BusinessMagazin

Blog

  • Seful Caroli: Piata mezelurilor va creste cu 6-7% in 2008

    Cele mai importante cauze ale incetinirii cresterii pietei sunt consolidarea pietei si cresterea competitivitatii, date de intrarea pe piata a produselor de import. Efectele integrarii se vor face simtite in continuare in costurile de operare ale companiilor, care vor fi mai ridicate.

    Pentru anul 2008 Caroli isi propune o crestere mai rapida decat rata de crestere a pietei, estimand o cifra de afaceri de 63 milioane euro, fata de 55 milioane in 2007.

    "In 2008 produsele din segmentele mediu si ridicat vor inregistra cresteri semnificative", spune Haluk Akdemir. Tot el se asteapta la o orientare mai pronuntata a consumatorilor de mezeluri catre produsele ambalate individual sau feliate precum si catre produsele crud uscate. Ca tendinta generala, preferintele clientilor se indreapta din ce in ce mai mult catre produse de calitate mai buna, insa pretul ramane unul din factorii care influenteaza in mod semnificativ decizia consumatorului din Romania.

  • Profit mai mare cu 50% pentru Caroli

    Grupul a incheiat anul 2007 cu o cota de piata de 9,6% in valoare, pozitionandu-se astfel ca al doilea jucator de pe piata mezelurilor din Romania, atat in valoare, cat si in volum, conform lui Haluk Akdemir, CEO Caroli Foods.

    Totodata, Caroli Foods a inregistrat si cea mai mare crestere a cotei de piata, in raport cu anul anterior, din grupul primilor zece producatori din industria mezelurilor, sustin reprezentantii companiei citand un studiu MEMRB pentru perioada decembrie 2005/noiembrie 2006 versus decembrie 2006/noiembrie 2007.

    Investitiile din 2007, ce au depasit 2,5 milioane de euro, au fost orientate, in principal, catre imbunatatirea capacitatilor de productie si catre dezvoltarea infrastructurii logistice.

    In privinta produselor, capacitatea de operare la o scara tot mai mare si aprecierea marcilor grupului Caroli au generat cresteri importante pe segmentul salam (54%), sunca (28%) si produse crud-uscate (19%). In topul vanzarilor pe segmente, salamul ocupa prima pozitie (37%) urmat de cremwursti si carnati (22%), de sunca (11%) si de specialitati (10%).

    Pentru 2008 Caroli estimeaza o cifra de afaceri de 63 milioane euro, bugetul de investitii ridicandu-se la 7 milioane de euro.

    Pe piata mezelurilor sunt prezente cateva zeci de companii, dar mai putin de zece sunt prezente la nivelul intregii tari. Cele mai importante companii de pe piata se numara Cris Tim, Angst si Agricola Bacau.

  • Bursa creste in ciuda scaderilor europene

    Indicele BET a ajuns la plus 1,2 procente dupa mai mult de o ora de la inceperea tranzactionarii, nivel pe care l-a atins inca din deschidere. BET-C a reusit sa depaseasca pragul de 5.000 de puncte, si se situeaza la 5.032 puncte dupa o apreciere de un procent. Indicele SIF-urilor BET-FI a crescut 1,2%, pana la valoarea de 59.416 puncte,

    De astazi, Banca Comerciala Romana a poate deconta tranzactii pentru clienti, fiind primul agent custode care primeste aceasta posibilitate, iar societatea de servicii de investitii financiare KBC Securities a devenit si agent custode pentru clienti.

  • Bucuresti – locul 35 in lume la chiriile pentru birouri

    Capitala Romaniei a pierdut o treapta fata de anul trecut in clasamentul mondial al celor mai ridicate chirii pentru spatiile de birouri, clasandu-se pe pozitia a 35-a, potrivit raportului Office Space Across the World 2008, intocmit de catre compania de consultanta imobiliara Cushman&Wakefield. Clasamentul include 203 orase, Bucurestiul fiind in scadere un loc comparativ cu clasamentul realizat anul trecut.

    Fata de anul 2006, cresterea chiriilor a atins 5% anul trecut pentru zonele ultra centrale si 7% pentru cele centrale, ajungand astfel la 21 euro/mp, respectiv 15 euro/mp, in timp ce chiriile medii din Brasov si Timisoara s-au situat la un nivel de 15 euro/mp. Comparativ, chiriile din cele mai bune zone din Bucuresti sunt mai scazute comparativ cu cele din zonele centrale din Varsovia, unde chiria medie este de 30 euro/mp si la acelasi nivel cu cele din capitala Ungariei, Budapesta. Chiriile locale sunt insa mai mari decat cele din Sofia, unde cele mai mari chirii urca pana la 16 euro/mp, si chiar fata de cele din Praga, unde nivelul maxim este de 20 euro/mp.

    “In conditiile in care cererea de spatii de birouri este in continuare superioara ofertei, iar rata de neocupare pentru cladirile de clasa A este aproape zero, in 2008 asteptam noi cresteri ale nivelului chiriilor atat pentru spatii de birouri clasa A cat si pentru clasa B. Tendinta companiilor va fi si pentru anul 2008 de a preinchiria spatii de birouri aflate in diferite etape de executie. Prin urmare va continua tendinta din ultimii ani de crestere a suprafetelor destinate cladirilor de birouri prin finalizarea proiectelor deja incepute sau care vor incepe in trimestrul I al anului, stocul estimat pentru Bucuresti fiind de 350,000 mp de spatii noi de birouri”, a declarat Florin Sorea, Head of Office Agency Cushman & Wakefield Activ Consulting.

    Pe prima pozitie s-a clasat, ca si anul trecut, Londra, un metru patrat de categoria A in West End ajungand la 2.277 euro/an, cu 30% mai mult decat in 2006 – procent raportat la moneda locala. “In jur de 50% dintre cererile pentru Mayfair/St James au venit din partea sectorului financiar, atras de spatiu de calitate foarte buna al ofertei precum si de amplasamentul imbatabil. Inca inregistram un nivel sanatos al cererilor de acest tip, desi este clar ca procentele mari de crestere a chiriilor din ultimii ani s-au mai micsorat”, a precizat Guy Taylor, Head of West End Office Agency in biroul londonez al Cushman & Wakefield. Pe locul al doilea se afla Hong King, cu 1.745 euro, o crestere de 40% calculata in moneda locala.

    Dintre aceste 203 amplasamente incluse in raport, 79% au inregistrat cresteri ale chiriei in ultimul an, 20% au chirii stabile si numai 1% au inregistrat scaderi ale chiriei (in timp ce anul trecut 6% au inregistrat scaderi). Per ansamblu, chiriile au crescut la nivel global cu 14% in 2007, comparativ cu 10% in 2006.

    “Anul trecut s-a inregistrat cea mai accentuata crestere a costurilor pentru spatiile de birouri in multe dintre amplasamentele de top din lume dupa evenimentele din 2001 care au zguduit piata proprietatilor, cea mai mare cerere venind din sectorul financiar. In spatele acestei cresteri se afla o oferta limitata de produse de calitate intrucat developerii raman relativ precauti, in special in comparatie cu valorile mari inregistrate in 2001 si 2002.”, considera Elaine Rossall, Head of Business Space Research & Consultancy pentru regiunea EMEA in cadrul companiei de consultanta imobiliara.

    Moscova a urcat doua locuri si a intrat astfel pentru prima data in primele 5 cele mai scumpe amplasamente pentru spatiile de birouri, chiriile fiind acum mai ridicate aici decat in Paris, care a fost surclasat si de Mumbai. “Aceasta schimbare in clasament se datoreaza cresterii Moscovei si Mumbaiului, intrucat nivelul chiriilor in Paris pentru Central Business District (CBD) a crescut si el cu 12% anul trecut,” a spus Elaine Rossall, Head of Business Space Research & Consultancy pentru regiunea EMEA.

    Cea mai mare crestere in clasamentul global a inregistrat-o insa Oslo, care urca 14 locuri pana pe treapta a 11-a. Aceasta crestere este datorata boom-ul economic al exportului de petrol, impulsionat de majorarea preturilor pentru un baril si de dobanzile mici. Cele mai mari cresteri ale tariferlor de chirii au fost inregistrate insa de Istanbul si Izmir, cu 95% respectiv 90% (in monedat locala).

  • Fratele preşedintelui Basescu investeşte pe litoral!

    Este vorba despre un sanatoriu de lux şi mai multe vile pe malul lacului Techirghiol. Mircea Basescu a facut deja primul pas: a cumparat terenul, delimitat de lacul Techirghiol şi de o livadat

    Mai multe detalii, pe www.protv.ro

  • Dobanzi de 300% pe an pentru creditele acordate de IFN-uri

    Ofertele Institutiilor Financiare Nebancare (IFN) intrec orice limita a imaginatiei: credite cu dobanzi de pana la 300%. In goana dupa clienti, aceste institutii acorda imprumuturi şi celor care caştiga cel putin 270 lei pe luna. Spre exemplu, pentru a te imprumuta la costuri „avantajoase” de la Swiss Invest IFN S.A. din Sfantu Gheorghe trebuie sa dovedeşti ca eşti proprietarul unui autoturism sau imobil.

    Abia dupa ce ai prezentat creditorului aceasta „garantie” poti imprumuta „fabuloasa” suma de 1.500 lei. Dupa un an, perioada maxima de creditare, trebuie sa rambursezi nici mai mult, nici mai putin de 6.000 lei, dobanda saptamanala fiind de 87,5 lei. Potrivit agentilor de vanzari ai firmei, o persoana angajata cu salariul minim pe economie poate imprumuta intre 600 şi 700 de lei.

    Mai multe detalii pe www.gandul.info

  • Microsoft nu renunta la oferta de preluare a Yahoo

    "Aşa cum am anuntat anterior, Microsoft iti rezerva dreptul de a lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca actionarii Yahoo au oportunitatea de a-şi da seama de valoarea propunerii noastre", se arata intr-un comunicat al producatorului american de software, care nu mentioneaza insa care va fi urmatorul pas in aceasta situatie.

    Potrivit reprezentantilor Microsoft, o fuziune a celor doua companii ar crea un grup mai eficient, care va furniza servicii mai bune consumatorilor.

    Mai multe amanunte, aici

  • UBS devine optimista: Slabirea leului ar putea fi benefica

    O depreciere controlata a leului se va dovedi in cele din urma benefica pentru economie, in conditiile in care va restabili echilibrul in sistem si va elimina ceea ce noi credem ca sunt "temeri exagerate" privind amenintarile potentiale pentru perspectivele de crestere ale Romaniei, afirma analistii celei mai mari banci elvetiene UBS.

    Evaluarile marcheaza o adevarata rasturnare de optica privind Romania, dupa ce din vara trecuta analistii UBS adoptasera unul dintre cele mai pesimiste tonuri in comentariile asupra riscurilor care ameninta economia: tara unde totul ar putea s-o ia razna, ceva trebuie sa cedeze in urmatoarele 18 luni, niciun semn de ajustare interna – titra un raport al UBS emis la sfarsitul verii trecute, ajuns inclusiv pe masa guvernatorului BNR si care incepuse sa-i ingrijoreze pe investitori.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O idee de milioane

    Slide ar putea parea doar o joaca de copii in comparatie cu PayPal, afacerea care l-a adus pentru prima data in lumina reflectoarelor pe Max Levchin in 2002, la momentul vanzarii ei catre eBay pentru 1,5 miliarde de dolari (mai mult de un miliard de euro). Depinde insa de perspectiva; cea de-a doua afacere a lui Levchin este deja evaluata in prezent la peste 550 de milioane de dolari (380 de milioane de euro).

    De fapt, tocmai comparatia cu PayPal a fost motivul pentru care Levchin s-a hotarat in urma cu trei ani sa infiinteze Slide, o companie online care creeaza aplicatii software pentru retelele sociale Facebook si MySpace. Antreprenorul american in varsta de 32 de ani a vrut sa-si demonstreze ca poate repeta succesul pe care l-a avut PayPal.

    A pornit de la o idee destul de simpla, de a crea diferite programe utile pentru membrii retelelor sociale, cel mai popular fiind acum Slide, prin care utilizatorii pot face slideshow-uri cu fotografii si le pot pune diferite rame virtuale. Si, ca majoritatea afacerilor online din Silicon Valley, a atras de partea sa investitori care sa-l ajute sa-si dezvolte ideea. Acum, Levchin pare a fi din nou in centrul atentiei. Aflat la cea de-a patra runda de finantare, fondatorul Slide a atras de asta data atentia unor nume importante din randul investitorilor de la Wall Street. Este vorba despre fondurile Fidelity Investments si T. Rowe Price, care au platit 50 de milioane de dolari (34,3 de milioane de euro) pentru 9% din companie, aducand astfel valoarea Slide la o treime din cea a PayPal la momentul vanzarii. Banii vor fi investiti in extinderea echipei de 65 de programatori care lucreaza pentru Levchin pana la aproximativ 100 de oameni, dar si in dezvoltarea portofoliului de aplicatii software.

    Valoarea Slide data de aceasta tranzactie pare insa foarte mare, mai ales in conditiile in care firma se bazeaza pe un model de business destul de nonconformist. Spre deosebire de site-uri deja populare care atrag zeci de milioane de utilizatori si care castiga bani din publicitatea accesata de acestia, aplicatiile software create de Slide nu sunt disponibile pentru descarcare de pe un site al companiei, ci pe site-urile altora, ceea ce inseamna ca veniturile companiei provin din reclamele afisate pe aceste site-uri si depind de numarul celor care folosesc aplicatiile.

    Aplicatiile software in JavaScript sau Flash, de genul Slide, din categoria asa-numitelor widget-uri (practic, ferestre care pot fi plasate intr-o pagina web si care actualizeaza permanent diverse informatii de pe internet, ca prognoza meteo pentru diverse orase, ora exacta pe glob, liste cu ultimele melodii ascultate de utilizator sau chiar continutul unor bloguri intregi) au devenit populare aproape peste noapte, castigand interesul unui mare numar de utilizatori ai retelelor sociale. Pentru Facebook, de exemplu, au fost create aproape 13.000 de astfel de aplicatii diferite, pe care membrii retelei le-au descarcat de 765 de milioane de ori in computerele lor, potrivit companiei care monitorizeaza widget-urile dezvoltate pentru retele sociale si care a calculat valoarea actuala a acestor aplicatii la aproximativ 374 de milioane de dolari (258 de milioane de euro). „Widget-urile sunt evaluate exact ca site-urile, nu in functie de cati bani genereaza, ci dupa numarul de utilizatori pe care ii atrag“, explica Jia Shen, cofondatorul RockYou, companie care dezvolta astfel de aplicatii software.

    La popularitatea widget-urilor a contribuit din plin Facebook, reteaua sociala a lui Mark Zuckerberg, prin lansarea de anul trecut a unui sistem care le permite programatorilor sa creeze aplicatii software destinate retelei. Initiativa a fost urmata in scurt timp si de Google, care a anuntat ca lucreaza la propriul astfel de sistem, denumit OpenSocial Applications, numai ca lansarea acestuia nu a avut loc inca.

    Afacerea widget-urilor face cu ochiul nu numai antreprenorilor online – in lume existand deja in jur de 100.000 de companii care dezvolta astfel de aplicatii software -, ci si companiilor din industria online sau cele media care, pentru a putea profita de potentialul acestei nise, se pregatesc sa angajeze programatori care sa se ocupe exclusiv de crearea de widget-uri.

    Anul trecut, numarul dezvoltatorilor de widget-uri care au atras finantare din partea fondurilor de investitii a fost destul de modest. In opinia lui David Weiden, partener in cadrul Khosla Ventures, este vorba doar de cateva zeci de companii, explicatia fiind aceea ca investitorii sunt mult mai prudenti decat acum 10 ani si cauta sa faca plasamente sigure. Chiar si fara finantare insa, un antreprenor care detine o companie producatoare de widget-uri se poate lauda cu castiguri deloc neglijabile din publicitate. „Un furnizor de widget-uri, care are si cativa programatori angajati, incaseaza in jur de 80.000 de dolari (peste 55.000 de euro) pe luna din publicitate“, dupa calculul lui Shen de la RockYou. Cu toate acestea, odata cu cresterea cererii incep sa apara si limitele. Companiile din domeniu se intrec pentru a produce widget-uri mai atragatoare nu numai pentru utilizatori, ci si pentru programatori. Flixter, spre exemplu, producatorul unor widget-uri pentru recenzii de filme, care pana acum au fost descarcate pe Facebook de peste 13 milioane de ori, si-a dublat numarul de angajati in ultimele doua luni, la 12 programatori. Jay Adelson, directorul executiv al Digg, spune deja ca trebuie sa caute programatori in afara Silicon Valley. „Trebuie sa angajam foarte multi si deja devine dificil, pentru ca practic trebuie sa importam oameni din alte state.“

    Care ar fi insa perspectivele pentru companiile producatoare de widget-uri? O parte dintre aceste aplicatii au sansa sa se transforme pe parcurs in site-uri in toata regula, ceea ce inseamna venituri mult mai mari. Altele ar putea fi cumparate de companii media, optimistii sustinand ca 2008 va fi caracterizat de numeroase achizitii de companii din generatia web 2.0. „Cert este insa ca nu toate companiile producatoare de widget-uri vor supravietui“, preconizeaza Max Levchin.

  • Talentatul domn Trichet

    La o zi dupa ce Rezerva Federala americana a redus luna trecuta dobanda intr-o sedinta convocata de urgenta, Jean-Claude Trichet a mers in fata Parlamentului European pentru a sustine poate cel mai asteptat discurs al sau din toti cei patru ani de cand este presedintele Bancii Centrale Europene (BCE).

    A fost o prezentare tehnica, densa, asezonata cu consideratii interesante despre felul cum sistemul financiar european ar putea sa navigheze prin criza creditelor care vine dinspre Statele Unite. Dar publicul nu era interesat decat de un singur lucru: banca centrala a Europei va urma exemplul reducerii aplicate de Fed?

    Raspunsul, pastrat de Trichet pentru sfarsitul discursului, a fost nu. Lupta cu inflatia, a spus el, inca mai este scopul cardinal al bancii – „varful compasului nostru“, pentru a folosi expresia lui preferata; ceea ce nu inseamna, evident, ca banca nu va mai reduce niciodata dobanda de referinta. A fost o prestatie remarcabila a celuilalt bancher important al lumii, prezentand atat replica rece al lui Trichet la framantarile din piata, cat si fermitatea lui in a insista ca europenii trebuie sa isi croiasca propriul lor raspuns la problemele din Statele Unite. Prin comparatie, spun analistii bancari, presedintele Fed, Ben S. Bernanke, a dat impresia de nesiguranta.

    „In acest caz, suntem norocosi sa avem un adevarat fiu al Bretaniei“, spune Alexandre Lamfalussy, fost director al Institutului Monetar European, institutie predecesoare a BCE, despre francezul Trichet. „Navigarea in ape involburate este ceva la care un breton se pricepe foarte bine. Si par sa-i placa aceste greutati.“

    Dar acum Trichet, in varsta de 65 de ani, s-ar putea sa aiba de-a face cu ape mult mai dificile. Daca Statele Unite aluneca intr-o recesiune, spun cei mai multi experti, cresterea va incetini si in Europa, probabil chiar rapid. Unele state, precum Irlanda si Spania, deja sunt in pragul unei prabusiri a pietei imobiliare, nu mult diferita de cea din anumite zone ale Statelor Unite. Si cu inflatia care a trecut binisor peste pragul de 2% stabilit de banca centrala a Europei, Trichet se teme ca sindicatele din Germania si din alte parti se vor folosi de argumentul preturilor mai mari ca sa ceara salarii mai mari.

    Aceasta perspectiva l-a facut pe Trichet sa avertizeze ca banca ar putea chiar sa ridice in loc sa coboare rata dobanzii. Putini economisti se asteapta ca banca sa si puna in aplicare aceasta amenintare, dar unii sustin ca ea ramane in vigoare si s-ar putea implini cand o va cere momentul. De altfel, joia trecuta, BCE a decis sa pastreze dobanda la 4%, conform cu asteptarile pietei.

    Si daca toate aceastea nu sunt de ajuns, mai sunt si alte intrebari sacaitoare, chiar despre bancile Europei. Multe dintre ele abia acum trebuie sa isi faca publice expunerile pe piata creditelor ipotecare secundare si expertii spun ca riscul unei crize bancare este acum mai acut decat in august anul trecut, cand Banca Centrala Europeana a primit laude pentru ca a injectat la timp miliarde de euro in sistemul financiar. „Stim ca exista o gramada de reziduuri toxice in bancile din zona euro“, spune Adam Posen, director adjunct la Institutul Peterson pentru Economie Internationala din Washington. „Pana acum, BCE a avut o viata mai usoara decat Fed. Acum vine greul si pentru ei.“

    „Au inceput sa piarda ritmul“, spune Thomas Mayer, economist-sef la biroul Deutsche Bank din Londra. „Mi se pare ca vara trecuta erau mult mai la curent cu ce se intampla.“ Mayer atribuie aceasta in parte chiar lui Trichet, despre care spune ca are ca specializare ingineria, nu economia, ca Bernanke sau ca guvernatorul Bancii Angliei, Mervyn A. King. „Trichet a fost foarte bun cand sistemul bancar a avut un acces de indigestie“, spune Mayer. „Intuitiv si-a dat seama ca era o problema de instalatie, care trebuia rezolvata. Bernanke a fost mult mai lent in reactie, in vreme ce Mervyn King se ingrijora de riscurile morale“ (e vorba de precedentul creat de sustinerea indirecta, prin reducerea dobanzii, a unor institutii financiare care au actionat imprudent).

    Necazul, crede Mayer, este ca aptitudinile lui Trichet s-ar putea sa fie prea putin potrivite pentru urmatoarea faza a crizei, care va necesita capacitatea de a ghici in zatul economic si de a paria pe evenimente ce urmeaza sa se intample. „Abordarea inginerului este: arata-mi faptele, ce trebuie rezolvat?“, afirma Mayer. „Economistul, in schimb, spune ca exista probleme serioase la orizont: trebuie sa fac ceva de pe acum ca ele sa nu se dezvolte.“