BusinessMagazin

Blog

  • Ce spune Ilie Bolojan, despre conflictele din coaliţie

    Premierul Ilie Bolojan a declarat că şi-a asumat funcţia de prim-ministru în deplină cunoştinţă de cauză şi a declarat că nu se teme de conflicte politice sau de presiuni din partea partenerilor de coaliţie, în contextul disputelor cu PSD.

    „Orice s-ar spune, vă asigur că nu mi-e frică de un partid, de un lider politic sau de altcineva”, a declarat Ilie Bolojan, vineri la Europa FM.

    Premierul a subliniat că acceptarea funcţiei de premier a venit la pachet cu responsabilitatea de a lua decizii dificile pentru ţară, adăugând; „rebuie să fac ceea ce ţine de mine pentru ţara noastră: căutând să nu potenţez conflicte, căutând să creez un acord politic pentru a împinge lucrurile, în aşa fel încât să menţinem echilibrele în acest stat şi să îndreptăm lucrurile”.

    Privind o eventuală cădere a Guvernului, Bolojan a spus: „Cu siguranţă va veni un alt guvern. Iar pentru mine, vă rog să mă credeţi că va fi o uşurare. E posibil că în condiţiile în care aritmetica parlamentară dă o majoritate de jumătate plus să vedem o altă coaliţie”.

    Privind criticile venite din partea lui Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4 şi prim-vicepreşedinte PSD, premierul a spus: „ e foarte uşor să faci declaraţii, e foarte uşor să explici cum trebuie cheltuiţi bani, pe care îi împrumută nişte dobanzi enorme, şi cum ajungi într-o fundătură. Eu nu voi potenţa astfel de lucruri, pentru că nu ne ajută la nimic. Ba da, ne ajută ca să ne facem reclamă la primăria de sector cu pasajul, cu lucrările la pasajul de jur din centru, pe banii guvernului. Măcar n-ar trebui să plătim sume foarte mari de bani pe reclamă la o lucrare publică, asigurate din bani guvernamentali”.

    Acesta a spus că indiferent de ce se întâmplă în coaliţie, trecerea bugetului este prioritară: În mod cert, trebuie să închidem aceste pachete şi bugetul, dacă avem altă posibilitate. Deci de-abia după buget, dacă se iau decizii politice. Eu cred că e o responsabilitate pentru ţara noastră să rezolvăm cât mai repede bugetul”.

     

  • Bolojan, despre amânarea CCR pe pensiile magistraţilor: Generează o frustrare socială suplimentară

    Şeful Guvernului a fost întrebat, vineri, la Europa FM, care este părerea lui despre noua amânare de la CCR pe tema pensiilor magistraţilor.

    „În primul rând, e foarte probabil să aibă ca efect constatarea de către Comisia Europeană că n-am îndeplinit acest angajament legat de a îndrepta aceste lucruri. Asta înseamnă că vom pierde banii care sunt reţinuţi, aproximativ 231 de milioane de euro. Şi în al doilea rând, orice fel de amânare de genul acesta pur şi simplu generează o frustrare socială suplimentară, pentru că cred că orice om raţional e total nemulţumit de ceea ce se întâmplă”, a spus premierul.

    El a adaugă că aceste amânări „sunt nesănătoase din toate punctele de vedere pentru încrederea publică, nu doar în Curtea Constituţională, dar, în primul rând, într-o anumită echitate la care românii se aşteaptă din partea guvernelor României, nu în sensul de guvern, în sensul de autorităţile de stat”.

    El spune că oamenii altfel ar fi acceptat, de exemplu, să plătească impozite mai mari, dacă ar fi văzut că „toţi sunt parte a acestui efort”.

    Şeful Executivului susţine că şi dacă se limitează pensia la 70% din ultimul salariu, pensia medie în magistratură în România „n-ar fi de 5.000 de euro cât este astăzi, ci de 3.500 de euro, ceea ce înseamnă că ar fi oricum mai mare faţă de pensia medie de 600 de euro”.

    Bolojan afirmă că, în acest moment, legea este într-o analiză de constituţionalitate şi întreabă retoric: „50% este constituţional, 70% e neconstituţional sau 80%. La asta se rezumă aspectele de constituţionalitate. Nu cred că este un lucru în regulă”.

    Judecătorii CCR au amânat pentru 18 februarie 2026 luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraţilor. Este a 5-a amânare a CCR în acest controversat dosar.

  • Cum vede Alexandra Smedoiu, vicepreşedinte CFA, tânăra generaţie în raport cu piaţa muncii?

    Adesea, în spaţiul public, există voci care spun că tânăra generaţie nu vrea să muncească sau că nu mai munceşte la fel de mult precum cei din generaţiile anterioare. Este acesta un mit sau realitatea?

    Iată ce spune Alexandra Smedoiu, vicepreşedinte CFA:

    „Eu văd la tinerele generaţii – şi spun asta pentru că predau la o facultate şi am ocazia să discut destul de mult cu studenţii – că aproape toată lumea lucrează acum încă din facultate. Pe vremuri nu era chiar aşa. Lucrau doar cei care, poate, doreau să-şi reîntregească bursa sau să-şi acopere chiria. Aş recomanda oricărui student să lucreze şi să înceapă cu internshipuri. Oamenii care au acum 20–22 de ani au deja experienţă pe piaţa muncii, iar asta îi ajută în multe feluri: să îşi gestioneze costurile vieţii, să acumuleze experienţă şi să pornească o bază de economii pentru investiţii”, a detaliat ea.

    Alexandra Smedoiu a vorbit despre cum poţi evita capcanele financiare şi despre sfaturile din social media privind investiţiile, dar şi despre variantele pe care le ai dacă vrei să îţi pui banii la treabă, în cadrul celui mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor al BT.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF, sub umbrela FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, programul de educaţie financiară al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască, pentru generaţiile Alpha, Z şi Y, o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

  • BREAKING. Statul român a atras doar un miliard de lei în emisiunea Fidelis din februarie, cel mai slab nivel din ultimii patru ani. Care sunt motivele?

    Statul român –  prin Ministerul Finanţelor – a atras în luna februarie un miliard de lei prin vânzarea de titluri de stat Fidelis către investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti, cea mai mică sumă din toamna lui 2022 încoace, dintr-un motiv simplu: nicidecum dobânzile sau contextul economic actual, ci faptul că ediţia s-a suprapus cu vânzarea de acţiuni Electroalfa.

    Brokerii consultaţi de ZF explică faptul că o parte a investitorilor s-a orientat spre subscrierea de acţiuni Electroalfa, atraşi de perspectivele de dezvoltare ale companiei, amânând astfel achiziţiile de titluri Fidelis.

    Cu alte cuvinte, apetitul scăzut vine pe fondul celui mai dinamic IPO din istoria Bursei şi nu are legătură cu evoluţia economiei sau cu dobânzile programului Fidelis. Brokerii estimează o revenire a cererii în perioada următoare, având în vedere avantajele instrumentelor: sunt neimpozabile şi oferă dobânzi mult peste nivelul curent al depozitelor bancare.

    În cadrul ediţiei încheiate pe 13 februarie, cele mai mari volume au fost direcţionate către segmentul în euro, care a însumat peste 60% din totalul capitalului atras. Vedeta ofertei a fost emisiunea în euro cu scadenţa în 2036 (R3602AE), unde investitorii au plasat 85,5 milioane de euro prin 3.700 de ordine, fiind atraşi de dobânda de 6% pe an.

    Celelalte două tranşe în valută, cu maturităţi în 2029 (R2902AE) şi 2031 (R3102AE), au generat subscrieri de 25,5 milioane de euro, respectiv 13,5 milioane de euro.

    Pe segmentul în lei, tranşa dedicată donatorilor de sânge, R2802B, a strâns 66,5 milioane de lei prin 1.778 de ordine. În ceea ce priveşte celelalte emisiuni în moneda locală, R3202A (dobândă 7,25%) a atras 114,2 milioane de lei, în timp ce R2802C şi R3002C au cumulat 170,2 milioane de lei, respectiv 27,2 milioane de lei.

    Investitorii au plasat în total 12.084 de ordine pentru 5 milioane de obligaţiuni guvernamentale. În ediţia precedentă, statul român a strâns 1,86 miliarde de lei de la populaţie.

     

  • Bolojan despre administraţie: Există un acord să se calculeze în mod corect numărul de angajaţi

    Premierul României a susţinut că reforma administraţiei are ca obiectiv principal echilibrarea economiei şi dimensionarea corectă a aparatului administrativ.

    „Dacă vrem să echilibrăm, într-adevăr, economia, noi trebuie să ne reducem baza de cheltuieli şi acest pachet de reformă în administraţie propune reducerea acestei baze de cheltuieli”, a spus Bolojan, vineri la Europa FM.

    Potrivit premierului, există un consens în coaliţie privind necesitatea acestei reforme, chiar dacă implementarea a fost amânată pentru a permite analizarea suplimentară.

    „Suntem într-o coaliţie de patru partide. Vă rog să vă gândiţi că prima dată s-au amânat, pentru că trebuie să calculăm corect cât se reduce din administraţie. (…) Există un acord pe această temă, în aşa fel încât să se calculeze în mod corect numărul de angajaţi din administraţia publică locală”, a declarat Bolojan.

    Ilie Bolojan a explicat că stabilirea numărului de angajaţi se va face pe baza unor grile existente la Ministerul Dezvoltării, care ţin cont de numărul de locuitori ai fiecărei comune, oraş sau judeţ.

    „Grilele sunt la Ministerul Dezvoltării, nu sunt publice, sunt în funcţie de numărul de locuitori. Şi fiecare primărie va şti la zi, de exemplu, la începutul lunii martie, în funcţie de numărul de locuitori”, adăugând: „Dacă se aplică o reducere de 10% per total în administraţia publică locală din România, din 3.300 de unităţi administrative, 700 nu vor reduce nici un angajat, iar celelalte, deci un număr mult mai mare, vor trebui să reducă angajaţi. Un angajat, doi angajaţi, trei angajaţi”.

    Întrebat care ar fi numărul corect de angajaţi. Şeful Guvernului a explicat: „Numărul corect înseamnă ca dimensionând problemele unei comune, să-ţi calculezi personalul în aşa fel încât să fie suficienţi cât să rezolvi aceste probleme, să oferi nişte servicii de calitate şi să fie şi suportabil din punct de vedere economic”.

    Acesta a comentat şi subiectul salariilor din administraţie: „Consider că salariile primarilor nu sunt mari. Salariul unui om trebuie să fie unul rezonabil, dar pe care el trebuie să-l dovedească prin ceea ce face în serviciul comunităţii. Problema este că cheltuielile totale de salarii în administraţie sunt mai mari decât ne putem permite”.

    Ilie Bolojan a invocat şi exemplul Consiliului Judeţean Bihor: „Am redus personalul la sub 90 de angajaţi, şi astăzi, în judeţul Bihor. Dacă într-un Consiliu Judeţean din România, cum este Bihor, funcţionăm bine cu sub 90 de angajaţi, înseamnă că şi în celelalte consilii judeţene poate funcţionăm la fel de bine cu 120 de angajaţi, 130, dar nu cu 180, nu cu 200 şi aşa mai departe”.

     

  • Ministrul Finanţelor Alexandru Nazare respinge scenariul de recesiune: România menţine o creştere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun. Scăderea din T4 este o ajustare conjuncturală. Indicatorii de bază nu indică o deterioare generalizată

    România nu se află într-o criză economică, ci traversează o ajustare temporară, în contextul corecţiilor bugetare din ultimii ani, a declarat ministrul Finanţelor Alexandru Nazare, după publicarea raportului INS, care arată o creştere economică de 0,6% în 2025 şi două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier.

    Potrivit datelor statistice, economia a înregistrat o contracţie de aproximativ -0,1% în T3 şi de -1,9% în T4 faţă de trimestrele precedente, ceea ce, în teorie, poate fi interpretat drept recesiune tehnică. Ministrul a subliniat însă că această etichetă „nu reprezintă un verdict asupra economiei”, ci reflectă strict o definiţie statistică.

    „Am analizat cu atenţie datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spaţiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric şi al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spaţiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului.” a transmis Alexandru Nazare pe Facebook.

    Ministrul Finanţelor argumentează că încetinirea din a doua parte a anului este corelată cu factori conjuncturali: companii care au redus stocurile, consum mai prudent şi corecţii după ani de expansiune accelerată bazată pe consum.

    În acelaşi timp, indicatorii de bază nu indică o deterioare generalizată: şomajul se menţine la aproximativ 6%, investiţiile publice au depăşit 138 miliarde lei în 2025, iar exporturile au crescut cu 4,2%, peste dinamica importurilor, de 2,6%.

    Nazare susţine că măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimul an au fost esenţiale pentru stabilizarea finanţelor publice, menţinerea ratingului de ţară şi protejarea fondurilor europene.

    În lipsa acestor măsuri, România ar fi riscat pierderea unor sume importante şi presiuni suplimentare asupra capacităţii de a finanţa salarii, pensii şi investiţii publice, a afirmat ministrul.

    Pentru 2026, Ministerul Finanţelor estimează o creştere economică de cel puţin 1%, prognoză pe care o corelează cu evaluările FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

     

     

  • Premierul Ilie Bolojan, după publicarea datelor INS privind evoluţia econmiei în 2025: recesiunea tehnică temporară este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă şi mai competitivă. Nu traversăm o criză

    Ilie Bolojan, premierul României, afirmă că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat şi inevitabil al tranziţiei, care va duce, în final, la o economie solidă, o creştere sănătoasă şi prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe şi tot mai scumpe.

    “Am început trecerea de la un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat şi inevitabil al acestei tranziţii, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creştere sănătoasă şi prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe şi tot mai scumpe”, spune Ilie Bolojan.

    Mesajul premierului vine în contextul în care INS a publicat datele semnal privind evoluţia economiei în 2025. Potrivit acestora, PIB-ul a crescut în trimestrul patru al anului 2025 cu 0,1% pe seria brută, şi a scăzut cu cu 1,6% pe seria ajustată sezonier faţă de perioada similară din 2024, în timp ce, raportat la trimestrul trei al anului trecut PIB a avut o scădere de 1,9%, în termeni reali.

    Recesiunea tehnică presupune două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului real (trimestru la trimestru, ajustat sezonier).

    În T3/2025, PIB-ul a fost mai mic cu 0,2%, în termeni reali, faţă de T2/2025, şi în creştere cu 1,5% an-an, potrivit datelor transmise de INS pe 9 ianuarie 2026.

    “Creşterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condiţiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară. ”, spune Ilie Bolojan.

     

  • Grindeanu după intrarea în recesiune tehnică: Există un vinovat principal pentru direcţia greşită

    Preşedintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a lansat critici la adresa premierului Ilie Bolojan după ce datele oficiale au confirmat intrarea României în recesiune tehnică. Acesta a acuzat măsurile de austeritate „făcute pe spatele oamenilor”.

    „După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante şi preţuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcţia corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică”, a transmis liderul PSD, vineri, printr-un mesaj publicat pe Facebook.

    Grindeanu a clarificat situaţia drept „o ruşine pentru întreaga Coaliţie de guvernământ”, însă a subliniat că partidul său, deşi parte a guvernării, îşi asumă responsabilitatea pentru deciziile luate.

    „Am făcut ce am putut cu 22% în Parlament. Singurul partid de stânga într-o coaliţie dominată de dreapta”, a mai spus Grindeanu, anunţând totuşi că fără intervenţia PSD, TVA ar fi crescut la 24%, plafonarea preţurilor la alimentele de bază şi gaze ar fi fost eliminată, salariul minim nu ar fi fost majorat, investiţiile publice ar fi fost oprite, iar zeci de mii de locuri de muncă ar fi fost pierdute.

    „Regret însă că nu am reuşit să stopăm multe dintre toate deciziile hazardate care s-au transformat în experimente făcute pe spatele oamenilor”, mai spune liderul social-democrat.

    Sorin Grindeanu a cerut schimbarea urgentă a direcţiei economice: „Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide. Trebuie să punem economia pe primul loc şi să abandonăm modelul creşterii taxelor în neştire şi ”fără excepţii”. A sosit timpul să implementăm, în sfârşit, PROGRAMUL DE RELANSARE ECONOMICĂ despre care PSD vorbeşte de cinci luni!”.

    Preşedintele PSD îl găseşte responsabil pe primarul Ilie Bolojan pentru situaţia economică a României.

    „În mod cert, există un vinovat principal pentru direcţia greşită în care am fost împinşi. Încăpăţânarea dusă la absurd, rezistenţa acerbă la orice argument raţional, obsesia permanentă pentru imagine şi calculele personale în locul dialogului real şi al soluţiilor economice solide. Acesta este adevăratul bilanţ la şase luni de mandat. Înţelegeţi, domnule prim-ministru, că o guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc!”, se arată în mesajul publicat de Grindeanu.

    Institutul Naţional de Statistică a arătat vineri că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce şi în trimestrul III produsul intern brut a scăzut faţă de trimestrul II cu 0,2%.

     

  • Cum a deschis bursa după prima intrare în recesiune tehnică din ultimii şase ani: Minus 1,2% pe indicele BET. Banca Transilvania pierde 1,8%, Romgaz 1,7% şi Premier Energy 1,5%

    Bursa de Valori Bucureşti a deschis şedinţa de tranzacţionare de vineri, 13 februarie cu o depreciere de 1,2% pe indicele de referinţă BET, din structura căruia fac parte cele mai lichide 20 de companii listate, potrivit bvb.ro.

    Toţi indicii care acoperă piaţa principală înregistrau pierderi, de la 0,5% pe BET-FI, unde sunt prezente fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, la 1,3% pentru BET-EF, care include companii de energie, utilităţi şi din domeniul financiar.

    Mişcările vin după ce datele publicate de Institutul Naţional de Statistică indică instalarea unei recesiuni tehnice, definită prin două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului real, de la un trimestru la altul, pe serie ajustată sezonier.

    În T4/2025, PIB-ul a scăzut cu 1,9% faţă de trimestrul anterior, după un declin de 0,2% în T3/2025 comparativ cu T2/2025. Pe comparaţia anuală, economia a crescut cu 0,1% pe seria brută, dar a scăzut cu 1,6% pe seria ajustată sezonier faţă de T4/2024.

    Cea mai mare scădere din BET era afişată la ora publicării ştirii de Banca Transilvania (-1,8%), urmată de Romgaz (-1,7%), Premier Energy (-1,5%), Purcari (-1,5%), One United Properties (-1,2%) şi Hidroelectrica (-0,7%). Ieri, indicele principal al pieţei de capital a marcat un nou maxim istoric, după o apreciere de 1,8%.

    Valoarea tranzacţiilor din primele 20 de minute ajungea la 13,3 mil. lei; cele mai lichide instrumente erau ETF-ul BET Patria-TradeVille, Banca Transilvania şi Digi Communications.

    Conform celor mai recente estimări ale Comisiei Naţionale de Prognoză, economia României ar urma să înregistreze o creştere de 1% în 2026, susţinută de un avans de 4% al investiţiilor brute, în principal prin absorbţia de fonduri europene.

    În paralel, consumul privat se va contracta cu 0,8%, ca efect al măsurilor fiscale şi al presiunilor inflaţioniste din prima parte a anului. Inflaţia ar putea începe să se atenueze în vară, deşi majorările preţurilor la energie şi alimente de bază pot menţine presiuni asupra costului vieţii în primele luni.

     

     

     

  • Dacia se retrage din Raliul Dakar după ce a cucerit cea mai dură competiţie din lume. Denis Le Vot, artizanul proiectului, a plecat deja de la Renault şi conduce acum un gigant al sporturilor de iarnă din Canada

    Misiune îndeplinită: Dacia a câştigat Dakarul la a doua tentativă, iar acum pregăteşte ieşirea din rally-raid la finalul sezonului 2026. Omul care a pus marca românească pe harta motorsportului mondial, Denis Le Vot, a părăsit între timp Grupul Renault şi conduce din februarie 2026 compania canadiană BRP, producătorul de snowmobile Ski-Doo şi vehicule recreative Sea-Doo.

    Dacia a confirmat pentru publicaţia internaţională Motorsport.com că proiectul Sandrider se va încheia la finalul sezonului 2026 al Campionatului Mondial de Rally-Raid, ultima cursă urmând să fie cea de la Abu Dhabi. Participarea la Dakarul din 2027 a fost exclusă complet.

    Vestea vine la doar câteva săptămâni după ce qatarianul Nasser Al-Attiyah a adus marca românească pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la ediţia 2026 a celui mai dur raliu din lume, cu un timp total de 48 de ore, 56 de minute şi 53 de secunde. Ford şi Toyota, adversarii tradiţionali ai cursei, au fost lăsaţi în urmă: spaniolul Nani Roma (Ford) a terminat pe doi, iar suedezul Mattias Ekström (Ford) pe trei. Rezultatul a fost completat de alte trei Dacia Sandrider în primele 11 clasate – Sébastien Loeb pe locul al patrulea, Lucas Moraes pe şapte şi Cristina Gutiérrez pe 11.

    Obiectivul de trei ani, atins în doi

    Când Denis Le Vot a prezentat la Paris, la începutul lui 2024, prototipul Sandrider – construit împreună cu specialistul britanic Prodrive – obiectivul era clar: Dacia voia să câştige Dakarul într-un ciclu de trei ani. Le Vot, CEO al Dacia din ianuarie 2021, a descris atunci Dakarul drept competiţia „cea mai apropiată de imaginea pe care vrem să o proiectăm, de libertate şi de o proiecţie outdoor robustă”. Obiectivul a fost atins în doar doi ani.

    Sandrider-ul şi-a făcut debutul competiţional la Raliul Marocului din octombrie 2024, unde Al-Attiyah a câştigat la prima cursă cu maşina, demonstrând potenţialul prototipului. La Dakarul din ianuarie 2025, prima participare a Daciei, podiumul a rămas inaccesibil, dar proiectul a acumulat experienţa necesară. Victoria a venit fulgerător la ediţia 2026 – al şaselea titlu Dakar pentru Al-Attiyah, dar primul pentru Dacia.

    Sezonul de adio: patru piloţi, trei maşini

    Înainte de a trage cortina, Dacia vrea să îşi ia şi titlul mondial. Echipa va concura la toate etapele rămase din Campionatul Mondial de Rally-Raid 2026: Portugalia (luna viitoare), apoi Argentina, Maroc şi Abu Dhabi – ultima cursă din istoria proiectului Dacia Sandriders.

    Echipa dispune de patru piloţi de top – Nasser Al-Attiyah, Sébastien Loeb (transferul major făcut înainte de ultimul Dakar), Lucas Moraes (campion mondial rally-raid 2025 cu Toyota) şi Cristina Gutiérrez – dar va alinia doar trei maşini la fiecare etapă, într-un sistem de rotaţie internă.

    Denis Le Vot – de la Dacia la snowmobile

    Povestea retragerii Dacia din Dakar este inseparabilă de cea a lui Denis Le Vot, omul care a transformat marca românească dintr-un producător low-cost într-un brand cu pretenţii de „cool” şi aventură.

    Inginer de formaţie, absolvent al prestigioasei École des Mines din Paris, Denis Le Vot a intrat în Grupul Renault în 1990 şi a petrecut 30 de ani acolo, trecând prin poziţii de conducere în Rusia, Belgia, Turcia şi SUA. A condus brandul Renault în Rusia timp de şase ani, a fost preşedinte al Nissan America de Nord, iar din 2021 a preluat conducerea Dacia.

    Sub mandatul său, Dacia a primit o nouă identitate vizuală, a lansat modele precum Bigster şi a intrat în motorsport cu proiectul Sandrider. „Cu acest program, vrem să arătăm că Dacia este un brand cool”, spunea Le Vot la prezentarea Sandrider-ului în 2024.

    Denis Le Vot a părăsit Grupul Renault la 1 septembrie 2025, fiind înlocuit de Katrin Adt, o fostă VP la Mercedes-Benz. François Provost, CEO-ul Grupului Renault, i-a mulţumit public: „Sub conducerea lui Denis, Dacia a devenit un brand puternic, cu o gamă atractivă şi o bază de clienţi în creştere.”

    Trei luni mai târziu, în decembrie 2025, Denis Le Vot a fost numit preşedinte şi CEO al BRP Inc. – compania canadiană din Montreal care produce snowmobilele Ski-Doo, vehiculele recreative Sea-Doo şi motocicletele Can-Am. A preluat oficial funcţia pe 1 februarie 2026, înlocuindu-l pe José Boisjoli, care condusese BRP timp de 22 de ani. Numirea a surprins analiştii, care se aşteptau la un lider din interior, dar legătura dintre industria auto şi cea de powersports – ambele dependente de reţele extinse de dealeri – a fost considerată un avantaj.

    Un capitol scurt, dar spectaculos

    Dacia lasă în urmă un bilanţ remarcabil: o victorie la Dakar la a doua participare, patru maşini în top 11 la ultima ediţie şi o echipă cu patru piloţi de clasă mondială. Dacă reuşeşte şi titlul mondial în sezonul de adio, marca românească va închide unul dintre cele mai scurte dar de succes capitole din istoria rally-raidului.

    Iar Denis Le Vot, omul care a visat acest proiect, va urmări finalul de la mii de kilometri distanţă, din Canada, unde duce mai departe aceeaşi filozofie: aventură, robusteţe şi viaţă în aer liber – doar că acum pe zăpadă şi apă, nu pe nisip.