Blog

  • Un spectacol de milioane

    Mase de spectatori, trupe faimoase, sponsori, organizatori. Toti depind unii de altii si contribuie la succesul evenimentului construit in jurul unui concert – presupunand ca acest succes exista. Care sunt criteriile dupa care este evaluata reusita unui concert?

     

    Pana in 2005 puteau fi numarate pe degete formatiile mari care in drumul lor prin Europa se oprisera si in Romania. Metallica, Michael Jackson, Prodigy, Moby si Faithless erau cele mai importante nume intr-o perioada de 15 ani. Ultimii doi ani au adus insa o adevarata revolutie in industria organizarii de concerte, o serie de trupe si artisti in voga incluzand rand pe rand Romania in itinerarul lor, de la Depeche Mode, Nightwish, Shakira, 50 Cent, Placebo si pana la invitatii la recent incheiatele festivaluri CokeLive si B’Estival.

     

    Daca pentru artistii de pe scena sau pentru spectatori, succesul poate fi analizat in functie de atmosfera sau de conditii tehnice, organizatorii si sponsorii evenimentelor muzicale au un set de criterii diferit. „Succesul unui eveniment de acest gen se constituie din mai multe componente. Componenta financiara – am iesit in pierdere ca organizator sau nu, modul in care s-a simtit publicul si gradul de satisfactie a sponsorilor sunt principalele elemente dupa care se poate analiza succesul unui concert“, explica Laura Coroianu, managing partner la Emag!c Entertainment, organizatorul concertelor Depeche Mode, Shakira si al festivalului B’Estival, care a adus in Romania nume ca Marylin Manson, Pink, Alice Cooper si Morcheeba.

     

    Aceleasi elemente sunt mentionate de catre toti interlocutorii BUSINESS Magazin, din partea organizatorilor sau a sponsorilor de astfel de evenimente. „Are prioritate insa, credem noi, feedback-ul publicului, urmat la scurta distanta de feedback-ul sponsorilor. Conteaza, desigur, si numarul de bilete vandute si cum iese din punct de vedere financiar“, spune managerul general al firmei Events, Sorina Burlacu.

     

    Emag!c Entertainment a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 3,45 milioane de euro, profitul organizatorului de evenimente muzicale fiind de aproximativ 376.000 de euro, potrivit datelor comunicate de catre oficialii companiei. „Pentru acest an nu dorim sa facem nicio estimare. Avem insa ca obiectiv sa ajungem la break-even cu festivalul B’Estival, desi initial ne stabilisem acest obiectiv pentru editiile viitoare. Vrem sa repetam festivalul an de an, sa ajunga  pe termen mediu un eveniment cu care Bucurestiul sa fie asociat pe harta muzicala a Europei“, spune Laura Coroianu.

     

    B’Estival a avut un buget de 2,3 mil. euro, 1,5 milioane reprezentand onorariile artistilor. Un procent asemanator al onorariilor din bugetul total a fost inregistrat si in cazul festivalului CokeLive, de a carui organizare s-a ocupat principalul concurent al Emag!c Entertainment, compania Events. CokeLive, care a reunit nume ca Prodigy, Pussycat Dolls, Incubus si The Rasmus, a avut un buget de 2 mil. euro. Aproximativ 1,2 mil. euro au fost destinati  artistilor, potrivit datelor comunicate de Events – companie care este si organizatorul apropiatului concert Rolling Stones din 17 iulie.

     

    Dincolo de dorinta organizatorilor de a aduce nume cat mai importante de pe scena muzicala internationala, seria de mari concerte a fost si este posibila prin contributia financiara a sponsorilor, care poarta practic o lupta de la distanta prin intermediul evenimentelor muzicale. Vodafone si-a asociat numele cu Depeche Mode si Rolling Stones, Orange a sustinut concertele Placebo si Bob Sinclair, iar Coca-Cola a ales sa fie principalul sponsor al festivalului CokeLive, care i-a purtat numele. „In momentul de fata, organizarea de concerte depinde in Romania de implicarea sponsorilor. Un eveniment reusit se reflecta pozitiv in imaginea marcii care-l sustine, asa ca reusitele ne ajuta sa continuam in businessul acesta“, spune Cristian Busuioc, director al One Event, coorganizator al concertului Bob Sinclair.

     

    Cum arata insa succesul unui concert pentru o companie care alege sa isi promoveze brandul printr-un astfel de eveniment? „Pe termen scurt exista diverse metode de evaluare a succesului, mai mult sau mai putin eficiente, dar care pot ajuta intr-o evaluare imediata. Printre aceste metode se inscriu rata de participare, acoperirea mass-media, dar si calitatea articolelor scrise, discutiile de pe Internet, feedback-ul participantilor si interesul aratat de catre consumatori pentru eveniment“, spune Cristina Biciila, public affairs & communication coordinator al Coca-Cola Romania, care pe langa sustinerea ca sponsor principal al CokeLive, s-a implicat si ca partener in sustinerea B’Estival, alaturi de ClickNet si Heineken.

     

    „Obiectivul oricarei sponsorizari este, inainte de toate, ca evenimentul sustinut sa fie relevant pentru grupul-tinta. Fiind un mod concret de a trai experienta marcii, evaluam cu atentie intreaga gama de sentimente si trairi generate in randul participantilor. Al doilea criteriu luat in considerare, la fel de important, este congruenta manifestarii cu valorile brandului“, explica Paul Markovits, senior director brand & marketing communication al Vodafone Romania. Markovits adauga ca toate concertele sponsorizate sunt incadrate sub numele Vodafone Best Music, „o platforma de relationare intre operator si public“, unde relatiile sunt create, pe langa concertul propriu-zis, si prin intermediul continutului muzical special oferit pentru utilizatorii serviciilor Vodafone.

     

    Exista o serie intreaga de procedee de marketing care trebuie puse in practica pentru ca brandul sa beneficieze de o promovare cat mai buna. „Trebuie avute in vedere cateva elemente esentiale, precum prezenta brandingului de locatie, interactiuni directe cu publicul, sampling si/sau teste de produs, materiale promotionale. In plus, promovarea inaintea evenimentului si exploatarea «buzz»-ului post-eveniment sunt de asemenea importante“, explica la randul sau Costas Kapetanopoulos, director de marketing si comunicare in cadrul Cosmote, care si-a lansat recent serviciul i-mode pe piata romaneasca printr-un eveniment muzical care l-a avut in centru pe DJ Tiesto.

     

    Bugetele destinate unui astfel de eveniment sunt in general de ordinul sutelor de mii de euro sau chiar al milioanelor, daca este vorba de mai multe formatii ale momentului sau de o trupa legendara, de talia Rolling Stones. Organizatorii ca Emag!c Entertainment si Events s-au limitat doar la anuntarea bugetului total al evenimentelor organizate, in timp ce procentul cu care o companie contribuie la bugetul total pentru a se numara printre sponsori sau pentru a fi unicul brand asociat cu evenimentul respectiv ramane o clauza contractuala confidentiala. Principalii jucatori din industria de profil au precizat doar ca intotdeauna exista o negociere intre sponsor si organizator, procentul final fiind variabil. Laura Coroianu de la Emag!c a dat exemplul evenimentului Depeche Mode, cand Vodafone a contribuit cu 40% la bugetul total, in timp ce Costas Kapetanopoulos spune ca un eveniment de talia concertului lui DJ Tiesto, care a fost organizat in colaborare cu BTL Skepsis Advertising, responsabila de intreaga logistica, are un buget de cateva sute de mii de euro.

     

    Desi nu a avansat cifre exacte privind onorariile cerute de artisti, Cristian Busuioc de la One Event spune ca sumele variaza de la cateva sute de mii la cateva milioane de euro, Sorina Burlacu de la Events pomenind de un plafon de trei milioane de dolari pentru formatiile din categoria A (dintre cei neajunsi inca in Romania, un exemplu ar fi aici Red Hot Chili Peppers). Onorariile sunt printre factorii principali luati in considerare de catre organizatori, dar si de catre sponsori, atunci cand vine vorba de alegerea unei trupe sau a unui artist care sa concerteze in Romania. Alti factori luati in calcul sunt existenta unui turneu mondial sau european care poate reduce astfel din costurile de deplasare, posibilitatea de negociere a tarifului si estimarile privind vanzarile de bilete.

     

    Din partea cui vine ideea organizarii unui concert? Reprezentantii Vodafone si Coca-Cola spun ca propunerea poate veni atat din partea organizatorului, cat si din partea companiei care doreste sa fie sustinator al evenimentului. „De regula insa, evenimentele de amploare sunt planificate din timp, fac parte dintr-o strategie si au un buget prestabilit. De indata ce ne-am hotarat ce vrem sa facem, cautam cea mai buna solutie. Cu toate acestea, sunt si situatii in care nu refuzam propunerile de sponsorizare si oportunitatile noi care apar“, spune reprezentantul Coca-Cola, Cristina Biciila. Acelasi model de lucru este prezentat si de catre directorul One Event. „Intr-o relatie de parteneriat exista consultari, asa ca decizia privind aducerea unui anumit artist ajunge sa fie pana la urma luata in comun“, spune Cristian Busuioc.

     

    Emag!c Entertainment practica insa si un alt model, discutiile cu potentialii sponsori fiind initiate dupa incheierea contractelor cu artistii. „Ne asumam acest risc, deoarece credem in puterea noastra de a oferi evenimente relevante si de a ne acoperi costurile. Evident, atragerea unui sponsor este benefica mai ales pentru public, care va plati astfel bilete mai ieftine“, spune Laura Coroianu. Compania nu refuza insa propunerile venite din partea sponsorilor care doresc organizarea unui concert, Emag!c fiind organizatorul evenimentului Groove Armada, care a facut parte dintr-o campanie internationala a producatorului de bere Heineken.

     

    Cat despre rentabilitatea unei afaceri in industria organizarii de concerte, managerul general al Events spune ca unele evenimente muzicale aduc pierderi, mai ales la primele editii, dar ca in timp apare si profitul. „Cateodata este un lucru pe care-l facem din pura pasiune, fara castiguri extraordinare“, spune Sorina Burlacu. Managing partnerul Emag!c sustine insa ca organizarea de concerte in Romania este o afacere riscanta, bazata foarte mult pe intuitia unui organizator asupra succesului pe care un concert al unei trupe il poate avea, in ecuatie fiind incluse si elemente neprevazute, cum ar fi o perioada de cateva zile cu conditii meteo nefavorabile. „Industria de profil incepe sa se formeze acum, dar profiturile pot fi bune“, considera Laura Coroianu. In ceea ce-l priveste pe Cristian Busuioc de la One Event, acesta spune la randul sau ca organizarea de evenimente muzicale nu este foarte profitabila in acest moment, „in conditiile in care nu reusim sa acoperim intotdeauna costurile de productie din sponsorizari si din vanzarea biletelor. Este insa o afacere cu perspective frumoase“.

  • Obsesia extinderii spre Est

    Cea mai mare banca din Polonia, PKO BP, in care statul detine 50% din actiuni, este decisa sa-si puna in practica planurile de extindere in estul Europei.

     

    Dupa patru incercari, directorul executiv interimar Rafal Juszczak a reusit sa fie numit definitiv in aceasta functie si s-a grabit sa anunte ca prioritate un plan de expansiune, esalonat pe urmatorii doi ani, in tarile est-europene. In primul rand, banca a inceput deja negocieri cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru participarea la unele proiecte comune de investitii in Europa de Est. Numai ca banca are nevoie, pentru planul ei ambitios, de sume ce depasesc un miliard de euro. Una dintre optiuni este emiterea de actiuni. In lipsa fondurilor, banca s-ar putea vedea nevoita sa amane din nou planurile de extindere, la fel cum a facut si in ultimii ani. Pentru a-si consolida veniturile de pe piata interna, noua conducere a PKO a anuntat ca va profita de faptul ca statul este cel mai important actionar, ceea ce inseamna ca banca va trebui sa fie, conform lui Juszczak, „prima alegere pentru toate companiile poloneze mari al caror principal actionar este statul“.

  • UN NOU JUCATOR PE PIATA

    Fondurile private de pensii ar putea avea in timp un impact important pe piata valutara, cu noul influx de bani adus de ele.

     

    RESURSE PENTRU STAT. Indeobste, orice suplimentare a cantitatii de bani in sistem inseamna o relaxare a politicii monetare si implica o reducere a dobanzilor. Lansarea fondurilor de pensii obligatorii gestionate privat nu presupune insa mai multa lichiditate in sistem, spun analistii Alpha Bank Romania. Lansarea fondurilor ar insemna doar trecerea unei parti din contributiile sociale din gestiunea guvernului in gestiune privata si, ca atare, va lasa mai putine venituri la dispozitia bugetului de stat. In plus, deoarece mare parte a acestor fonduri vor putea fi investite in titluri si obligatiuni de stat, „inseamna de fapt ca statul va putea folosi de acum o parte din resursele respective contra cost si nu gratuit ca pana acum“.

     

    UNDE SE DUC BANII. Un impact mai important s-ar produce in masura in care fondurile se vor orienta spre plasamente in valori mobiliare tranzactionate pe pietele straine, apreciaza Lucian Anghel, economist-sef al BCR. Datorita diferentialului de dobanda in favoarea leului, este insa destul de improbabil ca acest scenariu sa fie pus in practica. Mai degraba, crede Anghel, majoritatea plasamentelor vor fi facute pe piata interna utilizand instrumentele relativ limitate de care va dispune aceasta la momentul respectiv. In plus, pentru a afecta cursul valutar, fondurile ar trebui sa fie destul de consistente – iar acest lucru nu se va intampla prea curand.

     

    CU BATAIE LUNGA. Luminita Runcan, dealer-sef la Banca Transilvania, apreciaza ca fondurile de pensii nu vor fi un jucator important si constant pe piata valutara. Totusi, un efect va exista: odata cu aparitia acestora, „ma astept sa creasca numarul de jucatori profesionisti, iar anumite piete, care acum nu au potential, sa capete adancime“, asa cum ar fi, spre exemplu, piata secundara a titlurilor de stat. Dupa Rozalia Pal, senior economist la Unicredit Tiriac Bank, lansarea fondurilor de pensii va duce, pe termen lung, la cresterea apetitului populatiei pentru economisire, in dauna consumului, si la cresterea avutiei. Pe de alta parte, este de parere Pal, piata financiara romaneasca este suficient de matura pentru a plasa aceste fonduri, iar efecte directe asupra cursului de schimb valutar nu vor exista.

  • Aluminiu din Siberia

    United Company RusaAl, compania formata prin fuziunea RusAl, SUAL si a diviziei de aluminiu a Glencore, a inceput constructia unei fabrici de aluminiu in estul Siberiei.

     

    Investitia, estimata la 1,5 miliarde de euro, urmeaza sa fie finalizata la sfarsitul lui 2011, insa prima sarja de aluminiu va fi produsa inca din noiembrie 2009. Fabrica va fi situata in orasul Taiset din regiunea Irkutk. Aleksandr Bulighin, directorul executiv al RusAl, spune ca noua capacitate ii va permite companiei sa-si mareasca productia de aluminiu cu 19%. Unitatea, un proiect al diviziei de inginerie si de constructii a grupului, va fi una din cele mai moderne din lume, urmand sa inglobeze ultimele tehnologii in domeniu si sa respecte cele mai stricte standarde de mediu. United Company RusAl este cea mai mare companie de aluminiu din lume, detinand 12,5 din productia globala de aluminiu si 16% din cea de alumina. La nivel global, firma are 100.000 de angajati in 17 tari.

  • Numai de-ar tine

    Planurile Slovaciei de a adopta moneda unica europeana peste doi ani ar putea fi date peste cap din cauza unei posibile majorari a inflatiei si a deficitului bugetar.

     

    Intr-un document elaborat de Banca Centrala Europeana si obtinut de agentia Reuters se arata ca scaderea actuala a ratei inflatiei in Slovacia ar putea fi doar pe termen scurt. In luna mai, inflatia anuala a scazut la 1,5% si se asteapta ca acest nivel sa se mentina pana in primavara anului viitor, cand va avea loc prima evaluare a proiectului Slovaciei de a adera la euro in ianuarie 2009. Avand in vedere criteriul de aderare privind rata inflatiei, respectiv cel mult 1,5% peste media celor mai scazute trei cifre de inflatie din statele membre, Slovacia se asteapta ca pragul maxim admis sa fie de 2,7%. Stanislava Pravdova, analist la Danske Bank, avertizeaza ca aderarea Slovaciei la euro ar putea fi blocata, in ciuda indeplinirii criteriilor, din cauza refuzului guvernului slovac de a tine sub control cheltuielile publice. Acelasi avertisment a primit recent Bratislava si din partea Fondului Monetar International.

  • Inca un mogul media

    Miliardarul rus Aliser Usmanov, a carui avere era estimata anul trecut de Forbes la 2,6 mld. dolari, a cumparat 75% din ac-tiunile postului de televiziune rusesc Muz TV.


    Pretul platit, 300 de milioane de dolari (223 mil. euro), este considerat de experti mai mare cu 30% decat valoarea de piata estimata a postului.
    Explicatia consta in dorinta lui Usmanov, care si-a construit averea din afaceri cu otel, de a forma un holding media. Vara trecuta, magnatul de origine uzbeca a achitat 171 de milioane de euro pentru cumpararea Kommersant Publishing House, editorul cotidianului financiar cu acelasi nume.

  • O bursa care creste lent

    Valoarea cumulata a firmelor listate la Bursa din Sofia a depasit pragul de 20 de miliarde de leva (10,2 mld. euro), adica echivalentul a 40% din PIB. Piata de capital bulgareasca a crescut in special datorita sirului de listari din ultimele luni.

     

    Avand in vedere ca mai multe companii si-au anuntat intentia de a se cota la bursa in perioada urmatoare, este de asteptat ca expansiunea pietei sa continue, iar pe termen lung perspectivele de crestere sunt sustinute de faptul ca marile firme din domeniul energetic inca nu sunt cotate. In opinia analistilor, bursa de la Sofia a inceput in sfarsit sa fie privita de companiile locale ca o optiune pentru obtinerea de finantari. In ciuda progreselor inregistrate in 2007, bursa continua sa se lupte cu o lichiditate scazuta.

  • Angajam intracomunitari

    Pentru a combate lipsa de forta de munca de pe piata interna, autoritatile estone vor propune dublarea cotei maxime legal admise de lucratori straini si inlaturarea mai multor obstacole birocratice necesare pana in prezent pentru obtinerea permisului de munca.

     

    Legea actuala impune ca numarul de lucratori straini admisi pe piata fortei de munca din Estonia sa nu depaseasca 0,05% din populatie, iar acum plafonul ar urma sa creasca pana la 0,1%, echivalentul a 1.300 de persoane. Companiile care vor sa angajeze straini pe o perioada mai mare de un an va trebui sa se oblige sa le ofere acestora salarii de cel putin 1,24 ori mai mari decat salariul mediu in Estonia, care ajunge in prezent la 614 euro, iar in cazul celor care solicita permis de munca de pana la sase luni pentru lucratorii lor straini, salariile va trebui sa atinga media din sectorul respectiv. Juhan Parts, ministrul eston al economiei, citat de publicatia The Baltic Times, spune ca nu este vorba de o liberalizare a politicii de emigrare si ca prin aceste masuri se doreste doar atragerea unor lucratori calificati din statele Uniunii Europene si nu din tarile subdezvoltate.

  • Mai bine la vecini

    Companiile farmaceutice poloneze au inceput sa-si inregistreze medicamentele in alte state din Uniunea Europeana, deoarece este mai ieftin si mai rapid decat in tara, iar producatorii din orice stat al UE au dreptul sa depuna cereri de inregistrare in celelalte state membre ale Uniunii.

     

    Firma Biofaktor a inregistrat unul din ultimele sale medicamente in Lituania. Dariusz Grabikowski, presedintele consiliului de supraveghere al Biofaktor, citat de cotidianul Rzeczpospolita, a spus ca firma a platit de cinci ori mai putini bani decat daca ar fi inregistrat medicamentul in Polonia. In plus, reprezentantii autoritatii de inregistrare a medicamentelor din Lituania au inceput sa analizeze imediat solicitarea depusa de compania poloneza si i-au tinut la curent pe reprezentantii acesteia cu parcursul intregului proces. O alta nemultumire a producatorilor polonezi de medicamente la adresa URPL este lipsa unui numar suficient de specialisti care sa evalueze cererile de inregistrare depuse. In replica, Elzbieta Wojtasik, vicepresedintele Autoritatii Poloneze a Medicamentelor (URPL), spune ca timpul pentru indeplinirea formalitatilor de inregistrare este egal in toate tarile din UE, iar nivelul taxelor din Polonia ar fi sub cel practicat in celelalte state.

  • SE FAC PARIURILE

    BUSINESS Magazin a cerut dealerilor din bancile comerciale locale sa prognozeze cat vor fi euro si dolarul la finele lui decembrie 2007.

     

    Banca

    Euro/Leu

    Dolar/Leu

    ABN AMRO

    3,30

    2,3826

    Alpha Bank

    3,275-3,325

    2,4444-2,4813

    ATE BANK

    3,30

    2,36

    Banca Carpatica

    3,10-3,15

    2,38-2,43

    BCR

    3,05-3,10

    2,48-2,53

    Banca Italo-Romena

    3,10

    2,3850

    Banca Transilvania

    3,15-3,20

    2,33-2,38

    BRD – Groupe Société Générale

    3,20

    N/A

    C.R. Firenze

    3,15

    2,32

    Credit Europe Bank

    3,30-3,35

    2,50-2,55

    Egnatia Bank

    3,22

    2,367

    Emporiki Bank

    3,10

    2,18

    Garanti Bank International

    3,28-3,33

    2,56-2,61

    ING Bank

    3,30-3,35

    2,53

    Libra Bank

    3,10-3,15

    2,31-2,35

    OTP Bank

    3,25-3,30

    2,46-2,51

    Piraeus Bank

    3,10-3,15

    2,2450-2,2950

    Raiffeisen Bank

    3,27-3,32

    2,40-2,44

    SanPaolo IMI bank

    3,15

    2,35

    UniCredit Tiriac

    3,30-3,35

    2,45- 2,50

    Volksbank

    3,00-3,05

    2,20-2,25

     

    * la data inchiderii editiei, pe 29 iunie 2007

     


    Nota: Banca Romaneasca, Bancpost, Bank Leumi, Blom Bank Egypt, CEC, Citibank Romania, Eximbank, MKB Romexterra, ProCredit Bank nu au facut previziuni

    Sursa: Bancile comerciale