BusinessMagazin

Blog

  • Vanatoare online de megareduceri: Unde gasesti discounturi de 80-90% tot timpul si la orice?

    Totul este sa stii unde sa cauti si sa te misti repede ca sa
    prinzi promotia potrivita. Sunt multi tineri, si nu numai, care
    numai cu asta se ocupa: isi cauta reducerile potrivite doar pe
    site-urile specializate.


    Vezi oferte     pe www.incont.ro.

  • Amenajare de gradini, inchiriere de ATV-uri sau cabinet medical. Ce afaceri fac tinerii care au luat bani de la stat?

    Astfel, tinerii care isi vor asigura partea de finantare in
    derularea business-ului lor, au fost primii care au primit aprobare
    din partea Agentiei.

    Vezi pe www.incont.ro cine sunt acestia si ce afaceri isi vor
    deschide!

  • Cele mai bine platite echipe sportive din lume (GALERIE FOTO)

    ESPN Magazine a publicat un raport despre cele mai mari salarii
    ale echipelor sportive. Studiul are la baza doar salariul,
    bonusurile si recompensele fiind excluse.


    Cea mai bine platita echipa de sport din lume este clubul de
    fotbal spaniol Barcelona.

    Salariul mediu anual al unui jucator este de 7.910.737 de
    dolari. Cel mai bine platit jucator de aici este Lionel Messi (14,9
    milioane de dolari ).


    Echipa care se afla pe locul al doilea este Real Madrid.
    Salariul mediu anual al unui jucator de aici este de 7.356.635 de
    dolari. Cel mai bine platit jucator de aici este Cristiano Ronaldo
    (18,5 milioane de dolari).

  • Tot atat, dar mai putin. Cum ne-am schimbat obiceiurile de consum

    78 de litri pe cap de locuitor este media de consum a berii din
    2010, cantitate cu 16 litri mai mica decat in urma cu trei ani.
    Consumul de bere a scazut abrupt, dar Constantin Bratu, directorul
    general al aociatiei Berarii Romaniei, spune ca nu crede ca acest
    nivel este normal si mai potrivit este cel din 2008. In aceasta
    industrie, cel mai important rol il joaca puterea de cumparare,
    urmata de vreme si traditii de consum. “Cand toti acesti factori
    vor fi favorabili, cu siguranta ca berea se va vinde mai bine”,
    spune Bratu.

    Bunurile de larg consum – de la paine si lapte pana la produse
    de igiena – sunt cele care au avut cel mai putin de suferit pe
    parcursul ultimilor doi ani. Chiar si asa insa, cu aceeasi bani pot
    cumpara mai putine lucruri. “Romanii nu fac prea mare rabat cand
    cheltuiesc pentru a pune pe masa”, spune Bogdana Baltasiu, client
    service manager, divizia customer research in cadrul Nielsen. Acest
    lucru se intampla si pentru ca multi au renuntat acum sa
    cheltuiasca in baruri, restaurante, cafenele sau terase si cei mai
    multi isi petrec timpul cu prietenii in propriul camin.Cifrele
    sprijina clar aceasta idee. In timp ce cheltuielile pentru haine,
    mobila, electrocasnice, vacante sau timp liber s-au redus drastic,
    cosul de cumparaturi pentru produsele de consum larg arata cam la
    fel. Suma medie lunara cheltuita pentru produse proaspete se
    plaseaza in jurul a 170 de euro pe luna, arata studiul Shopper
    Trends, realizat de Nielsen in octombrie-noiembrie 2010 pe un
    esantion reprezentativ la nivel urban. Suma este similara doar cu
    bugetul vecinilor unguri (171 de euro pe luna), dar este sensibil
    mai mica decat in cadrul altor tari, cum sunt Cehia (254 euro),
    Austria (306 euro), Polonia (207 euro) sau Spania (338 de
    euro).

    Mai mult decat atat, banii cu care romanii cumpara produse
    proaspete au o pondere mai mare in buget fata de alte tari,
    reprezentand 63% din cumparaturi, in vreme ce in cazul altor natii
    este mult mai mic: 45% la austrieci si 51% la spanioli. “Desi
    bugetul general de cheltuieli, cat si cel alocat produselor
    proaspete s-a mentinut la acelasi nivel, intregul comportament de
    cumparare indica o planificare riguroasa a cheltuielilor”, spune
    Baltasiu. Astfel, trei sferturi dintre romani isi planifica riguros
    cumparaturile pentru a limita tentatia de a achizitiona mai mult
    decat si-au propus. Chiar si asa, putini rezista impulsului de a
    cumpara in plus, doar 3% respectand cu strictete lista pe care
    si-au facut-o.

    O tendinta clara este faptul ca a crescut numarul de vizite in
    magazine si a scazut, pe masura, valoarea bonului de cumparaturi.
    Acest lucru se intampla pentru ca tot mai multi sunt interesati sa
    evite irosirea, preferand sa cumpere mai des cantitati mai mici de
    legume, fructe, lapte sau peste, de pilda. Cum puterea de cumparare
    a continuat sa scada, promotiile au jucat un rol si mai important
    anul trecut. “Tendinta de scadere a loialitatii fata de branduri
    s-ar putea accelera in 2011”, estimeaza reprezentanta Nielsen.
    Promotiile sunt, spun multi producatori, asul din maneca. In
    aceasta perioada batalia pentru a-si impinge produsele in cosurile
    de cumparaturi se inteteste tot mai mult.

    “Din pacate, in Romania ultimilor ani cred ca aproape toata
    populatia cumpara dupa un singur criteriu: ofertele”, declara
    anterior pentru BUSINESS Magazin Robert Redeleanu, director general
    al producatorului de conserve Scandia. El precizeaza ca alegerea
    produselor in magazin se face in functie de ofertele pe care
    cumparatorii le vad la raft, iar datele Nielsen sustin aceeasi
    idee: 19% dintre cumparatori au ales anul trecut o alta marca din
    cauza promotiilor, procentul fiind sensibil mai mare decat in 2009
    (14%).

    Marius Melesteu, general manager la Strauss Romania, crede ca
    “este naiv sa-si imagineze cineva ca fara oferte si fara promotii
    in comert poti rezista in ziua de azi”. In opinia lui, activitatile
    de acest fel sunt un driver care trebuie gestionat in functie de
    resursele companiei, iar consumatorii, in opinia reprezentantului
    Strauss, aleg nu numai in functie de brand, dar si de promotii.
    “Daca cineva nu face promotii si asteapta ca dupa criza sa revina
    consumatorii catre marca lui, s-ar putea sa aiba o surpriza
    neplacuta”, crede Melesteu. Intre timp, toti producatorii se vad
    nevoiti sa intre in hora promotiilor, care au invadat nu numai zona
    bunurilor de larg consum, dar se gasesc in cele mai diverse domenii
    – de la imobiliar sau auto si pana la servicii medicale sau
    financiare.

    In acest context, puncteaza Raul Ciurtin, presedinte al
    Albalact, problema se pune pe profitabilitate – cum cresti ca sa
    ramai profitabil? Cine are la dispozitie bugete ca sa castige cote
    de piata poate profita acum. “Cat costa ca sa castige procente din
    piata depinde de categorie”, spune Ciurtin, care spune ca firma pe
    care o conduce nu poate functiona pe pierdere si trebuie sa creasca
    ramanand mereu pe plus.
    Cel mai vizibil joc al cotelor de piata are lor pe terenul
    magazinelor moderne, unde spatiul de raft este legat strans de
    rapiditatea cu care produsele se cumpara. Marius Melesteu spune ca
    mai ales in cadrul retelelor de comert modern, realitatea arata ca
    ofertele promotionale sunt un driver de consum, la fel cum este si
    imaginea marcii.

    Iar felia adjudecata de comertul modern creste continuu. Anul
    trecut comertul modern, care reuneste magazine de discount, hiper
    si supermarketuri au ajuns la o cota de piata de 48% castigand
    sapte procente fata de 2009, conform Nielsen. “Numarul de magazine
    a continuat sa scada anul trecut, dar cel mai afectate au fost
    magazinele cu dimensiuni pana in 40 mp”, spune Bogdana Baltasiu.
    Tot ea mai spune ca schimbarea peisajului din comertul romanesc
    este o realitate, iar comertul traditional pare ca pierde lupta sub
    presiunea constanta a lanturilor internationale. Daca la sfarsitul
    anului 2007 comertul modern reunea 308 spatii, in decembrie anul
    trecut numarul acesta crescuse de peste doua ori, ajungand la 642
    de magazine, conform Nielsen.Pe piata sunt cateva zeci de retele
    care se lupta pe portofelele romanilor si care au deopotriva
    argumente de speranta, dar si motive de ingrijorare.

  • Cum vrea sa puna stop Google fermelor de continut

    Christian Munoz-Donoso are de filmat zece videoclipuri in doar
    doua ore. Inarmat cu trei camere video si cu rucsacul in spate,
    tanarul porneste dis de dimineata cu SUV-ul spre lacul Hungtinton,
    Massachusetts, scopul fiind de a face o frumoasa poveste video
    despre caiac canoe. Ajuns la fata locului, Munoz-Donoso se
    intalneste cu instructorul si cu cei trei sportivi pe care i-a
    contactat anterior si, dupa ce porneste camera si cateva sfaturi
    despre cum trebuie sa foloseasca caiacul, vasleste spre mijlocul
    lacului pentru a realiza filmuletele. In timpul plimbarii vantul
    puternic si luminozitatea redusa l-au impiedicat sa isi faca treaba
    asa cum si-ar fi dorit. In plus, desi a sperat ca va termina
    lucrarea la ora 11, ceasul este deja unu fara un sfert in momentul
    in care Munoz se afla din nou in masina si se indreapta spre birou.
    In mai putin de cateva ore el are treaba terminata pentru Demand
    Media si asteapta cu nerabdare sa isi primeasca cei 200 de dolari.
    Desi nu este Martin Scorseze, Munoz-Donoso a fost, in opinia
    revistei Wired, rapid, ieftin si destul de bun.

    Mii de alti producatori de filmulete si scriitori din America,
    care opereaza la fel ca Munoz, produc peste 4.000 de videoclipuri
    si articole pe care Demand Media le publica zilnic pe site-urile pe
    care le detine. Ambitiile companiei, care este si cea mai cunoscuta
    ferma de continut din lume, sunt atat de mari incat par ireale:
    angajatii de aici trebuie sa se gandeasca la intrebarile posibile
    pe care un utilizator le-ar cauta pe internet si sa genereze
    raspunsuri pe care Google sa le afiseze in topul rezultatelor de
    cautare.

    In contextul www (world wide web), ferma de continut este o
    companie care angajeaza un numar mare de scriitori liber
    profesionisti pentru a genera un numar cat mai mare de texte,
    create special pentru a indeplini algoritmii de vizibilitate maxima
    pe motoarele de cautare. Tinta lor principala este de a genera
    venituri din reclame prin atragerea de cititori. Fermele au la baza
    un algoritm care analizeaza care sunt cele mai frecvente intrebari
    in randul utilizatorilor si pentru ce ar fi pregatiti sa dea bani
    advertiserii ca sa ajunga si la acesti oameni. Ele produc continut
    care se potriveste si fac bani din reclamele de pe aceste pagini.
    In cea mai mare parte a cazurilor, fermele de continut ignora
    stirile importante, de ultima ora sau alte articole amenintate de
    competitie. In schimb umplu golurile lasate de ziare sau alte
    publicatii online.

    Aceste sarcini sunt facute de scriitori sau producatori video,
    care pentru cativa banuti produc mii de materiale despre cum sa iti
    faci unghiile de la picioare, cum sa prepari singur mancarea pentru
    pisici sau cum sa faci un sandvis ieftin.In prezent cele mai
    populare cautari pe internet sunt facute dupa termenii “bani”,
    “filme”, “show”, “scoala”, “familie”, “studenti” sau “business”. De
    asemenea, oamenii vor sa afle lucruri despre boli si pensionare,
    iar site-urile specializate nu le satisfac aceste cerinte.

    In plus, fermele de continut pot ajunge ca in timp sa detina un
    numar foarte mare de articole si valoarea lor de piata sa fie
    foarte mare, de ordinul miliardelor de dolari. Spre exemplu, Demand
    Media publica in jur de un milion de articole pe luna, echivalentul
    a cat se publica in limba engleza in patru ani de zile pe
    Wikipedia, cea mai mare enciclopedie online. Demand Media, care a
    fost infiintata acum cinci ani, a fost evaluata la 1,57 miliarde de
    dolari, mai putin cu 20 de milioane fata de unul din cele mai
    importante ziare din America, The New York Times, care a fost
    infiintat in 1851. Alt site, Associated Content, a fost cumparat in
    mai 2010 de Yahoo! pentru suma de 90 de milioane de dolari.

    Pentru a-si atinge scopurile Demand apeleaza la peste 13.000 de
    oameni ca Munoz-Donoso. Cei care scriu aceste articole sunt platiti
    in medie cu 3,50 dolari pe articol. Banii sunt cu mult mai putini
    fata de cei pe care un editor profesionist ii poate primi. Potrivit
    analistilor, printre cei care scriu se afla un numar impresionant
    de femei cu studii superioare care trebuie sa stea acasa si sa aiba
    grija de copii, dar care vor venituri suplimentare.
    La Demand Media, Munoz-Donoso este platit cu mult mai putin fata de
    valoarea reala a muncii sale. “Sunt constient ca iau bani putini,
    dar ce sa fac? Munca este munca si Demand plateste intotdeauna la
    timp”, spune el, precizand ca internetul este viitorul. “De cand
    lucrez aici am facut peste 40.000 de videoclipuri, am filmat pana
    si ursi polari”, adauga Munoz.

    Demand este unul dintre cei mai mari furnizori de videoclipuri
    de pe YouTube, adaugand mai mult continut decat CBS, Associated
    Press, Al Jazeera, Universal Music Group sau College Humor. “Cred
    ca sunt Henry Ford al videoclipurilor online”, a spus Jordan
    Hoffner, director de continut din cadrul site-ului de video sharing
    YouTube. Companiile media precum The Atlanta Journal-Constitution,
    AOL si USA Today au angajat Demand sau i-au copiat inovatiile.

    Situatia fermelor de continut este discutata de mai mult timp.
    Acum cateva luni s-a pus problema ca Demand Media nu intruneste
    toate conditiile pentru a fi catalogata drept o ferma de continut.
    Potrivit unor analisti, o ferma de continut este un site care ia
    informatii de pe alte site-uri si arunca reclame intre ele, in timp
    ce Demand Media are o armata de liber profesionisti care creeaza
    continut original printre care insereaza reclame.

  • Incepe campania electorala in SUA. Cum strang americanii cureaua?

    Discursul de acum cateva zile prin care Barack Obama si-a
    anuntat planul de pune sub control cresterea datoriei publice, care
    pana la sfarsitul primaverii este asteptata sa ajunga deja la
    limita de 14.300 miliarde de dolari aprobata de Congres in
    februarie, a fost doar o incercare de a linisti un pic apele in
    plin razboi dintre republicani si democrati pe marginea filozofiei
    bugetare care ar trebui sa fie aplicata in America, razboi ce se va
    transa electoral in toamna anului viitor. Putine zile trecusera de
    la evitarea in ultimul moment a unui blocaj general al functionarii
    sectorului public, printr-un compromis intre cele doua partide in
    privinta reducerii deficitului bugetar. Republicanii au propus o
    strategie de a reduce deficitul bugetar cu 4.400 de miliarde de
    dolari in 10 ani, in vreme ce presedintele Obama a anuntat ca
    scopul sau este sa puna bazele unei reduceri cu 4.000 de miliarde
    de dolari in urmatorii 12 ani: daca pentru republicani solutia este
    sa scada cheltuielile cu asistenta medicala si sociala si sa fie
    extinse reducerile de impozite, in special pentru corporatii si
    pentru cei cu venituri mari, Obama a cerut suprataxarea bogatilor
    (scopul fiind stoarcerea a inca 1.000 de miliarde de dolari) si
    reducerea cheltuielilor cu apararea, atacand astfel bazinul
    electoral al conservatorilor.

    Filozofiile bugetare care se infrunta acum la Washington sunt
    insa deocamdata destul de vagi incat sa mai suporte destule
    ajustari, intrucat niciuna dintre parti nu a prezentat mai mult
    decat un document de principii, iar nu un document tehnic; chiar si
    pragul de 4.000 de miliarde de dolari care ar trebui economisiti
    are o relevanta simbolica, in linie cu recomandarile facute la
    sfarsitul anului trecut de o comisie bipartizana care cerea ca
    deficitul SUA sa fie redus cu 3.900 de miliarde de dolari pana in
    2020 (bugetul federal este in acest an de 3.700 de miliarde de
    dolari, deci in urmatorii noua ani ar trebui sa se cheltuiasca doar
    pentru opt). Dar asta nu inseamna ca ele nu pot sta la baza unui
    casus belli in perioada imediat urmatoare, cand democratii trebuie
    sa gaseasca intelegere la republicani – care, din toamna trecuta,
    controleaza Camera Reprezentantilor – pentru a aproba, pe de o
    parte, cresterea pragului de indatorare publica si, mai tarziu,
    bugetul pentru 2012. Ce le lipseste SUA pentru a reduce
    deficitul?

    Deocamdata, economistii au catalogat solutiile ambelor parti ca
    avand un grad ridicat de lirism si mai putina rigoare economica
    decat ar fi fost de asteptat. Ideea cresterii taxelor pentru cei
    bogati, atat de draga electoratului lui Obama pentru ca ar insemna
    anularea unor privilegii introduse de predecesorul sau George W.
    Bush, s-ar lovi, de pilda, de o constanta statistica exprimata in
    legea lui Hauser. Kurt Hauser este presedintele Institutului Hoover
    de la Universitatea Stanford si el a descoperit ca, de la al Doilea
    Razboi Mondial incoace, veniturile federale ca procentaj din PIB au
    ramas in apropierea nivelului de 19,5%, indiferent daca impozitele
    erau foarte sus sau foarte jos. Singurele epoci cand ponderea
    veniturilor in PIB a crescut la 20% a fost in anii de crestere
    economica, fara a avea legatura cu nivelul impozitelor, deci
    solutia logica ar fi stimularea economiei pentru ca acei 19,5% sa
    se aplice la o baza mai mare. Pe de alta parte, argumentul lui Paul
    Ryan, republicanul presedinte al Comisiei de buget din Camera
    Reprezentantilor, ca reducerea impozitelor pentru corporatii si cei
    bogati, coroborata cu taierea cheltuielilor sociale si pentru
    asistenta medicala, ar stimula economia si astfel ar scadea
    deficitul este contrazis de expertii bipartizani de la Tax Policy
    Center, care au sustinut ca rezultatul n-ar fi injumatatirea
    deficitului pana in 2020, cum spune Ryan, ci cresterea lui la un
    nivel si mai inalt decat daca politica fiscala ar ramane acum
    complet neschimbata.

    Actorii politici au gasit in practica resurse belicoase
    suficiente ca sa-si sustina insa propunerile. Guvernul federal a
    fost la un pas sa intre in colaps fiscal la 8 aprilie, dupa ce
    republicanii i-au tinut in sah pe democrati cu privire la aprobarea
    bugetului pentru urmatoarea jumatate de an. Cu cateva minute
    inainte de expirarea termenului limita si numai dupa ce au obtinut
    o reducere de 38,5 miliarde de dolari din bugetul ramas pentru
    acest an, republicanii si-au dat votul, dar inflexibilitatea lor nu
    poate prevesti nimic bun pentru urmatoarea perioada.

  • Profitul Morgan Stanley din T1 scade la jumatate, din cauza “slabiciunilor” de pe piata obligatiunilor

    Profitul net al bancii Morgan Stanley din primul trimestru a
    fost de 736 de milioane de dolari, de la 1,41 miliarde de dolari in
    aceeasi perioada a anului trecut.
    Veniturile Morgan Stanley din intermedierea ofertelor de
    obligatiuni a scazut in intervalul mentionat cu 35%, la 1,77
    miliarde. Banca sustine ca declinul este cauzat de o “slabiciune”
    in produsele de creditare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Basescu a semnat demisia lui Botis. Emil Boc este ministru interimar al Muncii

    Presedintele Traian Basescu a semnat, joi, decretul prin care ia
    act de demisia lui Ioan Nelu Botis, ministrul Muncii, Familiei si
    Protectiei Sociale, si se constata incetarea functiei acestuia de
    membru al Guvernului, a precizat Presedintia.
    Totodata, seful statului a semnat decretul pentru desemnarea
    premierului Emil Boc ca ministru interimar al Muncii.Ministrul
    Muncii, Ioan Botis, a declarat, miercuri, ca a demisonat din
    functie si ca demisia sa este una de onoare, in contextul
    scandalului izbucnit legat de angajarea sotiei sale intr-un proiect
    european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeste marti, 26 aprilie, in Business Magazin

    Din
    sumar:

    Cover story: Zero virgulă ceva
    creştere economică?

    Fashion: Axa Moscova –
    Londra – New York pentru un brand românesc

    Aviaţie: Low cost pe
    Otopeni?

    Auto: Motoarele o
    excentricitate a clasei medii

    Imobiliare: Lobby de
    România: RABO – naşterea unei noi asociaţii
    patronale

    BUSINESS Magazin apare
    lunea si o poti achizitiona de la centrele de difuzare a presei, la
    pretul de 4,9 lei.

    BUSINESS Magazin este revista de business care, intr-o maniera
    clara si accesibila, prezinta evenimentele cu adevarat relevante
    din mediul de afaceri din Romania si din lume.
    De 5 ani, evenimentele ce au impact asupra economiei si mediului de
    afaceri romanesc sunt reflectate cu acuratete in analizele BUSINESS
    Magazin, iar premiile obtinute in acesti ani sunt o recunoastere a
    valorii brandului BM.

  • Cat costa cardul de fidelitate al Wizz Air si ce beneficii aduce

    Pana astazi, aproximativ 50.000 de pasageri Wizz Air s-au
    alaturat Wizz Xclusive Club si au beneficiat de avantajele clubului
    achizitionand bilete pentru mai mult de 74.500 de zboruri. Acest
    lucru arata faptul ca in primele doua saptamani, mai mult de doi
    clienti au devenit membri ai clubului la fiecare minut.

    Membrii Wizz Xclusive Club vor beneficia de acces la un pachet
    de bilete la preturi promotionale ce pot fi mai ieftine cu pana la
    zece euro pe un singur zbor, fata de pretul obisnuit; accesul
    instant la tarifele preferentiale pentru membrii clubului va fi
    asigurat imediat ce acestia vor adera la program; pana la noua
    pasageri pot fi inclusi in aceeasi rezervare alaturi de un membru
    Xclusive Club si pot beneficia de tarife reduse; membri Wizz
    Xclusive Club vor primi ofertele promotiilor exclusive prin e-mail,
    in cazul in care se inscriu la newsletter-ul Wizz Air

    Wizz Xclusive Club, pentru un an, se poate achizitiona prin
    wizzair.com sau la call center-ul Wizz Air si porneste de la 126 de
    lei.

    Wizz Air a transportat 2,2 milioane de pasageri in Romania in
    2010, iar competitorul sau pe segmentul low-cost, compania Blue
    Air, a avut un volum de 1,5 milioane.