BusinessMagazin

Blog

  • Japonia aprobă un nou medicament pentru Alzheimer

    Ministerul Sănătăţii din Japonia a aprobat marţi un nou medicament, dezvoltat de Eli Lilly pentru tratarea bolii Alzheimer, ceea ce le dă pacienţilor o alternativă, scrie Reuters.

    Aceasta este a doua piaţă majoră care aprobă medicamentul celor de la Eli Lilly, după Statele Unite, unde este comercializat sub numele de Kisunla.

    În Japonia, peste 4,6 milioane de persoane suferă de demenţă, număr ce se aşteaptă să crească pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, conform Asociaţiei Alzheimer.

    Kisunla este conceput pentru a elimina proteina beta-amiloid asociată cu Alzheimer din creier, la fel ca Leqembi, un alt tratament aprobat în Japonia anul trecut.

    În cadrul unui studiu clinic de fază avansată, Kisunla a demonstrat o încetinire a progresiei problemelor de memorie şi de gândire cu 29% faţă de placebo.

    Cu toate acestea, tratamentul a cauzat umflături cerebrale la aproape un sfert dintre pacienţi şi hemoragii cerebrale la o treime, deşi cele mai multe cazuri au fost uşoare.

    Un avantaj al Kisunla faţă de Leqembi este dozarea finită, permiţând pacienţilor să oprească tratamentul odată ce scanările cerebrale nu mai arată plăci amiloide.

    Aprobat cu un avertisment de siguranţă din partea FDA, medicamentul ridică riscuri similare cu cele asociate Leqembi, dar oferă speranţă în faţa celei mai comune forme de demenţă, Alzheimer, care reprezintă 60%-70% din cazuri la nivel mondial.

  • Acţiunile europene, aproape de un nou maxim istoric după ce China a anunţat noi măsuri de stimulare a economiei. Companiile de lux, în prim-plan, cu plus 3-4% pe LMVH şi Dior

    Indicele paneuropean Stoxx 600, din care fac parte companii din economii precum Germania, Belgia, Austria, Norvegia şi Regatul Unit, se aprecia cu 0,5% în după-amiaza de marţi, 24 septembrie şi se apropia astfel de un nou maxim istoric, în vreme ce măsurile ample de stimulare a economiei chineze susţin evoluţiile acţiunilor de lux şi miniere.

    Principalele autorităţi de reglementare financiară din China au prezentat cel mai mare stimulent de la pandemie încoace, declarând că vor reduce dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază, scăzând în acelaşi timp ratele ipotecare, potrivit agenţiei de ştiri Reuters.

    Companiile de lux, care se bazează masiv pe cheltuielile consumatorilor chinezi, reprezentau sectorul cu cele mai mari creşteri din Stoxx 600. De exemplu, acţiunile LVMH, Hermes, Kering, Dior şi Burberry se apreciau cu 3-4% la ora redactării ştirii.

    „Consumatorii chinezi reprezintă de departe cea mai mare piaţă pentru vânzările europene de produse de lux. Aceasta este legătura pe care o fac investitorii, care sunt de părere că stimulentele monetare se vor reflecta în puterea de cumpărare a oamenilor”, spune Ben Laidler, strateg în cadrul băncii Bradesco BBI.

    Banca centrală a Chinei a declanşat o serie de măsuri fără precedent de sprijinire a economiei, în timp ce autorităţile au făcut cea mai îndrăzneaţă mişcare de până acum pentru a atinge obiectivul de creştere economică de aproximativ 5% pentru acest an. Printre măsurile adoptate de instituţie se află reducerea cantităţii de bani pe care băncile trebuie să o păstreze în rezerve la cel mai scăzut nivel din 2020.

    Un alt factor care influenţează sentimentul general al investitorilor constă în decizia de săptămâna trecută a Rezervei Federale, prin care ratele dobânzilor din Statele Unite au fost reduse pentru prima dată în ultimii patru ani.

    În prezent, pieţele sunt împărţite în mod egal între varianta în care SUA vor opta din nou pentru o reducere de 50 de puncte de bază sau pentru una de 25 de puncte în cadrul şedinţei din luna noiembrie a băncii centrale americane, scrie Reuters.

    Laidler notează că un Fed mai agresiv ar putea declanşa un ciclu mai amplu de reducere a dobânzilor din partea Băncii Centrale Europene: „Stelele se pot alinia pentru Europa. Faptul că Fed-ul ia în considerare o nouă reducere majoră reprezintă este un semn bun”.

    Aproape toate bursele dezvoltate din vestul Europei afişau creşteri la ora publicării ştirii: FTSE 100 se aprecia cu 0,2% la Londra, în timp ce indicele german DAX urca cu 0,4%, iar CAC 40 creştea cu 1,1% la Paris. De partea cealaltă a oceanului, contractele futures pe Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq se apreciau cu 0,1%-0,2%.

    Acţiuni din Republica Populară Chineză, precum producătorul de maşini electrice Nio şi compania de comerţ virtual Alibaba, au crescut marţi cu 6-7% ca urmare a anunţării pachetului de măsuri de stimulare a celei de a doua economii a lumii.

    Banca Populară a Chinei a mai anunţat astăzi măsuri de susţinere a sectorului imobiliar şi de stimulare a pieţei de capital, aflată în scădere cu 13% în ultimii cinci ani prin prisma indicelui CSI 300, din care fac parte cele mai tranzacţionate 300 de acţiuni listate pe bursele din Shanghai şi Shenzhen.

    Deşi economiştii sunt sceptici cu privire la atingerea ţintei de creştere de 5%, sugerând că este nevoie de mai multe cheltuieli fiscale pentru a contracara încetinirea economiei, măsurile recent anunţate ar putea face parte dintr-o serie mai amplă de stimulente.

    Indicele CSI 300 a crescut astăzi cu 4,3%, ducând dinamica de anul acesta la minus 1%.

  • Ciolacu: Guvernul susţine cu fermitate proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Investiţia de 4 mld. euro va asigura energia României, care va fi un jucător important pe piaţa europeană

    ♦ Investiţia este în grafic, a precizat premierul Marcel Ciolacu în urma întâlnirii de astăzi cu oficialii OMV şi cei ai OMV Petrom

     

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut  o întrevedere cu delegaţia OMV Petrom condusă de Alfred Stern, director general executiv OMV (Austria), acţionarul majoritar al OMV Petrom, şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, în cadrul căreia s-a discutat despre evoluţia proiectului de exploatare a gazelor din Marea Neagră – Neptun Deep, precum şi despre alte proiecte de investiţii în domeniul energiei.

    ”Colaborarea strânsă între autorităţile guvernamentale, OMV Petrom şi Romgaz face ca Neptun Deep să avanseze conform graficului. Guvernul va susţine în continuare cu fermitate acest proiect, având în vedere beneficiile aduse României şi românilor. în valoare de 4 miliarde de euro, această investiţie va asigura energia necesară cetăţenilor şi economiei naţionale şi va face din România un jucător important pe piaţa europeană”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
    La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, Adriana Petcu. Din partea OMV, la întrevedere au participat Alfred Stern, director general executiv OMV şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Cristina Verchere, CEO OMV Petrom, şi Alexandru Maximescu, vicepreşedinte OMV Petrom.

    Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adân­cime pe care România îl între­prinde în istoria sa. Valoarea pro­iectului este de 4 mi­liarde de euro, iar parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deţinut de statul român.

  • Franţa a reuşit să încetinească ritmul cu care scade natalitatea prin investiţii în centre de îngrijire şi de educaţie pentru preşcolari, care le permit femeilor să-şi continue cariera. România ce face?

    ♦ MedLife: „Femeile îşi doresc să-şi continue să-şi atingă obiectivele profesionale, îşi doresc flexibilitate la locul de muncă – program mai scurt şi să poată să lucreze de acasă, de aceea amână mai mult decizia de a face copii.”

     

    Natalitatea a început să scadă în ultimul deceniu şi primul semnal serios a fost dat în 2020, odată cu pandemia de COVID-19, iar în următorul an s-a menţinut trendul descrescător. Problema nu este doar în România, ci se confruntă toată lumea cu ea, însă Franţa a reuşit să încetinească ritmul cu care scade natalitatea, iar România ar trebui să studieze modeul acestei ţări din Vest, consideră Marina Udroiu, Business Intelligence Lead în cadrul MedLife, reţea privată de sănătate.

    „Franţa este pe primul loc la rata de fertilitate şi este un studiu de caz interesant şi util, din care să învăţăm. N-a reuşit să întoarcă trendul, dar a reuşit să scadă ritmul. (…) În Franţa, nu se oferă doar suport financiar, ci şi facilităţi şi servicii familiilor de copii. Există şi în România centre de îngrijire şi de educaţie pentru preşcolari, care aş spune că e lozul câştigător”, a spus Marina Udroiu, Business Intelligence Lead în cadrul MedLife, la evenimentul ZF Health & Pharma Summit 2024.

    În antiteză cu Franţa, ea a afirmat că este Italia, unde se oferă doar sprijin financiar, iar lucrurile nu s-au remediat, ci, dimpotrivă, se evidenţiază pe primul loc în topul ţărilor cu cea mai mică rată a fertilităţii. Mai mult, numărul centenarilor s-a triplat în ultimii zece ani, ponderea populaţiei peste 65 de ani este cea mai mare din Europa şi predicţiile arată că e posibil ca până în 2050 să nu se mai nască copii.

    „Sprijinul pe care-l oferă autorităţile pentru îngrijirea preşcolarilor este important, pentru că femeile nu îşi doresc să stea foarte mult acasă, ci îşi doresc să-şi continue să-şi atingă obiectivele profesionale, îşi doresc flexibilitate la locul de muncă – program mai scurt şi să poată să lucreze de acasă. Altfel, aamână mai mult decizia de a face copii”, a spus Udroiu.

    Ea a completat că nu există un singur factor care a dus la scăderea natalităţii, ci mai mulţi, care au creat un context nefavorabil pentru tinerele cupluri în ceea ce priveşte planurile familiale, inclusiv aducerea pe lume a copiilor.

    „Nu ne putem lupta cu factorii culturali (care au condus la scăderea natalităţii – n. red.), precum emanciparea femeilor, accesul acestora la educaţie şi la sănătate, care le-a determinat să-şi prioritizeze obiectivele personale”, a adăugat Udroiu.

    Un alt aspect este cum se împart treburile casnice. În Europa de Est, spre exemplu, 70% din femei se ocupă de treburile casnice, arată un studiu al Băncii Mondiale, iar acest lucru este ca şi cum ai creşte doi copii, motiv pentru care se amână aducerea pe lume a copiilor. Apoi, când ajungi la o vârstă înaintată este mai greu iei decizia de a face copii.

  • Pacienţii pot să meargă cu poliţa de asigurare la spitalele publice. Asigurator: „Legislaţia nu interzice decontarea pe baza asigurării la spitalele de stat, dar nu există un cadru administrativ pentru asta”

    Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare Reasigurare (UNSAR) a făcut un proiect care să permită spitalelor publice să beneficieze de indemnizaţii plătite prin asigurări medicale de sănătate, a spus Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general al UNSAR, în cadrul evenimentului ZF Health & Pharma Summit 2024.

    „Avem discuţii avansate cu două spitale mari şi există deschidere să putem să ne ducem către mai multe spitale. (…) Ideea este să te duci cu poliţa de asigurare voluntară de sănătate şi să o utilizezi ca asigurat într-o unitate publică. Avem deja 800.000 de persoane asigurate în România, cu 20% mai mult, dar nu pot deconta asigurarea la spitalele de stat, aceasta este problema. Legislaţia nu interzice deconta asigurarea la spitalele de stat, dar nu există un cadru administrativ care să ne spună cum să facem concret acest lucru”, a declara Alexandru Ciuncan.

    Unul dintre spitalele implicate este Spitalul Universitar de Urgenţă Elias din Bucureşti, iar Alexandru Ciuncan consideră că prin astfel de parteneriate se pot dezvolta şi spitalele publice. „În străinătate există secţii ale spitalelor publice, aripi şi spitale construite în integralitate, ca urmare a finanţării venite din bani de la asigurări.”

  • Levi Strauss amână obiectivul de 10 miliarde de dolari în venituri pe fondul provocărilor economice globale, dar pariază pe expansiune şi produse pentru femei

    Levi Strauss a anunţat că va dura mai mult decât anticipase pentru a atinge obiectivul de venituri de 10 miliarde de dolari, din cauza presiunilor exercitate de costul ridicat al vieţii asupra consumatorilor occidentali. Cu toate acestea, compania continuă să deschidă sute de noi magazine şi să implementeze un plan de creştere a atractivităţii mărcii pentru femei, scrie FT.

    Michelle Gass, noul director executiv al companiei, a declarat pentru Financial Times că ţinta iniţială de a genera venituri între 9 şi 10 miliarde de dolari până în 2027 va fi amânată. Levi Strauss a raportat pentru anul fiscal încheiat la 26 noiembrie 2023 venituri de 6,2 miliarde de dolari, în timp ce profitul net a scăzut la 250 de milioane de dolari, faţă de 569 de milioane de dolari în anul precedent.

    Gass, care a devenit CEO la începutul acestui an, a spus că firma va reevalua proiecţiile şi va oferi investitorilor un nou calendar, deoarece „industria a trecut prin multe perturbări” de la stabilirea obiectivelor iniţiale. Harmit Singh, directorul financiar al companiei, a adăugat că noul termen pentru atingerea obiectivului va fi anunţat probabil în decurs de un an şi că realizarea acestuia va fi amânată cu câţiva ani.

    Singh a subliniat că veniturile au stagnat în ultimele 18 luni din cauza presiunii economice asupra consumatorilor, în special în Occident. Deşi situaţia consumatorilor americani cu venituri mai mari s-a îmbunătăţit, cei mai sensibili la preţuri continuă să fie afectaţi. Consumatorii europeni rămân, de asemenea, precauţi, în ciuda scăderii inflaţiei, iar pieţele din Asia şi America Latină au performat mai bine.

    Gass s-a arătat încrezătoare că obiectivul de 10 miliarde de dolari va fi atins, menţionând numeroasele oportunităţi de creştere. Sub conducerea sa, Levi’s îşi extinde reţeaua de magazine proprii şi îşi diversifică gama de produse pentru femei, inclusiv rochii şi salopete, precum şi articole non-denim.

    Fostul CEO, Chip Bergh, a petrecut 12 ani la conducerea Levi’s, reuşind să redreseze un brand aflat în dificultate şi să îl readucă în prim-plan. Sub conducerea sa, compania s-a listat la Bursa din New York în 2019 şi şi-a stabilit obiectivul de venituri de 9-10 miliarde de dolari până în 2027. În prezent, Levi Strauss are o capitalizare de piaţă de aproximativ 8 miliarde de dolari.

  • Şefa Spitalului Militar de Urgenţă: Viitorul va fi al chirurgiei robotice. Acum vrem să cumpărăm şase roboţi Da Vinci. Costul unei operaţii este în jur de 10.000 de euro

    Viitorul va fi al chirurgiei robotice, dar, în această etapă de dezvoltare şi investiţii a sistemului medical din România, robotul Da Vinci, spre exemplu, trebuie să se adreseze acelor afecţiuni cărora le este adresat, pentru că altfel este foarte scump de folosit. Aşadar, nu putem face numai chirurgie robotică la scară mai mare, pentru că o operaţie cu robotul Da Vinci este în jur de 10.000 de euro, a spus general maior prof. univ. dr. Florentina Ioniţă Radu, director general – comandant în cadrul Spitalului Militar de Urgenţă din Bucureşti.

    „Robotica este viitorul, dar nu numai pentru chirurghie, ci şi pentru neurochirurghie. Suntem în dezvoltare şi este un trend pe care ne dorim să-l ţinem. (…) Acum vrem să cumpărăm şase roboţi Da Vinci, suntem în achiziţie centralizată pe SEAP, iar această procedură nu este deconectată de CNAS şi cred că dacă nu avem centre de cost pentru serviciile medicale, sistemul medical nu va progresa”, a spus general maior prof. univ. dr. Florentina Ioniţă Radu în cadrul evenimentului ZF Health & Pharma Summit 2024.

    Ea a adăugat că îşi doreşte să fie în România centre de cost pentru serviciile medicale.
    „Până nu le avem, vom trăi în statul paralel. Costul actului medical în sistemul de stat este unul şi costul actului medical în sistemul privat este altul. Dacă nu facem acest lucru, vom vorbi despre el până vom ieşi la pensie.”

    Medicul Florentina Ioniţă Radu a menţionat că Spitalul Militar a avut un robot Da Vinci şi l-am scos din uz, pentru că şi-a îndeplinit durata de viaţă. „Acum, sunt trei firme care se bat în costuri pe SEAP şi sperăm să obţinem un preţ bun.”

    Aceasta a mai spus că acum se lucrează la refacerea infrastructurii spitalului, pentru că Spitalul Militar este destul de vechi şi trebuie refăcut. „Avem finanţare din fonduri europene, de la CNAS şi fonduri de la Ministerul Apărării. În acelaşi timp, am investit foarte mult. Suntem singurul spital care are sistemul de iradirere intraoperatorie pentru tumorile cerebrale, un pas înainte. De asemenea, avem o investiţie în radioembolizare cu molecule de itriu 90 şi suntem printre primii care fac asta în ţară.”

    Spitalul Militar încercă să ţină pasul cu investiţiile la fel cum fac şi spitalele din mediul privat, iar general maior prof. univ. dr. Florentina Ioniţă Radu consideră că este loc în continuare pentru toată lumea în acest sector. „Însă este important să ne jucăm corect şi să facilităm accesul pacientului la servicii medicale. De ce marile spitale private nu investesc şi în unităţi de primiri urgenţe?”

    În acelaşi timp, vizavi de abonamentele la sistemul privat de sănătate, ea crede că „ţin oamenii sunt capitvi”. „Dacă durează treo luni să te programezi la privat, de ce e mai bun abonamentul de sistemul privat decât să mergi la stat?”, se întreabă medicul.

     

     

  • Invazia produselor chinezeşti în campania prezidenţială din SUA: Cum reuşesc comercianţii online din China să ocolescă tensiunile comerciale şi să afecteaze producătorii americani

    Comercianţii chinezi au invadat pieţele online pentru a vinde produse legate de alegerile prezidenţiale din SUA, în ciuda faptului că ambele tabere promovează produse fabricate local. Conform unei analize realizate de Financial Times, peste 90% dintre cele mai bine vândute steaguri şi pălării Donald Trump şi Kamala Harris pe Amazon provin de la vânzători cu adrese în China. Cu toate acestea, atât Trump, cât şi Harris afirmă pe site-urile lor oficiale că vând doar produse fabricate în SUA, scrie FT.

    Producătorii chinezi intervievaţi de FT au declarat că depind de vânzările directe către susţinătorii celor doi candidaţi, după ce comenzile din partea comercianţilor americani au scăzut pe fondul tensiunilor dintre Washington şi Beijing.

    Mai mulţi comercianţi chinezi afirmă pe paginile oficiale Amazon că produsele lor sunt fabricate în SUA pentru a atrage cumpărători americani patrioţi, deşi acestea intră în SUA cu etichete „Made in China”. Această situaţie a afectat producătorii americani, care se confruntă cu costuri ridicate ale forţei de muncă şi ale materiilor prime. Mai mulţi fabricanţi americani de steaguri au raportat pierderi de vânzări în faţa produselor chinezeşti mai ieftine.

    Acest aflux de produse ieftine şi etichetarea incorectă a provenienţei lor au generat nemulţumiri în rândul producătorilor americani, care acuză concurenţa neloială. Situaţia subliniază dificultăţile cu care se confruntă SUA în eforturile de a-şi reduce dependenţa de importurile din China, pe fondul încercărilor administraţiei Biden de a închide o lacună comercială care permite importurile sub 800 de dolari fără taxe vamale.

    De ani de zile, fabricile din China au furnizat produse pentru campaniile electorale din SUA. Comercianţii din Yiwu, un oraş renumit pentru pieţele sale en-gros, susţin că au putut anticipa victoria lui Trump în 2016 pe baza comenzilor ridicate. Cu toate acestea, tensiunile dintre SUA şi China au îngreunat acest model de afaceri. Potrivit a cinci vânzători din oraşul Yiwu, comenzile pentru alegerile din 2024 au scăzut cu 20-30% faţă de 2020, deoarece cumpărătorii americani se orientează către furnizori din Vietnam şi Cambodgia.

    „Clienţii americani doresc un lanţ de aprovizionare mai diversificat, chiar dacă asta înseamnă costuri mai mari”, a declarat Jack Zhang, un vânzător de steaguri din Yiwu.

    Conform datelor oficiale ale Comisiei americane pentru comerţ internaţional, importurile americane de steaguri naţionale din China au scăzut cu peste un sfert între 2022 şi 2023, ajungând la 2 miliarde de dolari.

  • Visa se află sub presiune: Departamentul de Justiţie al SUA pregăteşte un proces antitrust major împotriva giganţilor plăţilor electronice

    Departamentul de Justiţie al SUA se pregăteşte să iniţieze un proces antitrust împotriva Visa, acuzând compania de comportament anticoncurenţial, potrivit FT.

    Surse familiare cu situaţia au declarat că procurorii federali intenţionează să depună plângerea încă de marţi, după ce DoJ a desfăşurat o investigaţie de mai mulţi ani asupra practicilor de afaceri ale Visa.

    În 2021, Visa a dezvăluit într-un raport oficial că divizia antitrust a DoJ a solicitat informaţii despre posibilele încălcări ale legilor antitrust, care interzic comportamentele anticoncurenţiale şi monopoliste. Investigaţia s-a concentrat pe activităţile Visa legate de cardurile de debit în SUA, dar şi pe concurenţa cu alte reţele şi metode de plată.

    Anul trecut, Visa a anunţat că procurorii au solicitat documente suplimentare în cadrul acestei anchete. Compania a declarat că s-a angajat să colaboreaze cu DoJ şi a afirmat, în 2021, că practicile sale privind cardurile de debit în SUA respectă legile aplicabile.

    Departamentul de Justiţie şi Visa nu au comentat oficial situaţia. Potenţialul proces a fost raportat iniţial de Bloomberg.

    După această ştire, acţiunile Visa au scăzut cu aproape 2% în tranzacţiile de după închiderea pieţei.

    Nu este încă foarte clar dacă domeniile de interes dezvăluite anterior de Visa vor fi punctul central al viitorului proces intentat de DoJ.

    Autorităţile antitrust au investigat şi concurenţii Visa. Anul trecut, Mastercard a ajuns la un acord cu Comisia Federală pentru Comerţ (FTC) pentru a soluţiona acuzaţiile conform cărora ar fi forţat ilegal comercianţii să utilizeze reţeaua sa de plăţi pentru tranzacţiile cu carduri de debit.

    La începutul acestui an, Visa şi Mastercard au convenit să reducă anumite comisioane percepute comercianţilor în cadrul unei înţelegeri care ar fi permis acestora să economisească 30 de miliarde de dolari în cinci ani. Totuşi, acordul a fost respins de un judecător federal.

    Sub conducerea lui Jonathan Kanter, divizia antitrust a Departamentului de Justiţie a iniţiat o serie de cazuri importante, încercând să limiteze puterea companiilor mari, inclusiv din sectorul Big Tech. DoJ se află într-un proces împotriva Google, acuzând compania de monopolizare a pieţei publicităţii digitale, câştigând un alt proces în care Google a fost considerată monopolistă pe piaţa motoarelor de căutare online.

  • Mugur Ardelean, Manager, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias: Raportul dintre spitalele publice şi cele private este de complementaritate. Nu văd o competitie

    Raportul dintre spitalele publice şi private este de complementaritate, iar pentru a functiona acest lucru ar trebui să ne cunoaştem mai bine, să discutăm cu cărtile pe fată, a declarat Mugur Ardelean, Manager, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias în cadrul conferintei ZF HEALTH & PHARMA SUMMIT’24. ZIUA II.

    ”Nu văd o competitie. Ambele părti vor să facă bine pacientului, asta e constructiv. Dacă zmucim de pacient să vină la unul sau la altul nu mai e constructiv. Trebuie să vedem ce face zona publică, ce face zona privată, pentru a fi bine pacientului. Cum putem colabora”.

    În afară de investitiile continue în echipamente medicale, care se depreciază repede moral şi trebuie înoite, Spitalul Elias investeşte în infrastructură.

    ”Spitalele publice nu mai au infrastrucura acum, cam toate sunt vechi, depăşite de regulile actuale ale jocului şi este greu să conformezi o casă veche la cerinte noi. La Elias cea mai veche clădire e din 1936. LA Colentina era dinainte de 1900. Ne gândim la o clădire nouă şi suntem în faza de studiu de fezabilitate”.

    Ce a mai declarat Mugur Ardelean:

    ►Avem performantă în sistemul public, iar unul din mijloacele de readucere a încrederii ar fi să facem cunoscute actele medicale de exceptie care se fac în spitalele de stat.

    ►Un alt lucru care tine de noi este o comunicare mai bună cu publicul, o problemă mai veche a noastră. De multe ori nu mai ai disponibilitatea de a avea o comunicare bună cu cel in fată, şi e păcat ca e aşa. Poate la Facultatea de Medicină studentul ar trebui să primească şi informatii despre comunicarea medicală.