită la listarea din 2011.

    Adică acţiunile Fondului – în prezent la 0,3 lei şi în scădere abruptă faţă de începutul anului – se tranzacţionează la un discount de 55% faţă de valoarea unitară a activului net de 0,66 lei pe acţiune. Cu alte cuvinte, piaţa evaluează Fondul la jumătate faţă de averea acestuia, fiind în linie şi cu alte societăţi de investiţii financiare (faimoasele foste SIF-uri), însă pentru un emitent care în urmă cu 2-3 ani avea premium, adică averea lui era peste capitalizare. De ce? Ce s-a schimbat pentru Fond?

    Un factor important, spun analiştii, este dat de vânzările accelerate ale fondurilor de pensii private Pilon II care şi-au redus deţinerea de la aproximativ 30% în urmă cu un an la mai puţin de 5% în prezent. Cumpărători au fost investitorii de retail care au ajuns la o deţinere de 45% din Fond. Doar că ajustarea portofoliilor de pensii private a făcut ca acţiunile FP să fie penalizat de piaţă, mulţi interpretând această mişcare ca pe una negativă.

    „Presiunea la vânzare din ultimele luni s-a transpus într-un discount tot mai mare faţă de valoarea activului net, preţul din piaţă fiind acum sub jumătatea din valoarea activelor. Presiunea pare să vină din partea fondurilor de investiţii care îşi lichidează poziţiile, având în vedere că după listarea Hidroelectrica, o nouă listare din portofoliu e văzută ca un proces anevoios”, spune Radu Cojoc, broker la Goldring, pentru ZF.

    Acţiunile FP afişează cea mai slabă dinamică din structura indicelui de referinţă BET de anul acesta, respectiv o scădere de 42%, care a dus capitalizarea societăţii la 1,1 miliarde de lei, de la 2,9 miliarde la finele anului trecut. În ultima lună, titlurile FP au pierdut 13%, arată datele bvb.ro.

    „Putem folosi ca exemplu listarea Salrom care se anunţa pentru anul acesta, dar nu s-a mai concretizat, sau opoziţia statului în derularea ofertelor publice de cumpărare. Pe cealaltă parte, pare că discount-ul tot mai mare îi face pe investitori să urmărească de aproape situaţia şi să analizeze atent deţinerile din portofoliu şi disponibilităţile Fondului”, continuă brokerul.

    Conform declaraţiei de politică investiţională a Fondului, există două obiective de performanţă pe care administratorul unic al FP îşi propune să le atingă. Obiectivul VAN se referă la o valoare a activului net ajustată pe acţiune în ultima zi a perioadei de raportare mai mare decât VAN pe acţiune raportată la sfârşitul perioadei de raportare anterioare. Obiectivul de discount este de a avea un discount între preţul de închidere al acţiunii Fondului pe piaţa principală a Bursei şi cea mai recent publicată VAN pe acţiune egal cu sau mai mic de 15%, în cel puţin două treimi din zilele de tranzacţionare din perioada de raportare.

    La 30 iunie 2024, valoarea unitară a activului net (VUAN) al Fondului era de  0,6622 lei, faţă de 2,5701 lei în data de 31 decembrie 2022, conform raportului semestrial al companiei. În aceeaşi notă, activele totale au scăzut de la 14,6 miliarde de lei la 2,3 miliarde pe fondul vânzării participaţiei la Hidroelectrica (H2O), încheiată cu cea mai mare listare din Europa de anul trecut, în valoare de circa 2 miliarde de euro.

    Majoritatea deţinerilor din portofoliul FP sunt companii nelistate controlate de statul român. Cea mai mare participaţie este cea la Aeroporturi Bucureşti (40% din VAN), societate urmată de Administraţia Porturilor Maritime (15,1%), Societatea Naţională a Sării (13,8%) şi Alro Slatina (4,9%).

    Fondul a încheiat prima jumătate din an cu un profit net de 213 milioane de lei la nivel de grup, faţă de pierderi de 680 de milioane în S1/2023. Cheltuielile operaţionale au scăzut cu 69% an/an la 18,9 milioane de lei.

     

  • Veşti bune pentru mii de angajaţi: Acţiunile Continental cresc cu 10% pe bursă după ce compania a raportat rezultatate financiare peste aşteptări

    Continental a crescut cu peste 10% pe bursă luni după ce compania a raportat un profit de 873 de milioane de euro în al treilea trimestru al acestui an, depăşind aşteptările analiştilor, scrie CNBC.

    În anul 2024 vânzările vor fi între 39,5 şi 42 de miliarde de euro, sub estimarea de 40-42,5 miliarde de euro din august.

    În Româania Continental are peste 20.000 de angajaţi şi are centre la Carei, Iaşi, Sibiu, respectivTimişoara.

  • Un român, un polonez şi un neamţ îşi fac un credit la bancă. Cât va plăti fiecare după 30 de ani. Diferenţele sunt halucinante

    Persoanele fizice şi companiile din România plătesc dobânzi duble la credite faţă de alte ţări din UE, cu toate că inflaţia s-a înjumătăţit.

    România, alături de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, precum Polonia şi Ungaria, are printre cele mai ridicate dobânzi comparativ cu ţări europene mai dezvoltate din Europa.

    În ultimul an inflaţia s-a înjumătăţit în România, coborând sub 5%, însă BNR a menţinut vineri dobânda-cheie la 6,5%, la ultima şedinţă de politică monetară din acest an. În consecinţă, şi dobânzile pe piaţa interbancară, şi dobânzile la credite vor rămâne în continuare mari în perioada următoare pe piaţa românească.

    Conform unei simulări realizate de AVBS pentru ZF, pe zona creditelor ipotecare dobânda medie în România este de 4,99%, în timp ce în zona euro nivelul este la 3,59%, în Polonia dobânda medie la ipotecare se află la 7,1%, în Ungaria la 6,79%. La cealaltă extremă, în Germania, dobânda la ipotecare este de doar 3,5%, iar în Bulgaria la 2,8%.

    În aceste condiţii, românii ajung să plătească rate bancare cu 500-800 lei mai mari decât vecinii europeni pentru că ţările din zona euro beneficiază de dobânzi mai mici, în timp ce România, Ungaria şi Polonia conduc topul dobânzilor ridicate, potrivit AVBS Broker de Credite.

    Dacă la creditele ipotecare România pare că nu se află totuşi  la un nivel cu mult mai mare, la creditele de consum doar Ungaria are un nivel al dobânzii medii peste cel al României, respectiv 10,99%, în timp ce România are 7,9%, media zonei euro este de 7,75%, Polonia are 7,5%, Germania are 5%, iar Bulgaria are 6,25%.

    O întrebare care preocupă românii este de ce băncile de pe piaţa locală dau credite cu dobânzi duble faţă de alte ţări?

    Valentin Anghel, CEO al AVBS Broker de Credite, a explicat că dobânzile ridicate sunt influenţate de mai mulţi factori, pe lângă inflaţie, precum riscul de ţară mai mare, deficitul bugetar considerabil.

    „Chiar dacă inflaţia a scăzut, România continuă să se confrunte cu riscuri sistemice, cum ar fi un deficit bugetar considerabil şi un risc de ţară perceput ca fiind mai mare decât în ţările dezvoltate. În plus, rata de dobândă de referinţă a BNR rămâne la un nivel mai ridicat pentru a descuraja deprecierea monedei şi pentru a menţine stabilitatea financiară. Costul ridicat al împrumuturilor este astfel o reflecţie a condiţiilor economice interne şi a încercării de a asigura o stabilitate macroeconomică pe termen lungî, a spus Valentin Anghel pentru ZF.

    Deşi soluţia aparent ar sta în reducerea dobânzilor, pentru ca România să fie la un nivel comparabil cu alte ţări din zona euro, de exemplu, pentru a se întâmpla acest lucru ar fi necesară o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei economice şi fiscale din România, a mai adăugat el.

    „Aceasta ar presupune reducerea deficitului bugetar, creşterea ratingului de ţară prin reforme economice sustenabile şi asigurarea unui climat economic stabil şi predictibil. Reducerea riscului de ţară şi a instabilităţilor economice şi politice ar permite o scădere graduală a dobânzilor pe termen lung“.