BusinessMagazin

Blog

  • Boala care a început să macine din umbră corporatiştii români. Fără să ştie, mulţi români sunt afectaţi, iar urmările pot fi extrem de grave VIDEO

    Alimentaţia proastă, stilul de viaţă agitat şi lipsa sportului devin terenul propice pentru dezvoltarea unor boli cronice precum diabetul sau obezitatea. Cei mai expuşi riscului sunt cei al căror job presupune sendetarism, multe ore pe scaun şi ferestre prea mici de timp liber pentru mişcare. În această categorie intră şi angajaţii din corporaţii, care pot depăşi pe fondul alimentaţiei şi al programului încărcat şi cu 80 de kg limita sănătoasă de greutate, este de părere Daciana Ispir, medic nutriţionist şi fodator al clinicii Bine cu Mine.

    „Avem diferenţe foarte mari. Foarte mulţi dintre ei au probleme cu greutatea. Abaterile pot fi mari şi pot fi de 5-10 kg sau 50-80 kg în plus. Cauzele sunt mâncatul în cantităţi mari de alimente hipercalorice. Consumul de fast-food în principal” a declarat Daciana Ispir, medic nutriţionist şi fondatorul clinicii Bine cu Mine, în cadrul emisiunii ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

    Daciana Ispir atrage atenţia că printre cauzele principale ale obezităţii se numără mâncatul de alimente foarte bogate din punct de vedere al caloriilor, şi mai ales noaptea sau seara în faţa telefonului sau a tabletei, care fac dificilă o contorizare clară a aportului caloric.

    „Un alt factor ar fi mâncatul noaptea. Ajung seara acasă, îşi comandă de mâncare şi în timp ce se uită la TV mănâncă. O altă problemă este acest mâncat în faţa TV-ului sau a telefonului, pentru că atunci atenţia se mută de la mâncat la ce se întâmplă pe tabletă şi atunci nu mai sunt atent la cantităţi„ a mai spus Daciana Ispir la ZF Live.

  • Cum ajung unii români să adune datorii de milioane de euro şi să scape de ele? „Este rezonabil sa apară suspiciuni cum că aminista ar putea fi un cadou” VIDEO

    OUG nr. 107/2024 – care vizează ştergerea parţială a datoriilor pentru companii şi persoane fizice – a fost publicată în Monitorul Oficial pe 10 septembrie, aceasta fiind cea mai nouă iniţiativă prin care ANAF scapă din datorii o parte din contribuabilii care au dări restante. Cea mai mare parte a datoriei pe care guvernul o consideră recuperabilă, care totalizează aproximativ 35 mld. lei, vine din partea a 13.000 de persoane fizice. Alin Negrescu, Tax Partner la KPMG, atrage atenţia că autorităţile n-au ştiut cum să comunice în mod eficient cu mediul de afaceri despre OUG 107 şi că nu este exclus ca cea mai recentă măsură fiscală să fi fost implementată în beneficiul unor persoane fizice cu businessuri mari şi legături cu partidele politice.

     „Suspiciunile privind amnistia fiscală apar uşor. Cel mai simplu din partea autorităţilor ar fi să vină în faţa mediului de afaceri şi să explice. E rezonabil să apară suspicini cum că aministia ar putea fi un cadou. Comunicarea dintre autorităţi şi mediul de afaceri s-a făcut extrem de deficitar şi dincolo de scopul acestei măsuri pentru persoanele fizice era necesar ca autorităţile fiscale să vină şi cu explicaţii pentru această măsură” a declarat Alin Negrescu, Tax Partner în cadrul consultantului fiscal KPMG, la ZF Live.

    Alin Negrescu subliniază că răspunsul la întrebarea: cum ajung unii români să adune datorii de sute de mii de euro? s-ar putea găsi pe piaţa imobiliară. Acolo, veniturile realizate în urma unor tranzacţii nu sunt declarate sau sunt puse în faţa autorităţilor sume mult mai mici decât în realitate, restul intrând în buzunarul persoanelor fizice.

     „Haide să ne gândim la zona imobiliară. E foarte uşor să faci câteva tranzacţii imobiliare fără să declari aceste venituri sau să declari venituri mai mici. Toate tranzacţiile imobiliare se înregistrează la notar şi acestea ar trebui să ajungă la autorităţile fiscale. Doar că aici intervine problema. De ce acum până acum nu s-au găsit soluţii pentru colectarea acestor obligaţii fiscale şi de ce s-a ajuns în situaţia în care aceste persoane fizice să înregistreze aceste obligaţii fiscale foarte mari?” a mai spus Alin Negrescu la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Luchi Georgescu, Preşedinte, Meda Prod 98, Beciul Domnesc SA

    Meda Prod 98: Cifră de afaceri netă (2022): 259,3 mil. lei; Profit net (2022): 26,7 mil. lei; Număr de angajaţi: 726

    Beciul Domnesc SA: Cifră de afaceri netă (2022): 130,1 mil. lei; Profit net (2022): 22,5 mil. lei; Număr de angajaţi: 465

    Biografie: Este fondatoarea şi proprietara companiei Beciul Domnesc şi a Meda Prod 98, deţinând, de asemenea, două hoteluri – Melodia şi Favorit – în staţiunea Venus, precum şi o firmă de construcţii. Cu o educaţie în comerţ finalizată la ASE, a păşit în lumea afacerilor pe cont propriu, fiind pionierul importului în România al unor branduri internaţionale.

    ► Cu două decenii în urmă, luptam din greu, zi lumină şi o parte din noapte, să fac faţă cât mai bine necesităţilor investiţionale şi de adaptare la cerinţele de piaţă la cele două fabrici: Beciul Domnesc, cu producţie de vinuri şi distilate şi Meda Prod 98 cu producţie de mezeluri. Şi în acelaşi timp să pot aduce în actualitate cele două hoteluri din Venus. Nu mi-am dorit decât să pot merge mai departe pe drumul deja hotărât, sperând să ajung un jucător relevant în industriile în care activez.

    ► Chiar nu mi-am desenat un traseu, am avut şi încă am ţinte de atins pentru viitorii ani. De unde să ştii ce te aşteaptă? Care va fi mediul economic şi social din ţară? Ce se va întâmpla cu forţa de muncă sau consumatorii? Care vor fi modificările legislative şi impactul lor? Sau cine va fi viitorul preşedinte şi influenţa lui asupra ţării? Va fi război, va fi pace? Ce legislaţie va adopta UE în privinţa mediului? Vom mai consuma carne cât ne dorim? Va mai ploua suficient pentru agricultură? Atât în producţie cât şi în alte domenii de activitate, investitorul român de prea multe ori este pus în situaţia de a juca ruleta rusească.

    ► O parte din ţinte le-am atins şi am reuşit să devin un jucător relevant în industriile în care activez. Dar mai sunt planuri investiţionale şi strategice de implementat  pentru sănătatea afacerilor. Şi toate astea într-un mediu destul de arid actual, nu tocmai ofertant în România. Însă, „the show must go on”, deci voi continua până ajung la urmatoarea ţintă, când deja voi avea o alta ţintă, şi o alta… Să vedem câte voi mai reuşi. Chiar sunt curioasă!

     


     

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Daniela Casapu, Membră a directoratului Signal Iduna Asigurare Reasigurare şi membră a consiliului de administraţie al Signal Iduna Asigurări

    Volum al primelor brute subscrise (S1 2023): >200 mil. lei

    Număr de angajaţi: circa 300

    Biografie: La începutul lui 2023 a fost numită membră a directoratului Signal Iduna Asigurare Reasigurare, fiind este responsabilă de coordonarea activităţii diviziei care include departamentele vânzări, servicii clienţi şi marketing. Din vara anului trecut ocupă şi funcţia de membră a consiliului de administraţie al Signal Iduna Asigurări.

    ► Am avut întotdeauna o pasiune faţă de ceea ce înseamnă date şi cifre, ceea ce m-a ajutat foarte mult, în general, în activitatea mea profesională şi punctual să conectez zona de marketing cu cea de vânzări. Mi-am început călătoria profesională în lumea fascinantă a publicităţii, dar ulterior am decis să fac o schimbare îndrăzneaţă şi am intrat în aria asigurărilor. Am avut ocazia să mă implic într-un domeniu care să îmi permită să fiu creativă, să construiesc legături puternice şi să aduc valoare reală pentru oameni şi companii.

    ► Traseul meu profesional a fost o călătorie uneori surprinzătoare, dar întotdeauna plină de oportunităţi. Chiar dacă există diferenţe notabile între aşteptările mele iniţiale şi parcursul real, au fost adesea resurse constructive pentru dezvoltarea şi atingerea obiectivelor profesionale. Schimbarea către industria asigurărilor, cât şi evoluţia de la publicitate la marketing şi comunicare, apoi CRM şi vânzări, a fost o decizie strategică de a explora un domeniu nou.

    ► Privind înainte către următorii 20 de ani, anticipez că societatea va trece prin transformări accelerate şi profunde. Tehnologiile digitale vor domina major peisajul, influenţând modul în care interacţionăm cu clienţii şi ne promovăm produsele şi serviciile. Personalizarea şi rolul acestora vor deveni tot mai importante, iar integrarea inteligentă a datelor şi a tehnologiilor emergente, precum inteligenţa artificială şi realitatea augmentată, va fi esenţială pentru succesul tuturor companiilor, mai ales a celor din domeniul asigurărilor.

  • Cine este românul din spatele celei mai mari tranzacţii de închiriere ca valoare pe piaţa de birouri, un contract de 57 de milioane de euro pe 15 ani cu o companie germană

    Companiile din tech reprezintă un jucător important pe piaţa de birouri din Capitală. Centre software, de cercetare şi dezvoltare sau backoffice, toate recrutează anual mii de angajaţi. Pandemia şi munca în sistem hibrid a mai încetinit din avânt, însă noile clădiri construite de cei mai mari dezvoltatori atrag nume grele.

    Cererea netă de spaţii de birouri din Bucureşti din trimestrul al doilea a depăşit pentru prima dată în ultimii doi ani tranzacţiile de reînnoire şi renegociere a contractelor existente, evoluţie care are un impact pozitiv asupra ratei de neocupare, în condiţiile în care în acest an nu fost livrat niciun proiect de birouri noi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Aproximativ 77.000 metri pătraţi de birouri au fost tranzacţionaţi în Bucureşti în al doilea trimestru al acestui an, cererea netă înregistrând o revenire puternică, cu o cotă de 62% din volumul tranzacţionat, cea mai mare pondere trimestrială din T1 2022 şi până în prezent.

    De această dată, unităţile de învăţământ au ocupat prima poziţie în topul contractelor de închiriere – Genesis Collage a contractat în Petrom City 10.000 mp, spre exemplu.

    Sectorul farmaceutic şi medical a fost cel mai activ din punctul de vedere al suprafeţei de birouri noi tranzacţionate, cu o pondere de 19% din total (15.300 metri pătraţi), pe locul al doilea plasându-se companiile din IT&C, cu 18% din total (14.500 metri pătraţi). Companiile de servicii profesionale şi cele din domeniul industrial şi manufacturier au contractat noi spaţii de birouri în prima jumătate din 2024.

    Dar în 2024 principala noutate a venit din Dimitrie Pompeiu – dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care a încheiat cea mai mare tranzacţie de închiriere ca valoare pe piaţa de birouri, un contract de 57 de milioane de euro pe 15 ani cu gigantul german Infineon, a demarat în august lucrările de construcţie la clădirea One Technology District. Aceasta este una dintre foarte puţinele clădiri dezvoltate de la zero pentru un singur chiriaş – cazuri precedente au mai fost doar Dacia/Renault cu Renault Business Connected sau clădirea UniCredit din Expoziţiei, ambele cazuri implicând dezvoltarea de la zero şi ulterior închirierea lor.

    „Va fi cel mai mare centru de cercetare-dezvoltare pentru semiconductori din sud-estul Europei. Este o realizare extraordinară pentru România şi pentru Bucureşti ca destinaţie de business. A fost un proces extrem de lung, care a durat aproape trei ani“, a spus Mihai Păduroiu, CEO-ul diviziei Office a One United Properties. Clădirea va avea peste 20.000 de metri pătraţi închiriabili, în baza specificaţiilor prevăzute de Infineon, care împreună cu o serie de consultanţi au sondat piaţa locală şi au vorbit cu majoritatea dezvoltatorilor de birouri din Bucureşti, solicitând respectarea unor criterii financiare şi tehnice.

    Noua clădire de birouri dezvoltată vine cu un sistem inedit de climatizare, care va duce imobilul la un nivel foarte ridicat de sustenabilitate. „Am adus la masă expertiza noastră din ultimii trei ani pe zona de sustenabilitate şi am reuşit să implementăm un sistem în premieră, de geo-exchange, care înlocuieşte integral o soluţie clasică de climatizare. Acest sistem reprezintă un sistem de pompă de căldură care foloseşte ca agent termic primar temperatura constantă a scoarţei Pământului. Face, practic, un transfer de căldură cu pământul.“ Astfel, va fi forată o serie de aproape 300 de puţuri sub clădire, pe toată amprenta sa, la o adâncime de 120 de metri. Prin aceste puţuri, se creează o reţea prin care circulă agent termic performant şi care foloseşte temperatura constantă de la acea adâncime a scoarţei pământului. Împreună cu sistemul de pompe de căldură, încălzesc şi răcesc integral clădirea de birouri, în funcţie de nevoile anotimpului, fără să mai fie nevoie de gaz sau de infrastructura care vine la pachet cu combustibilul fosil. Decizia implementării acestui sistem a venit ca urmare a faptului că Infineon, prin brieful prezentat, a impus un nivel foarte ridicat de sustenabilitate la nivelul clădirii, cu emisii cât mai scăzute, plecând de la un standard de certificare LEED Platinum. One United Properties implementează de aproximativ patru ani acest sistem geo-exchange în proiectele rezidenţiale pe care le dezvoltă. Eficienţa este însă mai mare într-o clădire de birouri, unde necesarul de apă caldă este foarte mic, iar nevoile de rece şi cald sunt constante, spre deosebire de locuinţe. Economiile pe perioada contractuală depăşesc un milion de euro, conform calculelor One United Properties.

    „De asemenea, au solicitat o locaţie restrânsă ca perimetru, având în vedere că ei angajează o forţă de muncă extrem de specializată, ingineri cu un profil foarte nişat.“ Infineon este prezentă în Bucureşti de aproape douăzeci de ani, iar majoritatea angajaţilor era deja familiarizată cu o anumită zonă, mai exact Floreasca – Barbu Văcărescu – Pipera. „În primă etapă, noi am sugerat proiectul nostru din Cotroceni, deoarece acolo eram deja în lucru cu faza a doua a lucrărilor şi ar fi fost o potrivire aproape perfectă. Dar o organizaţie performantă ca Infineon prioritizează resursa umană, aşa că a optat pentru o localizare mai aproape de dorinţa majorităţii angajaţilor, motiv pentru care noi a trebuit să cumpărăm un teren în zona Dimitrie Pompeiu.“

    Terenul a fost cumpărat de la Immofinanz, dezvoltator preluat de cehii de la CPI. Discuţiile exclusive între One United şi Infineon au început în urmă cu un an şi jumătate, compania având nevoie destul de urgent de un mediu de lucru nou. Contractul, achiziţia terenului şi toate celelalte etape a trebuit îndeplinite cât mai repede posibil. „Execuţia efectivă a construcţiei durează între 20 şi 24 de luni. Clădirea este într-o zonă accesibilă, se poate lucra intens, există acces facil pentru utilaje. Astfel, trebuie livrată până în 2026.“

    One United realizează in-house toată partea de proiectare şi antrepriză generală a proiectelor pe care le dezvoltă, ceea ce ajută la optimizarea produselor şi la adaptarea rapidă la piaţă.

    „În continuare ne confruntăm cu dificultăţi foarte mari din punctul de vedere al volatilităţii preţurilor atât la materiale, cât şi la forţă de muncă, ce a devenit foarte scumpă. La acestea se adaugă şi dobânzile. Noi trebuie să ne asigurăm că nu depăşim bugetul şi termenii contractuali“, spune executivul.

    „În continuare ne confruntăm cu dificultăţi foarte mari din punctul de vedere al volatilităţii preţurilor atât la materiale, cât şi la forţă de muncă, cARe a devenit foarte scumpă. La acestea se adaugă şi dobânzile. Noi trebuie să ne asigurăm că nu depăşim bugetul şi termenii contractuali.“

    Mihai Păduroiu, CEO-ul diviziei Office în cadrul One United Properties

    Tranzacţia dintre One United şi Infineon a fost intermediată de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Infineon este un lider global în domeniul semiconductorilor pentru sisteme de putere şi IoT, cu peste 58.600 de angajaţi la nivel mondial. Infineon Technologies a intrat în România în 2005, odată cu deschiderea unui centru R&D în Bucureşti. Compania este prezentă şi în Iaşi, iar în total în România are peste 500 de angajaţi.

    One United Properties mai are în dezvoltare o serie de proiecte mixed-use în toate zonele Bucureştiului. În aproape oricare dintre ele poate fi introdusă o componentă de birouri, spune Mihai Păduroiu. „Avem un portofoliu mare de terenuri şi putem introduce birouri aproape oriunde. Poate fi vorba, de asemenea, şi de un spital sau de funcţiuni mixte, de exemplu birouri cu hotel. Ne putem adapta la orice fel de cerere.“

    La nivelul pieţei, există în continuare terenuri disponibile pentru birouri, dar, din cauza problemelor legate de urbanism, ele nu pot fi dezvoltate în perioada următoare. Etapa de autorizare a unor asemenea proiecte durează minimum trei ani.

    Bucureştiul rămâne una dintre cele mai atractive destinaţii de business din Europa, astfel că cererea de clădiri birouri moderne rămâne solidă. Multinaţionalele trebuie să-şi desfăşoare activitatea în clădiri verzi, sustenabile, iar aceşti factori generează în continuare cerere pentru spaţii de birouri, remarcă Mihai Păduroiu. „În Bucureşti, avem o situaţie specială privind autorizarea proiectelor, avem dobânzi mari şi destul de puţine locaţii unde se poate construi la scară mare, unde se pot construi business parkuri. Împreună cu şocul generat de pandemie, majoritatea jucătorilor mari au intrat în expectativă, ceea ce generează o situaţie destul de ciudată, pentru că oamenii au impresia că se lucrează în continuare de acasă şi nu mai e nevoie de spaţii de birouri, însă în realitate este nevoie, oamenii se întorc la birou.“

    O singură preînchiriere de peste 20.000 mp după pandemie: Infineon la One Technology District

    În următorii doi ani, Bucureştiul are zero livrări de birouri programate, ceea ce reprezintă o premieră istorică în ultimele două decenii. Cererea, în acest moment, nu este aliniată cu realitatea, iar atunci când companiile vor vedea că nu mai au soluţii, vor începe să acţioneze, este de părere Mihai Păduroiu.

    „Toţi jucătorii – companii, dezvoltatori, autorităţi – ar trebui să se aşeze la masă şi să găsească nişte soluţii pentru că altfel ştirbim atractivitatea Bucureştiului. Dacă cineva caută acum un spaţiu ultramodern de 5.000-1.000 de metri pătraţi de birouri, nu găseşte.“ Pandemia, creşterea dobânzilor, scumpirea materialelor, munca de acasă, dar şi lipsa acută de autorizaţii de construire din ultimii patru ani au pus atât de multă presiune pe piaţa birourilor din Capitală, încât acesta este primul an în care niciun dezvoltator nu va livra o clădire mare de birouri.

    În 2024 primul semestru a venit cu zero proiecte noi de birouri, însă anterior prima jumătate dintr-un an era o perioadă importantă de livrări. Nici a doua jumătate a anului nu va aduce schimbări, un singur proiect fiind aşteptat, dar şi acesta fiind unul de mici dimensiuni şi construit ca o componentă. „Clădirea AFI Loft este singurul proiect de birouri care va fi livrat în 2024, astfel că în acest an vom avea cea mai mică ofertă de spaţii de birouri noi din ultimii 25 de ani“, a spus Eduard Turcoman, director office agency la Cushman & Wakefield Echinox.

    După aproape cinci ani în care livrările au scăzut treptat, abia în 2024 dezvoltatorii au început să anunţe noi proiecte, însă care vor fi livrate abia peste doi sau trei ani. Spre exemplu, în primăvară, Vastint anunţa demararea lucrărilor la faza a doua a Timpuri Noi Square, cei de la One United au venit cu anunţul legat de One Technology District, viitorul sediu Infineon. La început de septembrie, cehii de la PPF urmează să anunţe oficial demararea lucrărilor la The Arc, proiect care iniţial era aşteptat să demareze în 2022.

    În prima jumătate a acestui an s-a consemnat o activitate puternică de închiriere, cu 168.000 metri pătraţi contractaţi în Bucureşti, marcând o scădere de doar 11% faţă de S1 2023. Din această suprafaţă, 82.100 metri pătraţi reprezintă cerere nouă, ceea ce înseamnă că în prima jumătate a anului companiile au închiriat birouri noi pentru 8.000 de angajaţi. Suprafaţa medie a unei tranzacţii în cazul contractelor pentru spaţii noi a fost de peste 1.100 metri pătraţi.

    „Activitatea de închiriere de pe piaţa de birouri este în creştere în toată Europa, în condiţiile în care companiile s-au adaptat la modul de lucru hibrid şi tot mai mulţi angajaţi revin birouri. Privim cu optimism spre a doua jumătate a anului şi spre următorii ani, în ceea ce priveşte evoluţia cererii de spaţii de birouri, mai ales pentru clădirile premium, de clasa A. Acestea sunt preferate datorită accesului facil la mijloacele de transport în comun, a ofertei variate de servicii şi facilităţi pentru chiriaşi, precum şi a respectării celor mai înalte standarde ESG. De exemplu, în zonele ultracentrale – Piaţa Victoriei, Bulevardul Aviatorilor, Floreasca sau Dorobanţi – rata de neocupare în clădirile clasa A a scăzut considerabil, ajungând la 5%, ceea ce reflectă interesul crescut al companiilor pentru aceste spaţii“, explică Mădălina Cojocaru, partner office agency, în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

    Rata medie de neocupare din Bucureşti şi-a continuat trendul descendent înregistrat în ultimele trimestre, atingând un nivel de 14,2%, cu scăderi suplimentare aşteptate până la sfârşitul anului din cauza ofertei noi extrem de limitate.

    Chiria de referinţă din zona CBD a Capitalei a consemnat o uşoară scădere de 0,50 euro, până la 21,50 euro/mp/lună, în timp ce pe celelalte subpieţe nivelul chiriilor au fost stabile.

    Suprafaţa de spaţii în construcţie rămâne limitată, proiecte totalizând 88.400 metri pătraţi închiriabili fiind în diferite stadii de dezvoltare. Pentru acest an este programată livrarea unei singure clădiri, AFI Loft, cu o suprafaţă de 15.000 metri pătraţi.    ■

  • Deşi Guvernul promitea că anul acesta va fi linişte fiscală şi nu vom avea probleme, am ajuns în situaţia în care firmele şi persoanele fizice sunt într-un adevărat iureş fiscal, care este posibil să aibă continuare şi anul viitor

    Guvernul a promis linişte fiscală în 2024, dar deja s-au operat mai multe modificări ale codului fiscal decât în 2023, aşa cum arată numărătorile consultanţilor fiscali. Peste companii şi persoane fizice a venit un iureş de modificări pe partea de digitalizare a ANAF, de la e-Factura la e-TVA şi e-Transport. Vara, puţin mai liniştită, dar marcată de discuţiile de reducere a deficitului bugetar, s-a încheiat şi este cert că întrebarea nu este dacă vor fi modificări în legislaţia fiscală în toamnă. Întrebările sunt doar care vor fi acestea şi cum se va corecta deficitul bugetar al statului începând cu 2025. La ce se aşteaptă mediul de business pe plan fiscal în această toamnă?

    Creşterea de taxe din 2025 a devenit secretul lui Polichinelle, acel secret pe care îl ştie toată lumea deja. Coaliţia de guvernare, însă, cu atenţia îndreptată spre alegerile electorale de la final de 2024, spune că în niciun caz nu vor creşte taxe nici din 2025, şi mai ales, nu va creşte TVA sau impozit pe venit.

    Trei tururi de scrutin – primul tur la alegerile prezidenţiale, europarlamentarele şi al doilea tur la prezidenţiale – au în faţă liderii coaliţiei PSD-PNL şi au planuri să guverneze împreună şi după alegeri, aşa cum au indicat ambele tabere. În acest context, promisiunile sunt clare: „Este exclus ca TVA să se mărească, este total incorect ca într-o societate civilizată o povară să fie egală pentru toată lumea, bogaţi şi săraci”, spune Marcel Ciolacu, liderul PSD şi premierul României, dar şi candidatul social-democraţilor la funcţia de preşedinte.

    În acelaşi timp, este clar că deficitul bugetar va trebui să scadă de la un nivel de 7-8% din PIB în 2024, mult peste ţinte. Este un punct de plecare înalt, ceea ce înseamnă că şi scăderea va trebui să fie mai abruptă. De unde poate creşte valoarea încasărilor de la buget, într-un termen relativ scurt, astfel încât să scadă deficitul dacă nu din creşteri de taxe? se întreabă analiştii financiari.

    Deficitul buegtar este în aer
    Bugetul consolidat al statului în perioada 2014-2024.

    Deficitul bugetar ar putea să atingă 7-8% din PIB în 2024, dacă se continuă tendinţa de la şapte luni din an. Veniturile au crescut peste aşteptări, impulsionate de vânzări, creşteri de salarii private şi publice, creşteri de pensii sau din business. Pe de altă parte, cheltuielile au sufocat veniturile suplimentare, pentru că guvernul, în an electoral, a crescut cheltuielile sociale, cum ar fi salariile bugetarilor şi pensiile. De asemenea, datoria publică a crescut şi guvernul plăteşte mai mult pentru administrarea ei: dobânzi şi rostogolirea datoriei vechi.

    Instituţiile internaţionale şi creditorii României au răbdare cu deficitul bugetar, deşi a fost mult peste ţinte în 2023 şi la fel va fi şi în 2024. După ce va trece presiunea alegerilor, însă, cu riscul ca dobânzile să crească şi mai mult, asupra capului, guvernul, indiferent care va fi, va trebui să se uite la reducerea deficitului bugetar. Or, nu există decât trei modalităţi de reducere a deficitului: creşterea veniturilor la buget, scăderea cheltuielilor sau ambele.

    Scăderea de cheltuieli este complicată, pentru că cele mai importante cheltuieli ale guvernului sunt cu salariile bugetarilor şi cu pensiile, plăţi care au fost umflate destul de puternic în prag de alegeri: numai cheltuielile cu pensiile vor creşte cu 26% după recalcularea din septembrie. În mod tradiţional, guvernul s-a uitat mereu la investiţii atunci când a fost nevoit să taie din cheltuieli, dar acum situaţia este mai complicată: din fondurile europene clasice şi din fondurile Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), plus alte fonduri, România ar trebui să aibă o infuzie de circa 100 mld. euro până în 2030. Iar aceste fonduri au impact şi asupra bugetului naţional, pentru că pentru finanţările europene este nevoie şi de cofinanţarea naţională. În consecinţă, dacă nu vrea să piardă fonduri europene, guvernul nu se poate atinge de cheltuieli de investiţii conexe fondurilor UE.

    De asemenea, măsuri de economii la bunuri sau servicii au mai fost adoptate, însă în realitatea bugetară cheltuielile nu s-au corijat.

    Fără măsuri dureroase, cum a fost tăierea salariilor bugetarilor cu 25% de către guvernul Emil Boc, deficitul bugetar nu s-a corectat de-a lungul vremii prin reduceri marginale de cheltuieli.

    Datoria publică a României a explodat după pandemie, de la 35% din PIB în 2019 la aproape 53% din PIB în mai 2024, ultimele date publicate de Ministerul Finanţelor. Acum patru ani, economiştii ar fi spus că un nivel de peste 45% din PIB este deja o linie roşie a datoriei pentru o economie ca România, însă pandemia şi crizele care au urmat a dat peste cap toate calculele. Numai de la începutul lui 2024 s-au adăugat 80 mld. lei (16 mld. euro) la datoria publică a României.

    Rămâne, în acest caz, discuţia reducerii deficitului şi cu ajutorul creşterii veniturilor peste creşterea care vine automat din avansul economic: cu cât activitatea economică creşte, ar trebui, în teorie, ca veniturile la buget să crească direct proporţional. Doar că, în acest caz, nu este destul şi guvernul va trebui să vină cu o serie de măsuri pentru a da un impuls mai mare veniturilor. Mai mult, creşterea economică începe să dispară, cel puţin în prima jumătate din 2024, când economia a crescut numai cu 0,7%, în loc de creşteri de 2-3%, cât ar fi sperat guvernul.

    Guvernul speră, aşa cum şi-a şi bugetat, la o creştere a veniturilor bugetare din digitalizarea ANAF – e-Factura, SAF-T, e-TVA etc. Nu va fi destul, cred toţi analiştii financiari de la principalele bănci din România, şi mai mult ca sigur vor fi creşteri de taxe din 2025, spun ei.

    „Dacă mai spune vreun politician anul acesta că impozitele nu vor creşte la anul să ştiţi că minte, oricare ar fi el, de la prim-ministru la ultimul angajat al guvernului. Vor creşte sigur, probabil începând cu TVA. Tot ce spun s-a discutat deja cu instituţiile financiare internaţionale şi ştiu asta de la instituţiile financiare internaţionale, că doar nu o să spună guvernul în an electoral”, a spus Dan Bucşa, economistul-şef pe Europa Centrală şi de Est al UniCredit Bank.

    Guvernul a avut o întâlnire şi cu mediul de afaceri în cadrul căreia a dat asigurări că nu vor creşte taxele din 2025 şi că ajustarea deficitului buegtar din 20205 şi anii următori se va face pe partea de cheltuieli. Reprezentanţii mediului de afaceri sunt însă sceptici, pentru că, aşa cum remarcă ei, nu este prima dată când guvernul coaliţiei PSD-PNL dă asigurări că nu vor fi modificări fiscale şi apoi acestea se produc. „Am fost asiguraţi că vom fi consultaţi în privinţa acordului de reducere graduală a deficitului la mai puţin de 3%, în următorii şapte ani, care se negociază cu Comisia Europeană. Am luat ca atare mesajul premierului şi sperăm să se poată ţine de cuvânt. Nu ascund că există un oarecare scepticism din partea mediului privat şi temerea că, după alegeri, lucrurile vor intra rapid pe o pantă accelerată de consolidare fiscală. În măsura în care consultările au loc şi vedem materializându-se acest plan în direcţia celor anunţate de premier, atunci probabil că aceste temeri se vor disipa”, a spus, după consultările de la guvern, Radu Burnete, directorul executiv al Concordia, una dintre cele mai mari confederaţii de business din România.

    De altfel, Marcel Ciolacu, în primul său interviu ca premier, dădea asigurări că nu vor creşte taxele: „Nu venim cu taxe noi. Este posibil să fie mărire de acciză la ţigări, o mărire de redevenţe”, a spus Marcel Ciolacu, în august 2023, la Aleph News. În toamna aceluiaşi an, apoi, a intrat în vigoare cel mai mare pachet fiscal de după Revoluţie, cu creşteri de TVA până la cota standard la unele produse care aveau cote reduse, taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari sau taxa suplimentară pe profitul băncilor.

    România s-a angajat, încă de la semnarea acordurilor de aderare la Uniunea Europeană, că se va încadra în limitele impuse de UE pentru stabilitate. În acest caz, conform tratatelor actuale, statele membre ale Uniunii Europene nu pot depăşi un deficit bugetar de 3% din PIB. România se va îndrepta, însă, spre 7-8% din PIB în 2024, un nivel mult peste ţintele asumate.

    Ţara deja este în procedură de deficit excesiv începând cu 2019, cu un an înainte de pandemie, de când a înregistrat un deficit bugetar de 4,6% din PIB. Guvernul negociază acum un nou acord cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani, cu 0,74 puncte procentuale pe an. Conform matematicii, punctul de plecare ar fi un deficit bugetar de peste 8% în 2024.

    Guvernul însă, aşa cum au explicat ministrul de finanţe Marcel Boloş şi premierul Ciolacu, trebuie să meargă în această toamnă la Bruxelles cu un plan concret, pe partea fiscală, de reducere a deficitului bugetar. Măsurile nu au fost anunţate public până în acest moment şi toată lumea se întrebă care vor fi. Se ştie astăzi că guvernul a promis mediului de afaceri că vor fi măsuri pe partea de cheltuieli bugetare. Spaţiul de manevră, însă, este extrem de mic la cheltuieli, fără măsuri care să taie în carne vie.

    Chiar şi într-un scenariu în care nu ar creşte taxele, coaliţia a spus, mai printre rânduri, mai printre dinţi: excepţiile fiscale sunt în vizor. Cele mai importante excepţii fiscale sunt reducerile de TVA pentru anumite produse sau servicii. În acest moment, după ce au fost eliminate mai multe cote reduse de TVA de la 1 ianuarie 2024, a mai rămas cota de 9% la alimente şi băuturi fără alcool sau zahăr adăugat, la medicamente şi apartamente mai ieftine de 120.000 de euro. De asemenea, mai este o cotă redusă de 5% pentru cărţi, ziare, reviste şi lemne de foc. De asemenea, aşa cum cred şi consultanţii fiscali, în vizor este şi regimul microîntreprinderilor. Plafonul pentru a beneficia de regimul fiscal de microîntreprindere, cu impozit pe venit de 1% sau 3%, a scăzut deja de la 1 milion de euro la 500.000 de euro şi este posibil să meargă mai jos, în încercarea guvernului de a aduce mai multe venituri. După ce guvernul a măturat o parte din facilităţile fiscale din IT, construcţii şi agro, cele care au mai rămas – la salarii sub 10.000 de lei brut şi reducerea de la plata CAS – ar putea să intre în colimator.

    Paradis fiscal
    Ponderea veniturilor din taxe şi contribuţii în PIB în ţările UE

    Dincolo de deficitul bugetar care este în aer, România are o situaţie care nu poate fi contestată: colectează cel mai puţin din Uniunea Europeană ca taxe şi impozite, raportat la PIB – 27%. Doar Irlanda are o pondere mai mică, dar ţara este o excepţie statistică, cu un PIB umflat puternic de sediile giganţilor tech americani de la Dublin, atraşi tocmai de taxele mici. În rest, media europeană este de 41% din PIB taxe şi contribuţii colectate.

    În paralel, guvernul încearcă să mai aducă bani la buget şi în 2024, în vreme ce cheltuielile cresc mai mult decât dublu faţă de programare. Cea mai recentă încercare este amnistia fiscală, care promite ştergerea dobânzilor şi penalităţilor, dacă se plăteşte principalul până la 25 noiembrie. Pentru cei care au plătit deja la timp, guvernul promite o bonificaţie de 3%, acordată ca un credit fiscal. Pentru persoane fizice, reducerea este mai mare şi chiar din datoriile efective: 50% ştergere de datorii dacă acestea sunt sub 5.000 de lei şi reducere de 25% dacă datoriile, plătite până la aceeaşi dată, depăşesc 5.000 de lei. Guvernul speră astfel să aducă la buget aproape 10 mld. lei. Din aceştia, 1 mld. de lei ar urma să vină din anumite economii la buget, cum ar fi la achiziţii de mobilă sau cursuri de formare profesională a angajaţilor bugetari. Măsurile din această toamnă sunt însă cu două tăişuri, pentru că amânarea unor cheltuieli pentru 2025 nu înseamnă decât o reducere mai abruptă a deficitului. De asemenea, bonificaţia de 3%, de exemplu, ar urma să fie acordată în 2025, deci un angajament de plată suplimentar pentru buget.

    Se anunţă o toamnă fiscală complicată, în concluzie. Toate discuţiile şi deciziile se vor desfăşura sub bagheta alegerilor electorale, iar mediul de afaceri aşteaptă să vadă care vor fi măsurile de corectare a deficitului bugetar şi care vor avea un impact asupra businessului. Companiile ştiu în mod cert că trebuie să îşi pună centura de siguranţă, însă, cel puţin în acest moment şi până după ce trece presiune alegerilor, nu va şti cât de mult va trebui strânsă.  

     

    Ce alte pârghii de colectare a veniturilor mai are guvernul în afară de taxe
    Cum arată veniturile nefiscale pe principalele categorii în bugetul pe 2024 vs. execuţia din 2023.

    Guvernul, în afară de taxe, impozite, contribuţii şi fonduri europene, mai are categoria de venituri nefiscale, care se duc spre 10% din totalul veniturilor la bugetul general consolidat. Este vorba, printre altele, de venituri din amenzi, chirii, patrimoniu de stat sau dobânzile pe care Trezoreria la încasează pentru depozite. La venituri nefiscale intră şi profiturile companiilor de stat, din care cele mai importante sunt de la companiile de energie unde statul are diverse participaţii.

  • Situaţie incredibilă: un afacerist brazilian şi-a dat agentul imobiliar în judecată, după ce acesta i-a vândut casa. Care este motivul şi ce legătură are cu acest subiect miliardarul Jeff Bezos, şeful Amazon

    Leo Kryss, un magnat brazilian din lumea electronicelor, şi-a scos la vânzare casa – un conac de lux din Miami – pentru 85 de milioane de dolari. Ofertele au întârziat să apară, iar agentul său imobiliar l-a convins să reducă preţul cu şase milioane pentru că a găsit un client dispus să încheie tranzacţia, fără să să îi spună că misteriosul cumpărător este Jeff Bezos, şeful Amazon, şi al doilea cel mai bogat om din lume. Acum afaceristul american şi-a dat agentul imobiliar în judecată şi pretinde daune de şase milioane de dolari, scrie Daily Mail.

    Jeff Bezos, şeful Amazon, a început din încă din 2023 să facă achiziţii imobiliare pe bandă rulantă, iar conacul afaceristului brazilian a devenit cel mai recent trofeu imobiliar adăugat la portofoliul miliardarului.

    Bezos a cumpărat pentru 68 mil. dolari o casă şi pe o celebră insulă privată supranumită „Buncărul Miliardarilor”, unde au început să se adune tot mai mulţi super-bogaţi şi vedete printre care Ivanka Trump sau Tom Brady.

    Jeff Bezos, a cărui avere depăşeşte în prezent 200 mld. dolari, intrase deja în atenţia ziarelor locale după ce cumpărase în 2023 o casă de lângă conacul afaceristului brazilian, pentru 68 mil. dolari.

    Leo Kryss, care a făcut avere Tectoy – compania sa de electronice – a cumpărat conacul de lux cu şapte dormitoare pentru 28 mil. dolari în 2014. Încă de atunci, omul de afaceri era încrezător că crama, biblioteca, teatrul şi piscina conacului vor contribui la obţinerea preţului cerut de 85 de milioane de dolari atunci când a fost listată în luna mai a anului trecut.

    Insula de 50.000 de hectare a cunoscut zeci de ani de creştere vertiginoasă a preţurilor locuinţelor, alimentată de industria tehnologică înfloritoare din Miami. Dacă în 1982 o casă pe insulă s-a dat pentru 1,4 mil. dolari, în 2023 proprietăţile se vindeau cu sume ce ajungeau la 70 mil. dolari.

    Insula este accesibilă doar printr-un singur pod păzit şi este protejată de o forţă de poliţie privată care patrulează comunitatea non-stop pe jos, pe cer şi pe uscat.

    Rezidenţii se bucură de acces la un country club exclusivist şi la un teren de golf privat cu 18 găuri, aflat la doar 13km distanţă de South Beach din Miami.

    Cu un preţ mediu al casei de 29,5 milioane de dolari şi doar 41 de case, Indian Creek a fost catalogată drept „cel mai exclusivist municipiu din lume”.

     

     

  • Industria de 2 miliarde de euro din România care 90% merge la export s-a prăbuşit în ultimii ani. Producţia a scăzut cu 35% şi se cere intervenţia statului VIDEO

     Industria mobilei, sectorul economic unde producţia ajunge anual la o valoare de circa 2 miliarde de euro, din care 90% merge la export, se confruntă cu dificultăţi. Sectorul a început să scadă, iar rezultatul s-a văzut atât la importuri cât şi la exporturi. Potrivit lui Dumitru Blaga, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România, în ultimii şapte ani, producţia s-a diminuat cu 35%.

    „În 2022, producţia de mobilă a a avut o scădere de 12% la nivel naţional, exporturile au scăzut cu 2,6% şi importurile au crescut cu 1,5. Din 2016 şi până în 2023, valoarea producţiei a scăzut cu 35%, este ruşinos” a declarat Dumitru Blaga, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România, la ZF Live.

    Printre măsurile necesare pentru revitalizarea producţiei şi oferirea unui imobold sectorului ar trebui să se regăsească subvenţiile şi investiţii noi din partea statului. Dumitru Blaga este de părere că sectorul mobilei ar trebui tratat ca un sector strategic al economiei, pentru că doar astfel se pot asigura stabilitatea şi randamentul economic pe termen lung.

    „Putem creşte această producţie dacă autorităţile şi guvernanţii îşi dau seama ca industria are nevoie de ajutor.  Trebuie să vedem această industrie ca pe una strategică, pentru a avea siguranţa prelucrării lemnului în România. Este nevoie de subvenţii în industria mobilei, totodată este nevoie de investiţii pentru a ne creşte productivitatea”a mai spus Dumitru Blaga, în cadrul emisiunii ZF Live realizată cu sprijinul Orange Business.

  • Cea mai bogată familie din America creează super-miliardari pe bandă rulantă. Pentru prima dată în istorie, doi moştenitori ai clanului au ajuns să controleze averi de peste 100 mld. dolari fiecare, adăugând doar anul acesta, fiecare, peste 30 mld. de dolari

    Familia Walton, cea mai bogată din SUA, a reuşit să adune în timp o avere colosală de peste 300 mld. dolari, care vine mai ales din acţiunile Walmart – cel mai mare retailer din lume – pe care familia le controlează. Graţie creşterii fulminante a companiei din acest an, pentru prima dată în istorie, Jim Walton, cel mai tânăr fiu al fondatorului Walmart şi Rob Walton, cel mai în vârstă dintre moştenitori, au ajuns să controleze fiecare averi de 102,5 şi 104,2 mld. dolari, fiind imediat urmaţi de Alice Walton, sora mai mică, cu o avere de 99,7 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Familia Walton se află de mult timp în topul celor mai bogate familii din lume, care controlează aproximativ 350 mld. dolari. Fiecare dintre cei trei fraţi a adăugat în acest an aproape 30 de miliarde de dolari la averea lor netă.

    Cândva rezervată şi discretă cu privire la averea sa imensă, familia a început recent să investească bani într-o serie de domenii noi. Rob Walton a cumpărat echipa de fotbal american Denver Broncos în 2022, plătind o sumă record de 4,65 miliarde de dolari pentru echipă. Membrii familiei au cheltuit, de asemenea, sume colosale pentru transformarea oraşului natal Bentonville, Arkansas, odinioară adormit, într-un centru artistic şi sportiv în aer liber.

    Acţiunile Walmart au crescut cu 53% în acest an, pe fondul creşterii zonei de e-commerce, care a atras milioane de clienţi din clasa de mijloc, în căutare de cumpărături mai ieftine..

    În mod surprinzător, niciunul dintre cei trei moştenitori nu este implicat în operaţiunile de zi cu zi ale companiei şi nici nu face parte în prezent din consiliul de administraţie al Walmart.

    Rob Walton, care a fost cel mai longeviv membru al consiliului de administraţie al Walmart, s-a retras la începutul acestui an, în timp ce Jim Walton este preşedinte al Arvest Bank Group, creditorul regional fondat de familie cu peste 260 de sucursale în trei state.

    Alice Walton, o colecţionară avidă de artă, a depăşit-o recent pe moştenitoarea L’Oreal, Francoise Bettencourt Meyers, devenind cea mai bogată femeie din lume.

  • Luptă tot mai aprigă pentru avere în cadrul uneia dintre cele mai bogate familii din lume, după ce fondatorul imperiului de miliarde de dolari s-a retras din activitate

     

    Rupert Murdoch, în vârstă de 93 de ani, este cunoscut pentru două lucruri: personalitatea ieşită din comun şi faptul că a fondat unul dintre cele mai mari imperii de media – din care fac parte Fox News şi tabloidul britanic The Sun – cu care a ridicat şi a coborât pe scena politică politicieni importanţi din rândul aripei americane a conservatorilor. Influenţa sa şi luptele de putere din interiorul familiei sale a fascinat şi fascinează în continuare, mai ales după lansarea popularului serial HBO, Succession, care a fost parţial inspirat de familia Murdoch. În viaţa reală, un nou război stă să înceapă în sânul familiei Murdoch, după ce Rupert şi-a anunţat retragerea în urmă cu un an, scrie Bloomberg.

    Imediat după ce şi-a anunţat retragerea au început să apară întrebri cu privire la cine va prelua masivul imperiu de media al lui Murdoch. Mogulul australian are şase copii proveniţi din trei căsătorii. Cel mai mare copil al său, Prudence, provine din prima sa căsătorie, în timp ce Lachlan, Elisabeth şi James provin din cea de-a doua. Murdoch are, de asemenea, două fiice, Grace şi Chloe, care provin din cea de-a treia căsătorie a sa cu afacerista Wendi Deng.

    Murdoch deţine aproximativ 40% acţiunile cu drept de vot la Fox Corp. Şi News Corp. Când s-a retras din consiliile de administraţie ale acestora în urmă cu un an, fiul său cel mare, Lachlan – CEO al Fox şi preşedinte al News Corp. – a devenit aparent câştigătorul unei bătălii între fraţi cu privire la cine va prelua afacerile tatălui lor, ceea ce a dat startul luptei în tribunale pentru avere.

    Un trust de familie a decretat că acţiunile vor fi împărţite în mod egal între cei patru copii mai mari după moartea lui Murdoch, fiecare copil primind un loc în consiliul de administraţie, o condiţie acceptată de Murdoch şi de cea de-a doua soţie a sa ca parte a divorţului lor. Toţi cei şase copii ai săi urmează să primească aceeaşi cotă de participare din partea trustului.

    Cu toate acestea, Rupert Murdoch încearcă să modifice înţelegerea pentru a extinde dreptul de vot al lui Lachlan şi pentru a-i oferi controlul exclusiv asupra societăţilor. Fraţii şi surorile mai mari ai lui Lachlan – Prudence, Elisabeth şi James – au contestat modificările la o instanţă de succesiune din Nevada, care se ocupă de procedurile legale privind transferul proprietăţii după decesul unei persoane, pentru a păstra trustul la fel. Rezultatul ar putea determina viitorul imperiului familiei.

    Cum s-a desfăşurat până acum lupta pentru putere?

    În iunie, agentul de succesiuni din Nevada a decis că Murdoch poate face aceste schimbări atâta timp cât o face cu bună credinţă şi în interesul moştenitorilor săi. Murdoch a susţinut că această mişcare va fi în beneficiul copiilor săi, deoarece îi va împiedica pe fraţii lui Lachlan să facă Fox News mai moderată din punct de vedere politic şi să afecteze influenţa sa ca post de ştiri conservator. Prudence, Elisabeth şi James s-au opus şi au susţinut că modificările ar încălca condiţiile iniţiale ale  înţelegerii, afirmând că tatăl lor încearcă să îi priveze pe nedrept de moştenire.

    Deşi Nevada a fost un teren favorit pentru gestionarea companiilor de familie din cauza lipsei impozitelor pe venit şi pe moştenire, ca să nu mai vorbim de protecţia substanţială a vieţii private, acest lucru nu înseamnă că acest caz nu va afecta imaginea familiei Murdoch sau funcţionarea sa internă. Orice scurgeri de informaţii privind procedurile judiciare sau documentele vor genera fără îndoială şi mai multă intrigă în jurul familiei.

    Pentru ce se bat moştenitorii?

    Fiind cea mai vizionată reţea de ştiri prin cablu din SUA, Fox News este una dintre bijuteriile coroanei din imperiul lui Murdoch. Într-un peisaj media dur, marcat de concedieri, Fox News n-a încercat prea tare să concureze cu platformele de streaming rivale. În schimb, s-a concentrat pe ştiri şi sport, evenimente live care i-au permis să se descurce mai bine decât companii precum Paramount Global şi Warner Bros sau Discovery Inc. Participaţiile News Corp., în cadrul publicaţiei Wall Street Journal şi REA, o afacere imobiliară online în Australia, au reuşit, de asemenea, să prospere pe fondul migraţiei către publicitatea digitală.

    Cum s-ar putea termina războiul pentru imperiul lui Rupert Murdoch?

    Dacă instanţa care gestionează succesiunea îi permite lui Murdoch să îi predea controlul lui Lachlan, Fox News va continua probabil să fie cel mai puternic canal de ştiri conservator din SUA. Dacă cei trei fraţi ai lui Lachlan ar câştiga procesul şi ar obţine un control mai mare, rolul lui Lachlan s-ar schimba probabil după moartea tatălui lor. Copiii ar putea duce reţeaua pe un teritoriu nou, mai moderat, şi ar putea schimba radical peisajul media de ştiri – sau chiar ar putea încerca să vândă afacerile familiei.

    După audierea argumentelor, instanţa de succesiune va emite o recomandare – în esenţă, opinia judecătorului cu privire la ce ar trebui să se întâmple în continuare. Partea care pierde poate face apel în termen de 14 zile, ceea ce va duce cazul în faţa unei instanţe districtuale de succesiune; judecătorul respectiv poate fie să anuleze recomandarea judecătorului anterior, declarând-o eronată, fie să o menţină. Una dintre părţi ar putea apoi face apel la Curtea Supremă din Nevada.

    Cum arată imperiul care l-a făcut pe Rupert Murdoch unul dintre cele mai grele nume din media globală?

    Rupert Murdoch s-a născut în Australia şi a crescut pe lângă un tată care era patron de ziar, ceea ce i-a influenţat direct alegerile şi direcţia în viaţă şi business. În timp, Murdoch a construit un ansamblu masiv de instituţii media, reţele de televiziune şi studiouri de divertisment în Australia, SUA şi Marea Britanie. El are o avere netă de 10,6 miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index. Afacerile lui Murdoch au fost legendare, printre acestea numărându-se vânzarea businessului de divertisment 21st Century Fox către Walt Disney Co. pentru 71,3 miliarde de dolari în 2019.

    Ascensiunea lui Murdoch la putere nu a fost lipsită de controverse. În Regatul Unit, s-a descoperit că tabloidele lui Murdoch, inclusiv actualul News of the World, au fost implicate în interceptări telefonice ilegale ale unor celebrităţi, victime ale unor infracţiuni şi membri ai familiei regale britanice la începutul anilor 2000. Fox News s-a confruntat cu o serie de scandaluri de hărţuire sexuală în anii 2010, ceea ce a dus la exodul talentelor şi oamenilor de top, inclusiv al directorului Fox News, Roger Ailes. Fox a fost criticată pentru creşterea diviziunii politice în SUA şi a fost de acord să plătească o despăgubire de 787,5 milioane de dolari pentru defăimare către Dominion Voting Systems, după ce în urma procesului s-a demonstrat că Fox News a raportat în mod fals că maşinile de numărat voturi ale Dominion Voting Systems au fost manipulate pentru a întoarce alegerile din 2020 în favoarea preşedintelui Joe Biden.