BusinessMagazin

Blog

  • 10 filme care trebuie vazute in 2010

    Sa trecem in revista zece din posibilii campioni la box-office
    in 2010, adica acele mize sigure carora studiourile si
    distribuitorii le pregatesc megacampanii de promovare si premiere
    simultane in cel putin 4.000 de cinematografe la nivel mondial.

    1. Luna februarie vine cu Leonardo DiCaprio, Martin Scorsese si
    un loc obscur de pe harta: Shutter Island. Filmul cu acest nume se
    va lansa in afara competitiei la urmatoarea editie a Berlinalei
    (11-21 februarie) si imediat apoi (26 februarie) in Romania. Fanii
    lui Scorsese ar trebui sa astepte cu sufletul la gura acest nou
    proiect al regizorului oscarizat pentru “The Departed”. Drama cu
    subiect supranatural, “Shutter Island” urmareste o investigatie
    plina de surprize a unui detectiv (DiCaprio) intr-un ospiciu situat
    pe insula din titlu. Investigatia ii va cere detectivului abilitati
    mai speciale decat logica si flerul si-i va ameninta poate bunul
    cel mai de pret: sanatatea mintala.


    2. “Iron Man 2” se lanseaza la 30 aprilie si are de indeplinit o
    grea misiune: sa se ridice macar la nivelul primei parti a acestei
    francize Marvel, excelentul film lansat in 2008 si cel mai bun film
    cu supereroi al anului respectiv (dupa “Cavalerul Intunecat”,
    desigur). Jon Favreau revine in spatele camerei, iar Robert Downey
    Jr. in fata ei, insotit de aceasta data de nume mari precum Mickey
    Rourke (in rolul eroului negativ Whiplash), Scarlett Johansson si
    Don Cheadle. Un trailer lansat la sfarsitul anului trecut arata ca
    “Omul de otel” nu si-a pierdut deloc umorul, si cum combinatia de
    umor si efecte speciale scumpe e calea cea mai sigura spre
    buzunarul spectatorului doritor de evadare, “Iron Man 2” s-ar putea
    regasi usor intr-un top al celor mai mari incasari din 2010.

    3. “Printul Persiei: Nisipurile timpului” ar putea face din
    Persia antica exact ce a facut seria “Piratii din Caraibe” din
    regiunea subtropicala din largul Americilor: fundalul uneia dintre
    cele mai profitabile francize ale tuturor timpurilor. Ecranizarea
    unui cunoscut joc video, filmul regizat de Mike Newell si produs de
    Jerry Bruckheimer ni-l arata pe Jake Gyllenhaal in rolul printului
    Dastan, ales sa apere distrugatoarele Nisipuri ale timpului de un
    vizir care le-ar folosi pentru a subjuga lumea intreaga. O
    distributie internationala, peisaje spectaculoase, aventuri cat
    cuprinde si o poveste de amor intre Dastan si misterioasa Tamina
    (Gemma Arterton) transforma “Printul Persiei: Nisipurile timpului”
    intr-un concurent redutabil pentru orice franciza recenta.


  • Cele mai vandute medicamente din Romania

    Cu noua milioane de unitati vandute in primele zece luni ale
    anului si o valoare totala a vanzarilor, la pretul de achizitie in
    farmacii, de 18 milioane de euro, Nurofen se afla pe primul loc in
    topul celor mai populare si vandute medicamente eliberate fara
    reteta. Ioana Cacovean, presedintele Patronatului Farmacistilor din
    Romania, sustine ca explicatia tine, pe de-o parte, de eficienta
    medicamentului, dar si de promovarea prin publicitate, Nurofen
    beneficiind de sumele cele mai mari investite in promovare (12,2
    milioane de euro in perioada ianuarie – august 2009, potrivit
    Ziarului Financiar).


    Batalia intre primele doua locuri se poarta intre produse care
    se adreseaza aceluiasi tip de afectiuni, insa avand substante
    active diferite. Algocalmin, urmatorul clasat, are zece milioane de
    unitati vandute, insa la o valoare totala la aproape jumatate fata
    de Nurofen. Aspenter, medicament pe baza de aspirina, ocupa locul
    al treilea si, la fel ca Nurofen, a optat pentru mentinerea valorii
    prin cresterea volumului vandut. Pe locul al saselea se situeaza
    Coldrex, produs care pare sa fi pierdut cel mai mult atat ca numar
    de unitati comercializate, inregistrand o scadere de 15%, cat si ca
    valoare, unde a scazut cu 10% comparativ cu aceeasi perioada a
    anului trecut. In schimb, cel mai bine s-au descurcat Aspacardin
    (locul 7) si Essentiale Forte (locul 10), cele doua medicamente
    crescand cu circa 15% ca volum si valoare. Ca si Algocalmin, Olynth
    a mizat pe mentinerea volumului vandut si cresterea valorii.


    In primele zece luni ale anului, conform companiei de cercetare
    a pietei farmaceutice Cegedim, piata medicamentelor disponibile
    fara prescriptie medicala a scazut cu 15,5% in unitati si cu 11,2%
    ca valoare, in euro.

    Ioana Cacovean remarca prezenta in top cinci a trei produse care
    se adreseaza luptei cu durerea, explicand ca societatea este tot
    mai extenuata, dar si mai putin toleranta cu acest tip de
    suferinta. “Este important sa ne tratam durerea, dar daca aceasta
    se repeta este util sa aflam cauza ei si sa nu abuzam de aceste
    calmante”, comenteaza presedintele PFDR. Numai ca in farmacie
    discutia este tot mai comerciala, iar multi romani invata medicina
    de la televizor, din reclame. “Oamenii si-au pierdut obiceiul de a
    merge la medic si s-au obisnuit sa se trateze din mers”, afirma
    Cacovean. Potrivit studiilor Cegedim, tara noastra este la coada
    clasamentului european in ceea ce priveste cheltuielile generale
    pentru medicamente. Cu cheltuieli publice si private pentru
    medicamente de 104 de dolari per capita, Romania este pe penultimul
    loc in UE si pe unul din ultimele locuri in Europa, depasind doar
    Bulgaria, Belarus, Rusia si Ucraina. La capatul opus al
    clasamentului se afla Elvetia, Franta si Belgia, unde cheltuielile
    ajung la valori de opt ori mai mari.

  • GPS-urile isi cauta drumul printre consumatorii romani

    “Romanul nu stie cat de folositor este un GPS”, crede Laura
    Samson, country director Mio Technology pentru Romania, Ungaria,
    Cehia si Slovacia. Daca intram intr-o benzinarie, spune ea, inca
    vedem harti de vanzare, cu toate ca exista GPS-uri care pot ghida
    soferii mult mai simplu. “Consumatorii inca se orienteaza in mare
    masura dupa harti tiparite. Multi inca se tem de tehnologie, le e
    frica parca sa nu strice ceva, iar pana nu vor disparea hartile din
    benzinarii, nu putem spune ca romanii folosesc GPS-ul”, sustine
    Samson. De ce exemplul cu hartile de hartie? Pentru ca utilizatorii
    privesc GPS-ul strict ca pe o harta si de multe ori pierd din
    vedere si celelalte functii pe care dispozitivul le are, de la
    posibilitatea de gasire a unui anumit magazin pana la aceea de a
    face fotografii. “In Romania, deocamdata, un GPS se foloseste doar
    atunci cand vrei sa ajungi la o adresa anume sau atunci cand te
    duci in concediu”, considera Sergiu Gansca, director de marketing
    al Mio Technology Romania.

    In prezent insa, pe langa simplele puncte de interes recunoscute
    de un GPS, dispozitivele ofera acces la richPOI (rich point of
    interest), o forma imbogatita a punctelor de interes, prin
    intermediul careia se obtin mai multe detalii, precum numarul de
    telefon al unei institutii, programul de lucru, o fotografie si
    alte informatii, cum ar fi, spre exemplu, serviciile pe care le
    ofera o companie. Aceasta noua functie a hartilor GPS a fost
    introdusa si in Romania, in urma cu sase luni, de catre compania
    NaviPro, cu sediul central in Ungaria, prezenta in mai multe tari,
    printre care Statele Unite, Australia, Germania, Italia, Cehia,
    Slovacia si Franta. “Pana acum, in Romania avem o baza de date care
    contine in jur de o mie de firme din toata tara”, declara Istvan
    Kis, asociat si director general al companiei NaviPro Romania. “In
    alte tari, in functie de munca echipei din firma, baza de date
    creste cu aproximativ 500-600 de noi companii pe luna si cu
    siguranta ca si in Romania va fi la fel”, adauga Kis. Pentru a
    deschide biroul din Romania, NaviPro a investit in jur de 15.000 de
    euro. “Investitia va continua insa, pentru ca vom deschide inca
    patru birouri in Constanta, Timisoara, Cluj si Brasov”, a mai spus
    Kis. NaviPro a incheiat parteneriate cu Garmin si cu Nav N Go,
    companie care dezvolta soft pentru 70 de aparate ce au GPS
    incorporat, acoperind astfel 95% din piata.

    Cu toate ca atat producatorii, cat si alte companii, precum
    NaviPro, au investit in rafinarea ofertei de GPS, piata de profil a
    fost afectata de criza, iar vanzarile au scazut cu peste 40% in
    2009, la circa 70.000 de unitati, dupa aprecierile Mio Technology,
    spre deosebire de cifrele inregistrate in 2008. Mio estimeaza insa
    ca piata din Romania ramane cu un potential ridicat de crestere
    pentru anii urmatori, in conditiile in care pana acum s-au cumparat
    aproximativ 300.000 de GPS-uri, in timp ce numarul de autoturisme
    este de aproximativ 4,2 milioane. “In Ungaria, piata este dubla
    fata de Romania, piata din Cehia este de trei ori mai mare si cu
    cat inaintam spre Vest, piata se mareste”, compara Laura Samson,
    care precizeaza ca la noi, rata de penetrare a GPS este in momentul
    de fata mai mica de 5%, in timp ce in vestul Europei este de circa
    30%.

  • Mancarea ca viciu

    Ministerul Sanatatii a lansat in dezbatere publica un proiect de
    impozitare a produselor de tip fast-food, patiserie-cofetarie,
    snacks, chips, bauturi racoritoare. Procentul cu care ar putea fi
    impozitate aceste produse nu a fost inca negociat, insa
    reprezentantii ministerului estimeaza ca ar urma sa incaseze anual
    circa 3-4 miliarde de lei (peste 700 de milioane de euro) de pe
    urma acestei taxe.

    O taxa in plus pe astfel de produse ar putea avea insa un efect
    opus, ducand la scaderea incasarilor la bugetul de stat, din doua
    cauze: pe de o parte, scaderea vanzarilor, iar pe de alta parte
    nedeclararea veniturilor si cresterea activitatilor ilicite. “Este
    o taxa nebuna”, declara Dragos Frumosu, presedintele Federatiei din
    Industria Alimentara, care crede ca introducerea acestei taxe ar
    putea determina mutarea operatiunilor unor multinationale in alte
    tari. Argumentul tine de faptul ca in ultimul an multe segmente din
    industria bunurilor de larg consum s-au confruntat cu scaderi ale
    vanzarilor, iar cresterea preturilor, ca urmare a noii taxe, ar
    avea un efect nefast in plus.

    Pe piata bauturilor racoritoare, efectele crizei s-au facut
    simtite; cea mai mare companie din domeniu, Coca-Cola Hellenic
    Bottling Company a inregistrat pentru prima oara de la intrarea in
    Romania (1990) vanzari mai mici decat in anul precedent. Prin
    urmare, o eventuala crestere a preturilor va avea efect la nivelul
    intregului sector, in sensul restructurarilor operationale. Ioan
    Micula, coproprietarul European Food & Drinks, cel mai mare
    grup romanesc din industria alimentara, cu o cifra de afaceri
    cumulata de aproape un miliard de euro in 2008, sustine ca parghia
    pe care o pot folosi companiile pentru reducerea costurilor este sa
    dea si mai multi oameni afara. “Intr-o asemenea perioada, cresterea
    taxelor nu face decat sa creasca somajul”, declara Micula.

    Click aici pentru a vedea care sunt categoriile de produse cu
    cele mai mari vanzari care ar urma sa fie taxate in urma
    initiativei Ministerului Sanatatii.

  • De ce bate vantul peste proiecte de centrale eoliene de 2 mld. euro

    Ondrej Safar a fost nevoit sa se tina de deadline. Cehul este
    project manager al parcului eolian pe care CEZ il dezvolta la
    Fantanele si Cogealac, unul dintre cele mai mari proiecte eoliene
    din Europa si principala miza a cehilor pentru a avea productie de
    energie in Romania.

    Pentru a putea dezvolta proiectul in liniste, cehii au investit
    in a deveni actionari unici in afacerea CEZ Romania – unde mai erau
    proprietari statul roman si Fondul Proprietatea. Au cumparat
    pachetele de actiuni, iar intre timp au inceput sa aduca turbinele
    GE la Fantanele, pentru a le pune in functiune in 2010. |n prima
    jumatate a anului, la Fantanele ar trebui sa fie instalate si
    functionale 139 de turbine eoliene. A doua parte a proiectului, de
    la Cogealac, va cuprinde 101 turbine si urmeaza a fi pusa in
    functiune in 2011, dupa cum declara oficialii companiei. Proiectul
    CEZ, al carui cost total este de 1,1 miliarde de euro, a fost
    cumparat anul trecut de la un dezvoltator regional (Continental
    Wind Partners, care a cumparat initial proiectul de la un grup
    local, Monssom Alma).


    Proiectul cehilor este cel mai avansat dintre toate zecile de
    proiecte sau intentii anuntate anul trecut de companii, dar mai
    ales de antreprenori locali, care vazusera in energia eoliana un
    inlocuitor al pietei imobiliare, care se aglomerase destul de mult
    si nici nu mai promitea randamente ca in trecut. “Focusul nostru
    din 2009 a fost pe energie eoliana, ca la toata lumea”, spune
    Monica Constantin, avocat specializat pe zona de energie la casa de
    avocatura Schoenherr si Asociatii. Monica Constantin a mai lucrat
    anul acesta si pe un proiect de centrala pe carbune in Albania sau
    pe documentatia pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, proiect
    care se afla insa cam la acelasi stadiu ca la sfarsitul anului
    2008.

    Dar prin mainile lui Markus Piuk, seful Schoenherr si Asociatii,
    si ale echipei sale au trecut aproximativ 80% din proiectele
    eoliene de pe piata (conform propriilor estimari): EDP (Energias de
    Portugal, care a cumparat anul trecut un proiect de 800 MW in
    Dobrogea) si Verbund (cea mai mare companie energetica austriaca,
    care discuta preluarea unui proiect eolian de circa 100 MW in
    Tulcea) fiind cele mai cunoscute, multe altele fiind deocamdata
    confidentiale, iar altele fiind de “domeniul fantasticului”. “Ne-am
    confruntat cu multi oameni, in special italieni, care au cumparat
    de pe piata locala cate un proiect, in cele mai multe cazuri un
    dosar subtire cu cateva studii de vant, fara ca macar sa existe
    ceva prestabilit pentru achizitia terenului respectiv. Astfel, daca
    in 2008 consultantii au lucrat pe proiectele serioase, in 2009 a
    venit randul speculatorilor. Cu toate acestea, au mai venit
    investitori seriosi: Markus Piuk vorbeste despre un investitor
    austriac care vrea sa faca un parc eolian si crede ca investitorii
    italieni (altii decat Enel) vor fi urmatorul val de autorizati
    pentru a construi proiecte eoliene.

  • Se inmultesc banii de pensii in 2010?

    Nu o data, administratorii fondurilor de pensii s-au plans ca
    n-au suficienta sustinere din partea autoritatilor, iar lovitura pe
    care au primit-o anul trecut prin inghetarea contributiei
    participantilor la 2% a reprezentat un motiv in plus de dezamagire.
    Noul guvern le-a adus insa o surpriza mai mult decat placuta, prin
    numirea la conducerea Ministerului Muncii a lui Mihai {eitan, cel
    care a stat in spatele reformei pensiilor si care inca de la
    introducerea celor doi piloni privati ai sistemului a militat
    pentru cresterea contributiilor si introducerea facilitatilor
    fiscale pentru participanti.

    Seitan a fost seful Oficiului pentru Coordonarea Reformei
    Sistemelor de Pensii din Romania, iar in perioada februarie
    2005-mai 2007 a condus Casa Nationala de Pensii si alte Asigurari
    Sociale (CNPAS) si a coordonat echipa care a elaborat proiectul de
    lege privind sistemul unitar de pensii publice. Dupa ce a parasit
    CNPAS, a condus compania FINCOP Broker de Pensii Private.

    Click aici pentru a vedea care sunt fondurile de pensii cu cei
    mai multi participanti.

    In aceste conditii, nu este greu de inteles de ce
    administratorii fondurilor de pensii au sperante mari de la 2010,
    nu doar intr-o oarecare recuperare pe care ar putea sa o aduca
    cresterea la 2,5% a contributiei participantilor la sistemul de
    pensii private obligatorii, ci si in ceea ce priveste majorarea
    contributiei de 3%, asa cum era prevazut in calendarul initial.
    Chiar daca anul trecut a fost luata decizia de inghetare a
    contributiei, administratorii au asteptari indraznete, inclusiv
    pentru urmatorii ani. “Revenirea la calendarul initial de
    contributii in 2010 este imperios necesara, insa ar fi de bun augur
    pentru sistem ca in urmatorii ani autoritatile sa ia in calcul
    chiar si cresterea contributiei la mai mult de 6% din venituri”,
    este de parere Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurari
    de Viata si presedintele Consiliului de Administratie al ING Fond
    de Pensii.

  • Vor prelua bancile proiecte imobiliare? Pe ce actiuni sa pariem?

    Se va ajunge pe piata imobiliara la preluari de proiecte de
    catre bancile finantatoare?

    Radu Lucianu, managing director al companiei de consultanta
    imobiliara CBRE Eurisko crede ca este posibil sa vedem in acest an
    proiecte imobiliare preluate de banci, “desi bancile vor face tot
    ce le sta in putinta sa evite acest lucru, deoarece nu doresc sa
    formeze departamente interne care sa administreze aceste imobile.
    Daca o vor face, cel mai sigur vor externaliza aceste servicii”. Si
    Neal Ainscow, investment and valuation surveyor in cadrul King
    Sturge, considera ca e putin probabil sa se ajunga la preluari de
    proiecte de catre bancile finantatoare, deoarece “acestea vor
    prefera mai curand sa restructureze creditele pentru proiectele in
    curs decat sa preia responsabilitatea de a finaliza aceste
    proiecte, mai cu seama ca garantia de a gasi un cumparator final
    este limitata in acest moment”. Pe de alta parte, Cristian
    Ustinescu, directorul departamentului de investitii din cadrul DTZ
    Echinox, considera ca in perioada martie – aprilie vom asista la
    primele astfel de cazuri in piata locala. “Ar contribui
    semnificativ la ajustarea preturilor si la deblocarea
    tranzactiilor.”

    Vom asista la tranzactii imobiliare de tip distressed?

    Vanzarile in pierdere, adesea sub presiunea bancilor
    finantatoare, au fost unul dintre fenomenele asteptate pentru 2009
    pe piata imobiliara locala, dar care nu a avut loc. “La inceputul
    lui 2009 s-a facut eronat confuzia dintre discounted si distressed.
    Daca primul tip inseamna valori scazute ale tranzactiei in sine,
    ceea ce s-a si intamplat anul trecut, cele distressed inseamna ceea
    ce vom vedea in 2010. Adica preluari, vanzari clare in pierdere sau
    mai precis incercari disperate de evitare a falimentului prin
    vanzarea la orice pret”, detaliaza Radu Lucianu, managing director
    al CBRE Eurisko. Pe de alta parte, Radu Boitan, director al
    companiei de consultanta imobiliara King Sturge, considera ca cel
    putin in prima jumatate a anului nu vom vedea “tranzactii fortate”,
    deoarece nu vor fi multe proiecte care sa ajunga in stadiu de
    distressed ca urmare a reticentei bancilor finantatoare de a
    executa proprietatea imobiliara.

  • Dilemele managerilor: va fi 2010 mai greu? Vom mai vedea salarii de 15.000 euro/luna?

    Va fi anul acesta mai greu decat precedentul?

    In continuare, cele mai afectate ar putea fi insa afacerile
    comerciantilor romani, care nu beneficiaza de sprijinul unor
    companii-mama puternice, asa cum e cazul retailerilor
    internationali. Monica Hodor, director general interimar si
    director financiar administrativ al Praktiker Romania, cel mai mare
    retailer din bricolaj, e de parere ca la inceputul anului “ne putem
    astepta ca sectorul de bricolaj sa resimta cel mai acut efectele
    reducerii resurselor financiare ale populatiei, comparativ cu
    intreaga perioada de la declansarea crizei”. Si Alexandru Vlad,
    directorul general al retelei Selgros Cash & Carry, spune ca
    “2010 va fi la fel de greu ca 2009, daca nu cumva mai greu”, iar
    cei ce bugeteaza cresteri in industria bunurilor de larg consum
    pentru acest an “sunt un pic prea optimisti”. Potrivit lui
    Manolache, acest an ar putea aduce si inchiderea unor magazine
    operate de retaileri internationali, fara a preciza insa la cine
    face referire.

    Consultantii fiscali – vedetele lui 2010?

    Cererea pentru consultanta fiscala va continua sa creasca si in
    2010, pentru ca managerii sunt foarte atenti la cheltuieli si la
    fluxurile de numerar. Furnizorii de servicii de consultanta fiscala
    mizeaza in principal pe o crestere de rentabilitate a activitatii
    economice: “Alocarea de catre companii a unui buget mai mare pentru
    astfel de servicii este influentata intr-o buna masura de
    rentabilitatea activitatii proprii”, explica Vlad Boeriu, manager
    al departamentului de taxe indirecte al Deloitte. Daca relansarea
    economica mult asteptata se va produce in 2010, atunci se va
    produce si un reviriment al pietei de consultanta, continua
    Boeriu.

    Vor fi sacrificate serviciile “exotice”?

    Emilian Duca, partener in firma BDO, se asteapta ca piata de
    consultanta sa se contracte si in anul 2010, sub presiunea
    reducerii bugetelor alocate de catre clienti. “Primele sase luni
    vor fi cruciale si este de asteptat o crestere a numarului de
    afaceri care vor solicita protectie impotriva creditorilor. Pe
    langa serviciile de restructurare si de consultanta juridica pentru
    litigii comerciale, ma astept sa creasca si serviciile de
    consultanta in managementul trezoreriei si in recuperarea
    creantelor”, spune Duca. El asteapta o revigorare a pietei de
    fuziuni si achizitii in a doua jumatate a lui 2010 si, implicit,
    relansarea serviciilor de consultanta asociate acestor activitati:
    audit, consultanta fiscala, evaluari s.a. “Este insa greu de crezut
    ca asa-numitele servicii “exotice” branding, training, coaching sau
    leadership) isi vor reveni pe termen scurt, desi nu este
    imposibil”, adauga Duca.

  • Dilemele publicitarilor in 2010: Se poate mai rau?

    Vom vedea mai multe reclame importate?

    “Exista o pornire in a importa spoturi, insa nu este intotdeauna
    cea mai buna solutie, pentru ca reclamele trebuie adaptate la
    specificul local de consum”, enunta Carmen Lixandru, managing
    director al agentiei de media buying Mediacom. Este insa o varianta
    mult mai ieftina pentru companii, care astfel nu mai sunt nevoite
    sa plateasca o agentie locala pentru crearea unui spot nou. Din
    acest motiv, nu este exclus ca in 2010 sa vedem tot mai multe
    reclame aduse de la compania mama. “Este o tendinta care a inceput
    acum cinci ani si care omoara agentiile locale de creatie, insa in
    multe cazuri filialele au interdictie de la compania mama sa
    produca spoturi la nivel local”, subliniaza Zsolt Simon, CEO al
    Mediaedge:cia (MEC) si CEE MEC Interactive.

    Vor reveni campaniile media neconventionale?

    In 2009 am avut parte de cele mai cuminti campanii media din
    ultimii ani. Clientii agentiilor de publicitate nu au mai fost
    dispusi sa-si asume riscurile unor campanii neconventionale si au
    vrut doar sa transmita mesaje simple, clare si cat mai scurte.
    Publicitarii se tem insa ca si in 2010 creativitatea le va fi pusa
    la incercare. “Consumatorii continua sa aprecieze inovatia si
    aceasta poate avea de suferit daca se perpetueaza climatul
    ultraconservator actual. Va trebui sa fie gasite noi solutii la
    cateva dintre principalele probleme si manifestari negative
    generate de criza: indecizia, aversiunea fata de orice dimensiune
    de risc”, crede Alex Badila, managing director la Publicis Romania.
    In acelasi sens, Radu Florescu este de parere ca in 2010 clientii
    vor trebui sa inteleaga ca este mai importanta concentrarea pe
    crearea de brand decat pe promotii.

  • Dilemele consumatorului: Inapoi la creditul cu buletinul? Ce vor face bancile cu clientii restructurati? Mai scad preturile apartamentelor?

    Inapoi la creditul de consum?

    Creditul de consum este motorul pe care bazeaza bancherii pentru
    a-si accelera afacerile anul acesta, dupa ce in 2009 intreaga piata
    s-a concentrat pe atragerea de depozite si cosmetizarea
    bilanturilor. Si in cazul firmelor, bancherii prefera tot creditele
    acordate pe termen scurt, pentru capital de lucru. Planurile de
    crestere sunt insa foarte rezervate, bancile mari, precum
    Raiffeisen, avand tinte de o singura cifra, in conditiile in care
    economia da doar semne timide de revenire. Bancile de talie mica,
    cum sunt Garanti Bank sau ProCredit, mizeaza pe cresteri de doua
    cifre atat pe credite, cat si pe depozite, intrucat majorarea
    bilantului este mai facila plecand de la o baza de comparatie
    redusa. Daca in 2007-2008 bancile marsau pe creditele cu garantii
    imobiliare, care datorita sumelor mari le asigurau o eficienta mai
    mare a operatiunilor, acum prefera creditele de consum, unde
    expunerea fata de fiecare client este mai mica. Desigur, nimeni nu
    se mai gandeste la formulele foarte relaxate – credit doar cu
    buletinul – din anii de boom ai pietei. Unele banci, care s-au
    fript o data cu deteriorarea rapida a portofoliului, prefera chiar
    sa ramana in continuare in afara jocului, vanzand pe retail doar
    credite cu garantii imobiliare.

    Se va reintoarce consumul de bere la nivelul anului 2008?

    In 2009 consumul de bere s-a situat la acelasi nivel cu cel
    inregistrat in 2006, adica aproximativ 85 de litri pe cap de
    locuitor, cu 10 litri mai putin decat cantitatea de bere consumata
    de un roman anul trecut.
    “Pentru anul acesta, consumul de bere se va situa la acelasi nivel
    cu cel de anul trecut”, a prognozat Shachar Shaine, presedintele
    URBB, producatorul marcii Tuborg. Pentru a isi majora afacerile,
    companiile din domeniu se vor concentra pe exportarea produselor in
    tarile vecine.
    Cele mai mari provocari pe care anul 2010 le va aduce industriei
    sunt legate de stabilitatea economica si de fluctuatia cursului de
    schimb valutar.