BusinessMagazin

Blog

  • Privatizarea Antibiotice, suspendata

    Judecatorii Curtii de Apel Iasi au decis, luni, suspendarea Hotararii de Guvern nr 1.400/ 2007, de privatizare a societatii Antibiotice SA, cu vanzarea pachetului majoritar de actiuni prin licitatie publica cu strigare, procesul de privatizare a societatii fiind practic blocat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Decizia magistratilor este excutorie, insa nu definitva, deoarece reprezentantii Guvernului o pot ataca pana pe 18 februrarie la inalta Curte de Casatie si Justitie.

    Sindicalistii de la Antibiotice spun ca sunt hotarati sa mearga mai departe si sa obtina anularea Hotararii de Guvern.

    "Este o prima victorie, vom merge mai departe si vom cere anularea definitva a hotararii. Asteptam sa ni se comunice in scris sentinta. Oricum, aceasta demonstreaza ca temerile noastre au fost intemeiate. Daca se mergea pe acea procedura de privatizare, la licitatie putea participa oricine, inclusiv un asa-zis investitor care sa ridice in locul fabricii Antibiotice un supermarket sau un cartier de vile. Este in interesul nostru ca angajati, dar si al statului roman ca Antibiotice sa-si pastreze obiectul de activitate", a declarat pentru MEDIAFAX Vasile Stanga, liderul de sinducat de la Antibiotice SA.

  • Afacerile A&D Pharma au crescut cu 28% in 2007

    A&D Pharma, care reuneste cel mai mare distribuitor de medicamente (Mediplus) si cel mai important lant de farmacii (Sensiblu) din Romania, se asteapta sa raporteze un EBITDA in concordanta cu estimarea pentru anul anterior. Potrivit companiei, profitabilitatea a fost afectata negativ de deprecierea monedei nationale, cresterea costurilor centrale (headquarter costs) si reevaluarea riscurilor corporatiste.

    Pentru 2007, grupul estimeaza o crestere sustinuta a cifrelor de afaceri in ambele sale divizii operationale. Mediplus se asteapta sa raporteze o crestere a cifrei de afaceri anuale de 26% de la 287,6 milioane euro in 2006 la 363 milioane euro in 2007. Sensiblu preconizeaza raportara unei cifre de afaceri anuale de 36% de la 89,8 milioane euro in 2006 la 122 milioane euro in 2007. Aceste cifre de afaceri neconsolidate si neauditate ale diviziilor includ vanzarile inter-companii in valoare de aproximativ 60 milioane euro de la Mediplus catre Sensiblu.

    A&D Pharma a mai anuntat ca, potrivit datelor Cegedim, piata farmaceutica din Romania a crescut anul trecut cu 17,35%, pana la 1,824 milioane de euro.

    In prezent, Mediplus opereaza o retea logistica nationala care cuprinde 12 depozite distribuind un portofoliu de aproximativ 5.000 de produse catre mai mult de 70% din farmaciile din Romania, in timp ce Sensiblu opereaza 221 unitati pe intreg teritoriul Romaniei.

    "Ramanem increzatori in privinta perspectivelor de crestere a pietei farmaceutice in Europa Centrala si de Est si intentionam sa consolidam pozitia A&D Pharma de lider pe piata farmaceutica din Romania. Ne concentram pe extinderea internationala a afacerii atat prin operatiuni dezvoltate de le zero, cat si prin achizitii in regiune, si investim in extinderea structurii noastre corporatiste pentru a facilita dezvoltarea si dimensionarea operatiunilor noastre", a declarat Dragos Dinu, CEO al A&D Pharma.

  • Ciocolata belgiana in combinatie cu patiserie frantuzeasca

    Produsele magazinului plasat in zona Dorobanti din Capitala sunt structurate in colectii, in functie de sezon si de ocazie. Retetele prajiturilor si ale torturilor au fost realizate de catre maestrul patiser francez al ciocolateriei Cadé, Alain Chartier, campion al lumii la Tort Glacé in 2006.

    Cadé se adreseaza persoanelor cu venituri cel putin medii, care au nevoie de idei noi pentru a face un cadou.

  • Tranzactii de actiuni de pe telefon

    Conform comunicatului societatii nu este nevoie de incarcarea unei aplicatii speciale pe telefonul mobil, accesarea serviciului fiind efectuata direct din browserul telefonului (serviciul de internet). Sistemul permite introducerea de ordine de vanzare si cumparare, executarea acestora si confirmarea avand loc in timp real. Totodata, se pot vizualiza si tranzactiile cu unitati de fond si instrumente derivate. Serviciul se adreseaza clientilor Intercapital cu conturi de tranzactionare on-line.

  • Atisreal a cumparat fosta CBRE Romania

    Ca urmare, incepand de astazi, Atisreal va incepe operatiunile pe piata romaneasca, biroul din Bucuresti adaugandu-se celor 60 de sedii din Europa.

    Ioana Momiceanu, Managing Director si presedinte al Consiliului de Administratie, si Edit Vesser, Managing Director insarcinata cu dezvoltarea comerciala, care au condus pana acum Cornerstone Intl, vor pastra actualele pozitii si in noua organizatie, se arata intr-un comunicat de presa comn al celor doua companii.

    "Achizitia demonstreaza intentia noastra de a ne extinde in Europa de Est, pe o piata extrem de dinamica", a declarat Henry Faure, presedinte al Atisreal International. El a precizat ca veniturile Cornerstone au crescut in medie cu 60% anual de la infiintarea companiei.

    BNP Paribas este prezenta pe piata romaneasca cu mai multe divizii: Cetelem (pe partea de credite de consum), Cardif (asigurari) si Arval (leasing).

    Vineri, CB Richard Ellis a anuntat ca a cumparat Eurisko, cea mai mare companie de servicii imobiliare fondata de antreprenori locali, intr-o tranzactie de 35 de milioane de dolari.

  • Noi minime la BVB

    Moneda nationala nu a fost influentata de deficitul comercial in crestere cu 44% fata de 2006. Leul s-a apreciat astazi pana la un curs oficial de 3,652 lei/euro, fata de cotatia de vineri de 3,676 lei/euro. Piata de capital nu a rezistat insa pe cresterea usoara din deschidere, fiind influentata si de caderile din Asia si Europa.

    Indicele BET a inchis in scadere cu 2,3 procente fata de ultima cotatie de saptamana trecuta, depreciere identica cu cea a indicelui compozit BET-C. BET a atins un nou minim anual prin valoarea de 7.128 puncte, iar BET-C a coborat sub pragul de 5.000 de puncte pentru prima oara dupa 2006, ajungand pana la valoarea de 4.967 puncte.

    SIF-urile au rezistat mai bine in prima parte a sedintei, datorita aprecierii initiale a SIF Moldova (care intentioneaza sa lanseze opereze o majorare de capital social cu o parte a profitului de anul trecut), insa scaderea din a doua parte a sesiunii bursiere a tras indicele BET-Fi pana la o valoare de 59.396 puncte, in scadere cu 2,7% fata de sedinta precedenta. BET-FI a coborat pentru a doua oara in 2008 sub pragul de 60.000 de puncte, valoare considerata imposibil de atins la inceputul anului de catre marea majoritate a investitorilor.

  • Eurisko deschide balul achizitiilor?

    Adrian Capraru parasea in 1997 biroul din Bucuresti al companiei de consultanta imobiliara Coliers International pentru a fonda, alaturi de cativa prieteni o mica agentie de profil – Eurisko.

    11 ani mai tarziu, Capraru ar putea conduce biroul din Romania al unui alt colos al lumii imobiliare mondiale – CB Richard Ellis (CBRE), care a cumparat Eurisko, intr-o tranzactie de 35 de milioane de dolari (24 milioane de euro), potrivit unui anunt facut vineri de CBRE la bursa din New York.

    "Eurisko este acum o corporatie, sunt reguli, sunt multi oameni, e o responsabilitate mult mai mare decat atunci cand eram patru baieti care luam o paine si o imparteam intre noi", spune Adrian Capraru, care isi vindea in 1999 pachetul de 25% din actiuni la Eurisko pentru a pleca in Canada unde a lucrat in domeniul bancar si apoi a fondat un broker de credite imobiliare.

    Evolutia spectaculoasa a pietei imobiliare romanesti din ultimii ani l-a determinat pe Capraru sa-si vanda anul trecut afacerea sa din Canada si sa se intoarca la Eurisko, insa in postura de director general.
    Intre timp, Eurisko a devenit cea mai mare firma romaneasca de consultanta de imobiliara de pe piata (fiind depasita din punct de vedere al afacerilor doar de biroul local al Colliers International), anuntand pentru anul trecut venituri de peste 14 milioane de euro, fata de sase milioane de euro in 2006, iar estimarile pentru acest an vizeaza pragul de 25 de milioane de euro. "Cand am plecat de la Eurisko nu mi-am imaginat niciodata, si cred ca nimeni nu si-a imaginat, ca o sa ajunga ce a ajuns", spune actualul manager al companiei.

    Astfel, este justificat interesul manifestat de cea mai mare firma de servicii imobiliare din lume pentru Eurisko. De altfel, primele zvonuri privind potentiala achizitie a firmei romanesti au aparut inca de cand CBRE a renuntat, in iulie 2007, la contractul de franciza din Romania.

    Ulterior, fosta CBRE Romania (condusa de unii dintre fostii manageri ai biroului local al Jones Lang LaSalle, companie care se retrasese din Romania in anul 2000) revenea cu un comunicat de presa in care preciza ca CB Richard Ellis nu isi inceteaza activitatea pe teritoriul Romaniei, fiind foarte interesata sa isi continue desfasurarea activitatii pe aceasta piata in plina dezvoltare.

    "Am avut un acord de licenta si CBRE avea si dreptul de a cumpara compania locala", spunea intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, Michael Lloyd, manager al grupului de firme care controla CBRE Romania. "Iar grupul chiar si-a exercitat dreptul, dar oferta era prea scazuta", explica Lloyd de ce a cazut tranzactia.

    CBRE Romania s-a transformat in Cornerstone International. Dar Cornerstone Intl nu a stat mult timp independenta, fiind achizitionata de compania de servicii imobiliare Atisreal, parte a grupului francez BNP Paribas.

    De cealalta parte, inainte de a se anunta tranzactia de vanzare a companiei, Adrian Capraru povestea despre negocierile Eurisko cu companiile internationale, fara a preciza totusi despre cine ea vorba.
    "Nu va zic ca nu s-a negociat, dar e greu sa vinzi o firma care merge bine", spunea Capraru. Intrebat chiar despre discutiile cu CB Richard Ellis, Capraru a eschivat: "Sunt mai multi cei care ne-au abordat si cu altii au fost negocieri mai aprinse".

    El a explicat totusi ca "unul dintre motivele pentru care s-ar putea vinde Eurisko este un nume international, care va aduce intotdeauna o intarire a imaginii si ne-ar ajuta mult munca".

    Companiile multinationale de real estate atrag clientii internationali care intra pe o piata noua si, mai ales, au clienti corporate cu care colaboreaza la nivel global. "Adica ceea ce poate ne lipseste noua", sublinia managerul Eurisko, companie detinuta, potrivit datelor de la Registrul Comertului, de Dumitrescu Gabriel Ionut (14,5% din actiuni), Marchivici Dan Gabriel (14,5%) si compania Fastahead Ltd, din Cipru (71%).

    Asocierea dintre antreprenorii locali si un mare jucator international din domeniul consultantei imobiliare nu este insa o noutate.

    "In general, oamenii vand ca sa ia niste bani. Dar, mai mult decat acest lucru, am crezut la vremea respectiva ca o sa-mi fie greu singur", spune Razvan Gheorghe directorul general al biroului local al Cushman & Wakefield. Gheorghe fondase alaturi de sotia sa compania Activ Consulting, care a fost preluata la inceputul anului trecut de Cushman & Wakefield, cea mai mare firma nelistata de real estate, cu sediul in New York. Activ Consulting avea de zece ani un parteneriat cu Cushman & Wakefield.

    Initiativa achizitiei – estimata la vremea respectiva la circa trei milioane de euro – a apartinut companiei americane, dar s-a suprapus cu gandurile lui Razvan Gheorghe. "Pe segmentele de piata in care noi activam, am simtit poate nevoia de a intra sub o umbrela internationala. Dar am vandut pentru a ma duce si spre alte domenii", spune actualul manager al biroului din Romania al Cushman & Wakefield.

    Compania fondata de el era recunoscuta pentru portofoliul foarte bun pe partea de retail, dar cota din piata birourilor sau a investitiilor era aproape nesemnificativa.

    "Sunt in imobiliare de 15 ani. Nu totul a fost roz. Primii zece ani nu au fost deloc roz", isi aminteste Razvan Gheorghe. "Sa cresti de la 30 de oameni, in ianuarie 2007, pana la aproape 80, cat suntem acum, e greu si singur nu aveam cum", spune el.

    Ca si in cazul Activ Consulting, Echinox – o agentie imobiliara de talie medie din Bucurestiul anului 2002 – a incheiat un parteneriat cu grupul britanic DTZ, care a dus in anii ce au urmat la extinderea sustinuta a activitatii. Spre deosebire de exemplul mai sus mentionat, parteneriatul nu s-a manifestat inca si printr-un transfer de actiuni, potrivit reprezentantilor companiei.

    "Piata romaneasca a devenit foarte interesanta si multe companii internationale au inceput sa-si faca simtita aici prezenta si o sa mai vina si altele", apreciaza Razvan Gheorghe.
    Dezvoltarea rapida a pietei romanesti de real estate, crestere care se traduce in venituri de milioane sau zeci de milioane de euro, a atras nume noi, de calibru. Astfel, anul trecut a marcat pe langa achizitia Activ Consulting si intrarea pe piata a Coldwell Banker si Century 21, dar si reintrarea pe piata a Jones Lang LaSalle (comapnie care iesise oficial din Romania in anul 2000).

    De altfel, in comunicatul de presa transmis bursei, Mike Strong, presedinte pentru EMEA al CB Richard Ellis, a precizat ca "Romania a devenit o tara de interes strategic pentru clientii nostri, pe masura ce acestia continua sa se uite spre Est. Aceasta achizitie ne va permite sa raspundem acestor nevoi si sa ne intarim pozitia in importanta zona a Europei Centrale si de Est".

    Dar nu toti proprietarii de companii imobiliare din Romania vad in parteneriatul cu o companie straina solutia de supravietuire.

    "Cred ca avem atuuri in fata companiilor straine. Avem o baza de clienti, care lucreaza cu oameni, nu cu numele de pe firma", puncteaza Eduard Mircea Uzunov, fondatorul Regatta. El afirma ca a primit propuneri de achizitie a companiei, dar nu vrea inca sa vanda. "Vreau sa-mi indeplinesc obiectivele pe care mi le-am propus pana in 2010, adica o cifra de afaceri de 25 de milioane de euro in 2010-2011".
    Aceeasi viziune o are si Dragos Dragoteanu, fondatorul Euroest. "Eu nu vand, eu o las copiilor", spune Dragos Dragoteanu. El sustine ca a primit, de-a lungul timpului, oferte, dar are raspunsul pregatit: "Nu ma intereseaza!" Altii insa, par tot mai interesati.

    Care sunt actorii din real estate-ul romanesc in acest moment

    Cititi si CBRE cumpara Eurisko pentru 35 de milioane de dolari

  • Cei mai mari pagubasi la Bursa

    Cotatiile emitentilor de la Bursa de Valori au scazut drastic in luna ianuarie, iar reducerea valorii de piata este simtita cel mai mult de investitorii in actiuni. Investitorii mari sau mici, speculatorii, fondurile mutuale, sunt principalii perdanti ai crizei bursiere. Persoanele fizice sau juridice care urmaresc sa obtina profit din tranzactionarea unor tiluri listate sunt cei care au pierderi reale in portofoliu, spre deosebire de emitenti, pentru care scaderea actiunilor ramane conjuncturala, fara legatura cu performanta lor economica.

    Spre exemplu, pe actionarul principal al SNP Petrom, cea mai mare companie de la BVB, nu-l intereseaza prea mult scaderea cotatiei atata timp cat cifra de afaceri este in crestere, iar profitul obtinut permite dezvoltarea activitatii. In schimb, pentru un fond de investitii care a cumparat un pachet minoritar de actiuni Petrom, dar mare ca valoare, ieftinirea actiunii inseamna pierderi directe.

    Cazul SNP Petrom este cel mai bun exemplu de acest gen. Fondurile de investitii ale Julius Baer, cel mai mare investitor strain de la BVB, prin Julius Baer International Equity Fund si Julius Baer International Equity Fund II, detin o participatie la SNP Petrom de aproape 1%. Pachetul valora la mijlocul anului trecut, in luna iulie, peste 100 milioane de euro, insa evolutia actiunilor Petrom a micsorat valoarea participatiei pana la circa 77,5 milioane de euro la sfarsitul anului, compania petroliera fiind printre putinele titluri care au inregistrat un randament negativ in 2007.

    De la inceputul anului si pana la finele lunii ianuarie, participatia Julius Baer s-a micsorat cu inca 19%, ajungand pana la 63 de milioane de euro. Pentru fondul de investitii, pierderea este reala. Chiar daca nu cunoastem pretul de achizitie al tuturor titlurilor Petrom, deprecierea acestora s-ar traduce printr-un deficit daca Julius Baer si-ar lichida stocul de actiuni.

    Pentru OMV Austria, detinatorul a 51% din actiunile SNP Petrom, micsorarea cotatiei nu duce decat la reducerea castigului raportat la valoarea investitiei. Capitalizarea Petrom la cotatia de la sfasitul lunii trecute era de 6,3 miliarde euro, iar OMV a platit 1,5 miliarde pentru pachetul majoritar, ceea ce inseamna un profit de 100%. Pentru fondul de investitii, participatia de la SNP Petrom reprezinta insa o investitie pe termen lung, de cativa ani, iar pierderea de pana acum poate fi recuperata pana la lichidarea investitiei.

    Julius Baer si-a redus investitiile totale din Romania cu circa 50 de milioane de euro in perioada iulie-octombrie a anului trecut, anticipand adancirea trendului descendent al bursei. La sfarsitul lunii octombrie 2007, cele doua fonduri aveau participatii de aproximativ 320 de milioane de euro, pierderea pana in prezent fiind de cel putin 20% fata de valoarea respectiva.

    Proprietari ai emitentilor listati la BVB sau Rasdaq sunt si persoane fizice, averea acestora fiind, de obicei, calculata cu ajutorul pretului la zi al titlurilor. Ovidiu Tender este unul dintre cei mai importanti investitori prezenti la bursa, cea mai semnificativa companie din portofoliu fiind Prospectiuni Bucuresti, societate listata pe piata secundara Rasdaq sub simbolul PRSN. La inceputul anului, capitalizarea companiei era de 175 de milioane de euro, iar pachetul detinut de Ovidiu Tender, de 71,6%, valora 125 de milioane de euro. In cele 21 de sedinte bursiere ale lunii ianuarie, valoarea actiunilor detinute de Tender a scazut cu 24%, pana la 95 de milioane de euro.

    La Atlas Gip Ploiesti, tranzactionabila tot pe piata Rasdaq sub simbolul ATGJ, pachetul de aproape 70% detinut de Ovidiu Tender a scazut de la 10,6 milioane de euro la inceputul anului pana la 9,4 milioane de euro, o depreciere de 11,3%. O a treia companie aflata sub controlul lui Ovidiu Tender, Vulcan Bucuresti, societate care a intrat la categoria “companii listate” a Rasdaq in cursul lunii trecute, s-a depreciat cu doar 9% in prima luna a anului. Pachetul actionarului principal, Grupul Energetic Tender, a scazut de la 23,8 milioane de euro la 21,3 milioane de euro. Astfel, numai prin aceste trei companii, Ovidiu Tender a pierdut circa 33 de milioane euro in ianuarie.

    Un alt investitor important de la bursa este Gheorghe Calburean, principalele sale detineri fiind la Dafora Medias (DAFR) si Condmag Brasov (COMI). La societatea de servicii anexe extractiei petrolului din Medias, omul de afaceri are o participatie de 48,2%, conform ultimelor raportari ale Depozitarului Central. Valoarea pachetului la inceputul lui ianuarie era de 62,8 milioane de euro, insa a coborat pana la 43,5 milioane de euro. Cealalta participatie importanta, de 43,7% la Condmag, detinuta prin Dafora SA, putea fi valorificata cu 28,9 milioane de euro in prima zi a anului si cu numai 22,4 milioane de euro la 31 ianuarie. Pierderea proprietarului este de aproape 26 de milioane de euro intr-o singura luna.

    Catalin Chelu este unul dintre cei mai mediatizati investitori din piata de capital, cu o avere estimata la 95-100 de milioane de euro, o mare parte a banilor fiind blocati in actiuni listate. Printre cele mai importante detineri ale lui Catalin Chelu sunt cele de la societatile de investitii financiare, cu pachete de circa 1% la fiecare dintre cele cinci SIF-uri. Actiunile detinute la SIF-uri valorau la inceputul anului aproximativ 31 de milioane de euro, insa deprecierea de 20% (medie pentru cele cinci titluri) a facut ca acestea sa ajunga la 24,8 milioane euro – o scadere cu peste 6 milioane de euro.

    Catalin Chelu este actionar majoritar la Celule Electrice Bailesti, tranzactionata pe Rasdaq sub simbolul CLEL, cu un pachet de 53,6% in prezent. Investitorul si-a diminuat participatia la sfarsitul lunii ianuarie, cand a vandut 4,55 milioane de actiuni la pretul de 0,4 lei, cu 60% sub valoarea nominala de un leu. Initial, Chelu detinea un pachet de 71,8% din capitalul social. Calculat la pretul de la inceputul anului, cele 71,8% din actiuni valorau 3,2 milioane de euro, iar pana la sfarsitul lunii ianuarie au coborat la 2,2 milioane de euro, in scadere cu peste 30%. Dupa vanzarea celor 4,55 milioane de actiuni, ceea ce echivaleaza cu marcarea unor pierderi, pachetul majoritar detinut de Chelu valoreaza 1,6 milioane de euro. Investitorul a declarat ca a utilizat banii pentru a achizitiona titluri SIF, pe care le considera la un pret cu perspective foarte bune de crestere.

    In cadere libera in prima luna a anului a fost si Impact Developer & Contractor, cea mai mare companie din sectorul constructiilor listata la BVB sub simbolul IMP. Deprecierea de peste 27% a cotatiei a fost resimtita din plin de actionari, printre care fondatorul si presedintele societatii, Dan Ioan Popp, cu un pachet de aproape 28%. La inceputul anului, pachetul valora circa 70 de milioane de euro, insa la 31 ianuarie ajunsese la 50 de milioane de euro, inregistrand o pierdere de 20 de milioane de euro. "Pentru actionarii vechi, efectul caderii de pret inseamna un moment de cumpana, in care trebuie sa decida daca raman actionari sau doresc sa vanda, iar pentru cei care intentioneaza sa cumpere este o perioada favorabila", a declarat Dan Ioan Popp, care a adaugat ca va vinde un procent mic din actiunile pe care le detine, pentru a atrage noi investitori.

    Tot in domeniul constructiilor, societatea Comnord Bucuresti, listata pe piata secundara Rasdaq sub simbolul COSC, a scazut de la aproape 114 milioane de euro la inceputul anului pana la aproximativ 88,5 milioane euro – o pierdere de 22,4%. Actionarul principal al companiei este omul de afaceri Sorin Creteanu, cu un pachet de 54,5% din numarul total de actiuni.

    Sectorul financiar-bancar, reprezentat foarte bine la bursa de la Bucuresti, include si el cativa milionari in euro. Cel mai bogat actionar din domeniu pare sa fie Horia Ciorcila, care detine, conform ultimelor raportari disponibile, aproape 5% din Banca Transilvania, institutie unde este si presedinte al consiliului de administratie. Valoarea pachetului detinut se ridica la inceputul lunii ianuarie la 75 de milioane de euro, insa scaderea cotatiei cu 20% a coborat cifra pana la 60 milioane euro. Banca Transilvania (simbol TLV) este unul dintre cei mai mari emitenti ai BVB, cu o capitalizare de peste 1,5 miliarde de euro dupa scaderea din luna ianuarie.

    Ilie Carabulea este actionarul majoritar al Bancii Comerciale Carpatica – listata la BVB sub simbolul BCC – cu un pachet de 35,8% din actiuni. Pierderea din prima luna a anului a fost de 12 milioane de euro pentru investitor, de la 68,6 milioane de euro pana la 56,6 milioane de euro. Banca Carpatica este detinuta in proportie de 70% de cinci actionari particulari. Aurel Albu si Corneliu Tanase detin cate zece procente, Lucio Olivo are in portofoliu 7,9%, iar Gian Antonio Olivo – 6,5%.

    O alta societate listata din sectorul financiar-bancar este Broker Cluj (BRK), cu o crestere impresionanta in cursul anului trecut, de 145%. Printre actionarii semnificativi ai intermediarului bursier se gasesc Ioan Cartis, cu 8,5%, si Petru Prunea, cu 3,5%. Presedintele societatii, Petru Prunea, a infiintat societatea in 1994 impreuna cu cativa asociati, investitia initiala fiind de 35.000 de dolari. La inceputul anului, capitalizarea societatii ajunsese la aproape 140 de milioane de euro, cu o crestere de aproape 4.000 de ori a investitiei initiale. Pachetul de actiuni al lui Petru Prunea valora la inceputul anului aproape 5 milioane de euro, insa scaderea din luna ianuarie a facut ca actiunile sa ajunga la circa 3,7 milioane de euro. Totodata, cele 8,5% detinute de Ioan Cartis au coborat de la 11,7 de milioane de euro pana la circa 9 milioane de euro.

    Investitorii mari si actionarii majoritari se feresc sa comenteze pierderile inregistrate la bursa. Cei mai multi nici nu le considera pierderi, ci "diminuari ale profitului rezultat din investitie", investitii cifrate initial mult sub valoarea atinsa in acest moment. "Pe investitorii mari nu-i intereseaza evolutia de pe parcursul a jumatate de an. Iar achizitiile efectuate in urma cu cel putin un an, cum este cazul multor fonduri de profil, abia acum ajung la randamente negative. O revenire a pietei ii readuce destul de usor in profit", spune Bogdan Juravle, broker la KBC Securities.

    Pierderile insa ii afecteaza cel mai mult pe investitorii mici, care ajung sa-si plaseze la bursa economii de cateva mii de euro si sa piarda 20% din ei in doar o luna. Cum insa "o pierdere nemarcata nu este inca o pierdere", cum spun brokerii (adica randamentul negativ nu este real decat atunci cand sunt instrainate actiunile), speculatorilor le ramane sa se transforme si ei in investitori pe termen lung si sa astepte vremuri mai bune.

  • Scadere usoara la bursa

    Investitorii continua asteptarea unei directii mai precise a bursei drept pentru care trasferurile de actiuni sunt amanate in cea mai mare parte. Alaturi de tranzactiile persoanelor initiate, operatiunile din piata apartin speculatorilor intra-day, care incearca sa obtina profit din piata spot si arbitrajele de la Bursa din Sibiu.

    Indicele BET a ajuns la o scadere de 1,1% dupa ceva mai mult de o ora de la startul tranzactionarii, dupa ce in deschidere a fost in crestere. Deocamdata, bursele asiatice au incheiat prima sedinta a saptamanii in coborare, iar pietele europene continua trendul descendent. BET-C a pierdut 0,9%, iar BET-FI s-a depreciat cu 0,2 procente. Valoarea de tranzactionare dupa o ora si jumatate de la deschidere a ajuns la doua milioane euro.

  • FT: Nokia arata esecul politicilor UE

    Concret, autorul articolului (un parlamentar de stanga din camera inferioara a Parlamentului german – Bundestag), acuza ca politicile de stimulare a investitiilor prin subventii si facilitati oferite agentilor economici nu fac decat sa-i incurajeze pe acestia sa caute zonele din UE unde pot plati cele mai mici taxe si impozite si cele mai mici salarii, chiar daca fabricile in care isi desfasoara in Occident – in special – sunt profitabile.

    Un astfel de exemplu este, in opinia autorului, si cazul Nokia: compania finlandeza a incasat pana acum subventii de 60 de milioane de euro de la guvernul provinciei Rinul de Nord-Westfalia si alte 10 milioane de euro de la guvernul federal german pentru fabrica de la Bochum insa nu si-a respectat angajamentul de a crea cele 3.459 de locuri de munca planificate intial (numarul a fost redus dupa o intelegere cu autoritatile la 2.860 insa nici acest prag nu a fost atins, Nokia avand la Bochum doar 2.510 de angajati). Acest fapt face obiectul unei anchete preliminare deschise in Germania.
    Mai mult, fiecare angajat Nokia de la Bochum aducea in fiecare an companiei un profit de 90.000 de euro insa costurile cu salarizarea (de patru ori mai mari decat cele de la fabrica Nokia din Ungaria) au determinat compania finlandeza sa caute relocarea productiei spre o alta zona din UE in care poate beneficia de subventiile europene si in care poate castiga mult mai mult doar din reducerea costurilor cu forta de munca. "In ochii publicului, asta este lacomie", afirma autorul articolului.

    Mai multe detalii pe www.ft.com

    Cititi si Primii clujeni care lucreaza pentru Nokia