Daca proiectul celor de la Besix se afla deocamdata la stadiul de macheta, in alte orase ale tarii hotelurile destinate oamenilor de afaceri se inalta vazand cu ochii. CLUJ: 260 de camere se afla in stadiul de constructie, dintre care aproape jumatate vor fi clasificate la patru stele TARGU-MURES: La nivelul judetului Mures se vor construi peste 250 de camere, dintre care 140 la Targu-Mures. Jumatate dintre acestea vor fi cotate la patru stele. Sursa: Peacock Hotels Global Management
Blog
-
Primele locatii
-
Stele interne
STANDARDE: Majoritatea lanturilor au standarde pentru mai multe categorii de hoteluri. Lantul Golden Tulip are un standard anume – Golden Tulip Hotels – pentru hotelurile de patru stele din marile orase, Golden Tulip Resorts – pentru cele situate in zone turistice si Tulip Inns – unitati de trei stele deschise in orasele cu circulatie mare.
CAMERE: Marile lanturi lucreaza cu mai multe tipuri de camere in acelasi hotel pentru a putea raspunde oricarei nevoi: standard, single, junior suite, apartament, executive etc.
-
Ai 2.000 de minute, cum procedezi?
A fost oferta despre care s-a spus ca ar marca inceputul unei revolutii in telefonia mobila din Romania. Ecourile sloganelor publicitare s-au stins, iar in locul lor o intrebare se insinueaza printre cei iesiti in strada sa-si castige cartela de trei dolari a Cosmote: avem 2.000 de minute, ce ne facem cu ele?
Catalina este unul din cei 190.000 de romani care si-au cumparat o cartela prepay Cosmote, cati avea operatorul grec de telefonie mobila la sfarsitul primului trimestru al lui 2006. Mai exact, a optat pentru deja celebra cartela de trei euro, care le permite utilizatorilor sa vorbeasca 2.000 de minute in interiorul retelei. La inceput a vazut doar avantajele. Acum, insa, telefonul mobil a ajuns pentru ea mai degraba o sursa permanenta de stres.
Primesc seara de seara telefoane de la necunoscuti, de pe alte cartele Cosmote. Exista multi utilizatori care nu au cu cine vorbi si suna la intamplare doar, doar s-or imprieteni cu cineva, povesteste Catalina, marturisind ca, desi nu se zgarceste la convorbiri, nu reuseste sa vorbeasca nici macar un sfert din cele 2.000 minute. Iar toate astea se intampla in conditiile in care mai toti apropiatii sai sunt posesori ai unor cartele Cosmote. In momentul in care a optat pentru oferta operatorului grec de telefonie mobila, Catalina nu a facut altceva decat sa raspunda unei strategii de marketing cu o reteta foarte bine pusa la punct: furnizorul ii da senzatia utilizatorului ca poate folosi aproape nelimitat serviciul in cauza pentru o suma fixa. Totusi, din punct de vedere cantitativ, nevoile sale sunt inferioare maximului oferit de furnizor.
Ideea de a oferi 2.000 de minute pentru o suma modica i-a venit lui Costas Kapetanopoulos, directorul de marketing si comunicare al Cosmote Romania, inspirat fiind de o oferta a lantului de restaurante Pizza Hut. Principiul era urmatorul: pentru un tarif fix, clientii cunoscutului lant aveau libertatea de a-si alege orice specialitate din meniu. Este evident ca oferta Cosmote de inspiratie Pizza Hut a avut un succes imens.
Poate chiar prea mare, din moment ce oferta a fost intrerupta inainte ca aceasta sa ajunga la termenul limita anuntat initial – un fapt fara precedent in campaniile operatorilor de telefonie din Romania. Cifrele vorbesc de la sine: din cei aproximativ 225.000 de clienti castigati de Cosmote in primele trei luni ale lui 2006, cca. 190.000 sunt utilizatori de cartele prepay. De remarcat faptul ca, numai in urma campaniei 2.000 de minute in retea pentru trei euro, Cosmote a vandut circa 100.000 de cartele.
Insa cati dintre clientii care au optat pentru aceasta oferta folosesc toate cele 2.000 de minute? Circa 10% vorbesc toate minutele, considera Tereza Valcan, Corporate Affairs Manager la Cosmote.
Radu Ionescu, directorul general si actionar in compania de marketing online Kinecto, este de parere ca asemenea oferte sunt gandite pe pierdere, in sensul ca, daca toti utilizatorii ar folosi capacitatea maxima disponibila, furnizorul ar pierde bani. In realitate insa, un procent redus din numarul clientilor folosesc la maximum serviciul. Marea majoritate sunt sub acest nivel, comenteaza Ionescu. Profitul realizat de la marea masa de clienti acopera pierderile generate de restul, adauga el, explicand ca scopul final al acestor oferte este atragerea unui numar cat mai mare de clienti.
Pe de alta parte, la acest gen de strategie nu se recurge numai in cazul serviciilor de voce. Ovidiu Roatis, web developer roman stabilit la
In orice caz, filosofia ofertei este aceeasi: o suma lunara fixa si sezatia ca poti folosi serviciul in cauza fara nici un fel de restrictii. Revenind la exemplul cu telefonia mobila, din cele 2.000 de minute disponibile pe luna, utilizatorul mediu poate vorbi cu efort cel mult 400-500 de minute, adica doar un sfert din total. Tot in primavara acestui an si furnizorul de telefonie Zapp a lansat o oferta cu un numar mare de minute incluse pentru convorbiri in retea. Spre deosebire de operatorul cu actionariat elen, oferta Zapp se adreseaza exclusiv platitorilor de abonamente. In cazul Zapp, posibilitatea de a vorbi aproape nelimitat se masoara in 600 si 1.000 de minute, in schimbul unor taxe lunare de patru, respectiv opt dolari.
Printre cei care acorda utilizatorilor mai multe resurse decat ar putea suporta efectiv reteaua se afla si furnizorii de internet, care merg pe un principiu demonstrat din punct de vedere tehnic, si anume ca este putin probabil ca toti abonatii sa fie intr-un anumit moment conectati simultan la Internet. De unde rezulta un spatiu liber in capacitatea retelei, care nu ar fi folosit aproape niciodata. Din ratiuni economice, aceasta marja de manevra, in medie de 30% din largimea de banda, este folosita prin asigurarea serviciilor catre un numar de clienti mai mare decat permite capacitatea tehnica.
Dinu Malacopol, director de internet si date la UPC Astral, spune ca rata de over-subscribing (supra-abonare – n. red.) variaza la nivel de industrie, in functie de interesele fiecaruia, undeva intre jumatate din capacitatea maxima si maximul garantat pentru fiecare client. Capacitatea maxima, prevazuta in contractul cu abonatii rezidentiali sub titulatura de best effort, garanteaza ca atat timp cat procentul abonatilor conectati in acelasi timp este mai mic de 70% (luand o rata de oversubscribing de 30%), viteza maxima care poate fi atinsa este cea prevazuta in contract. In teorie, o viteza cu 30% mai mica nu creeaza un disconfort important utilizatorilor. In practica, insa, mai ales pentru cei care preiau servicii internet prin mai multi intermediari, viteza ajunge sa fie foarte mica daca fiecare dintre intermediari practica over-subscribing.
Dar poate un exemplu mai apropiat de strategia de marketing a Cosmote ar fi cel al Google si al sau e-mail gratuit – Gmail. In 2004, anul in care s-a lansat serviciul, initiativa Google a fost o lovitura de marketing care a provocat valuri: Yahoo! si-a marit capacitatea de stocare la 1GB, iar la fel a procedat si Microsoft in cazul utilizatorii din SUA ai Hotmail. In schimb, potrivit unor sondaje de opinie facute de cateva site-uri independente printre vizitatori, mai mult de jumatate dintre acestia au recunoscut ca folosesc sub 1% din cei aproape 3 GB de stocare ai Gmail.
Un efect indirect al super-ofertelor furnizorilor este atragerea clientilor catre alte servicii cu o marja de profitabilitate superioara. De exemplu, oficialii Cosmote spun ca, dupa expirarea ofertei cu cele 2.000 de minute in retea pentru trei euro, si celelalte servicii preplatite se vand la fel de bine.
In aceasta ordine de idei, Cosmote a lansat saptamana trecuta o noua oferta menita sa inflameze imaginatia amatorilor de minute multe la tarife mici.
De data aceasta cei luati in vizor sunt abonatii, un public mult mai fidel si mai interesant financiar decat clientii prepay. Oferta are o extraoptiune prin care abonatii pot vorbi cu trei euro pe luna 300 de minute. E mult? E putin? S-ar putea vorbi mult si despre asta. Dar numai in retea.
-
Cifre, nu vorbe
Anul trecut, in retelele de telefonie mobila din
-
- 10% – procentul estimat al clientilor Cosmote care vorbesc intr-o luna toate cele 2.000 de minute
- 400-500 – atat vorbeste intr-o luna un utilizator mediu al cartelei de trei dolari
-
-
Outsourcing-ul da in clocot vara
Daca pana acum un an-doi doar companiile nord-americane apelau la outsourcing pe batranul continent, tot mai multe organizatii europene din Vest au preluat modelul si l-au mutat in Est. Ca urmare, centrele de outsourcing din Romania incep sa vorbeasca limbi exotice: scandinave, slave sau baltice.
Genpact – compania indiana de business process outsourcing (BPO) desprinsa din General Electric – avea in Romania, la sfarsitul lui 2005, 70 de angajati. La sfarsitul lui iunie, ajunsese la 233. Pentru aceasta a investit peste 250.000 de euro (costuri de recrutare, plus alte cateva sute de mii de euro pentru training). Dar lucrurile nu se vor opri aici. Genpact estimeaza ca pana la sfarsitul lui 2006 sa ajunga la 400 de angajati, pentru ca la finele lui 2007 numarul acestora sa ajunga la 1.000.
Angajam cam 40 de oameni pe luna, spune Cristian Popescu, de curand angajat pe postul de vicepresedinte pe resurse umane la Genpact. Toti sunt vorbitori de limbi straine si, mai nou, de limbi mai putin comune precum finlandeza, norvegiana, olandeza sau portugheza. Iar Genpact, in
Tot la 1.000 de angajati vor sa ajunga si americanii de la Accenture, o companie specializata in servicii de consultanta in management, solutii tehnologice si outsourcing, care a intrat saptamana aceasta pe piata romaneasca, prin deschiderea unui centru de operatiuni in Bucuresti.
Accenture a dat unda verde recrutarilor de personal, mai exact de tineri absolventi, dar si persoane cu experienta, pregatiti in diverse domenii si buni vorbitori de limbi straine, dupa cum au declarat oficiali ai companiei pentru ZF. Centrul bucurestean va fi integrat in reteaua globala a Accenture, iar consultantii romani vor furniza servicii nu doar companiilor de pe piata locala, ci si pentru clientii din strainatate.
De altfel, publicatiile autohtone si, mai ales, site-urile de recrutare sunt pline de anunturi de angajare de buni cunoscatori ai unor limbi straine. Iar de pe lista angajatorilor nu lipsesc nume mari, ca Oracle, P&G sau HP. In general sunt cautate limbile europene cum ar fi engleza, germana, franceza, spaniola, italiana sau limbile nordice, explica Alina Rusu, talent supply manager in cadrul Procter & Gamble.
Interesul brusc manifestat de aceste companii pentru limbile exotice are la baza doua motivatii: daca pana recent outsourcing-ul era popular in randul companiilor americane, mai nou i-au prins gustul si companiile europene. Iar cunoscatorii de limbi vorbite in tarile in care companiile in cauza sunt extinse sunt tot mai cautati. Genpact a intrat in Europa de trei ani, prin centrul de outsourcing din Budapesta.
Pana deunazi, clientul principal al Genpact era General Electric. De un an, semneaza contracte cu clienti europeni, spune Cristian Popescu. A doua motivatie ar fi aceea ca outsourcing-ul castiga teren in
De ce tot aici? Pentru ca populatia e mare, exista multi vorbitori de multe limbi straine, iar piata nu e atat de saturata de astfel de centre, cum sunt Praga si Budapesta, unde in curand va deschide centre de servicii si Interbrew, spune Popescu, care inainte de a lucra la Genpact a ocupat functia de director de resurse umane la Interbrew. Iar Claudiu Ciortea de la Adecco spune ca avem semnale foarte puternice ca alte companii de acest tip se vor instala in
O concurenta in crestere pe acest segment va insemna si o lupta tot mai crancena pentru resursele umane. Desi angajatorii spun ca pana acum nu au intampinat probleme deosebite la recrutarea de vorbitori de limbi straine, ei sunt totusi atenti la faptul ca o crestere continua a cererii ar putea duce inevitabil la un moment de criza.
Pe de alta parte, acolo unde oferta e mica, oricum e dificila recrutarea oamenilor potriviti. Avem cereri pentru limbi scandinave, de exemplu, dar dificultatea gasirii candidatilor potriviti e foarte ridicata, spune Claudiu Ciortea, permanent placement manager la Adecco – una dintre principalele companii de recrutare din
Si cei de la compania de recrutare Manpower sunt de parere ca pepiniera de vorbitori de limbi straine nu va mai reusi sa faca fata cererii mult timp de aici inainte. Estimam ca, daca cererea va continua in acelasi ritm, exista posibilitatea ca resursele sa devina din ce in ce mai greu de gasit, spune Larisa Condriuc, consultant in cadrul Manpower. Deja anumite companii se orienteaza si catre alte centre universitare (
Ca urmare a lipsei de forta de munca in acest domeniu, si fluctuatia de personal va creste, spune si Ciortea de la Adecco, care constata ca deja unele din aceste companii preiau personalul deja format al concurentei. Employee turnover (fluctuatia de personal) – termen folosit pentru a desemna procentul din totalul angajatilor unei companii care parasesc o anumita organizatie de bunavoie intr-un an-variaza de la companie la companie si poate fi de la 10% la 50%, conform estimarilor Manpower.
Dar companiile gasesc solutii. Pentru a suplini resursele locale, in biroul din Pipera al Genpact si-au facut loc deja portughezi, indieni, maghiari, iar acum e in proces de angajare un american de origine mexicana. In plus, compania mentine o relatie cu scoala de business a Central European University (Budapesta), de unde isi mai completeaza nevoia de manageri cu experienta internationala (acum in Genpact Romania sunt 3-4 absolventi de programe internationale MBA, iar Cristian Popescu incearca sa aduca inapoi in tara si alti absolventi de MBA din strainatate). O alta solutie gasita de Cristian Popescu este de a recruta direct din tari invecinate precum
Diferentele intre salariile platite de cele patru companii nu sunt mari, spun cei din piata. Astfel, un angajat din prima linie in call-center poate castiga incepand de la 250 de euro net lunar, iar in service center (unde munca e mai complexa) de la 300 de euro pana la 450 de euro. La acest salariu se mai adauga 20-30% pentru cunoscatorii de limbi exotice, astfel incat un angajat din prima linie cu aceste cunostinte si putina experienta poate castiga 600 de euro.
Cu cat limba este mai exotica, spune Claudiu Ciortea de la Adecco, salariul creste. Diferentele mai vin in functie de activitatea operatorilor, care pot fi de suport informational pentru clientii companiei, de vanzare de produse sau servicii sau chiar de studii de piata, spune Larisa Condriuc, consultant in cadrul Manpower. Astfel, spune Condriuc, sumele pot varia intre 200 si 800 de euro.
Sunt job-uri care solicita o experienta relevanta intr-un domeniu de activitate, cum sunt vanzarile de servicii sau suportul IT. Salariul acestor specialisti, care cunosc si cel putin o limba straina, poate ajunge si la 1.000 de euro, spune consultantul.
Traducator sau profesor nu mai sunt singurele optiuni pentru studentii la limbi straine. Centrele de suport angajeaza. Si tot ele mai creeaza un curent: dubla specializare.
-
Centre de suport
Deocamdata, cererea de vorbitori de limbi straine poate fi acoperita de resursele existente. Dar specialistii in recrutare atrag atentia ca, daca ritmul de crestere al companiilor angajatoare se va mentine si companiile vor continua sa-si stabileasca centre de suport in
Compania – Intrarea inGenpact
august 2005
Planuri de extindere: Genpact
HP
iunie 2005
Planuri de extindere: In 2005, HP anunta ca va investi 10 milioane de euro in urmatorii trei ani pentru centrul de coordonare a afacerilor din regiunea europeana deschis in Bucuresti. Reprezentantii companiei spuneau ca se asteapta la o triplare anuala a numarului angajatilor si la o extindere si in alte orase ale tarii.
Oracle
februarie 2004
Planuri de extindere: In luna mai a acestui an, Oracle
-
Megasoft?
Sa tii Windows-ul departe de virusi, spyware si alte asemenea neplaceri e o vesnica durere de cap. Zilele acestea, cumpararea unui software de protectie a ajuns un cost inerent pentru a-ti face treaba bine pe un PC pe care ruleaza sistemul de operare Windows.
Asa ca s-ar putea sa fiti surprinsi sa aflati cine tocmai a intrat pe piata de antivirusi si anti-spyware in iunie: Microsoft. Da, Microsoft, compania a carei neatentie pentru securitate a facut din software-ul antivirus o necesitate inca de la inceput. Ce urmeaza – pilulele de slabit Haagen Fazs? Planul de business calca pe nervi pe multa lume. De ce ar trebui sa profite Microsoft de plaga virusilor si a spyware-ului? Nu ar fi trebuit sa scrie de la inceput mai bine Windows-ul? Si daca intr-adevar a gasit un mod de a proteja Windows-ul, nu e un pic jecmaneala sa mai ceara si bani pentru solutia asta? Microsoft nu a avut nici un raspuns convingator la aceste intrebari, cu exceptia celui ca va trata problema vulnerabilitatii Windows in urmatoarea sa versiune, numita
Dar daca puteti lasa in urma acest obstacol filozofic, s-ar putea sa fiti placut surprinsi. Pentru target-ul sau de piata, al oamenilor non-tehnici, OneCare se dovedeste a fi chiar bun. Serviciul costa 50 de dolari pe an, care, remarcabil, acopera trei computere. Puteti descarca software-ul de la onecare.com sau il puteti cumpara de la un magazin de computere. OneCare este gandit sa automatizeze cinci zone ale activitatii unui PC.
1. Protectia antivirus: Potrivit studiilor de piata ale Microsoft, 80% dintre utilizatorii de Windows cred ca detin software antivirus iesit din uz, dar de fapt doar 33% dintre ei se afla intr-adevar in aceasta situatie. La fel ca si programele antivirus rivale, OneCare va monitorizeaza permanent PC-ul in ce priveste aparitia de noi virusi. Ultima versiune a OneCare a prins 100% dintre virusii aflati in salbaticie in timpul unor testari facute de Virus Bulletin.
2. Spyware: Similar, OneCare detecteaza si se ofera sa inlature si spyware-ul, programe care au menirea sa afiseze pop-up-uri publicitare, sa schimbe setarile de internet, sa transmita informatii confidentiale despre dumneavoastra si asa mai departe.
Nu strica sa ai un anti-spyware, desi nu merita sa platesti pentru el; in spatele cortinei e doar Windows Defender, un program Microsoft gratuit. S-ar putea sa fie cea mai slaba componenta a lui OneCare; in testele PC Magazine, OneCare a ratat un sfert din cele 24 de programe spyware cu care s-a infruntat.
3. Backup: (copie de siguranta, n. red.): Sa fim seriosi: sa faci backup e un chin. Chiar daca ai mers pana acolo incat sa cumperi un hard drive de backup, sa-ti amintesti sa iti transferi datele si sa te obosesti sa faci asta in mod regulat este sacaitor. Nu e de mirare ca, potrivit studiilor Microsoft, noua din 10 proprietari de PC nu fac in mod regulat un backup al fisierelor lor.
OneCare poate face backup-uri complete sau incrementale (o metoda mai rapida prin care se copiaza doar fisierele care sunt noi sau s-au schimbat de la ultimul backup) – in mod automat, fara asistenta, dupa un program regulat.
Din nefericire, aceasta formidabila caracteristica necesita un hard drive extern cu USB; flash-urile de memorie, driver-ele interne, cele FireWire sau retelele nu sunt de nici un folos aici. Puteti de asemenea sa faceti backup pe CD-uri si DVD-uri, cu toate ca asta, bineinteles, nu este ceva pe care OneCare sa-l poata face fara asistenta. Trebuie sa stati acolo si sa-l alimentati cu discuri. Daca vreo tragedie se abate asupra hard-ului dumneavoastra, functia de Restore a OneCare inverseaza procedura.
4. Update: Windows XP descarca deja automat pachetele de securitate ale Microsoft, dar OneCare o face si in cazul altor programe dezvoltate de Microsoft. In ziua in care il instalati, s-ar putea sa fiti surprinsi de cat de multe configurari de securitate pentru Microsoft Office ati ratat pana atunci.
5. Tuneup (imbunatatire pentru un scop anume, n.red): Fie la comanda sau programat, OneCare face un tuneup al PC-ului dumneavoastra. Va defragmenteaza hard-ul, face o scanare pentru virusi, cauta update-uri de la Microsoft si face si backup. Potrivit Microsoft, OneCare chiar urmareste timpul de pornire al computerului. Daca pare sa dureze mai mult (peste doua minute, sa zicem), un mesaj va aparea si va va sugera sa contactati centrul tehnic de la OneCare pentru a va sugera la ce software imbacsit ati putea renunta.
Acum, e important de subliniat audienta vizata de OneCare: utilizatorii non-tehnici care vor doar sa-l instaleze si apoi sa uite de el. Odata instalat, OneCare nu presupune nici un efort; un mic icon cu coduri de culoare pe bara de comenzi va asigura tot timpul ca lucrurile sunt in ordine.
Dar ati putea demonstra acelasi lucru si intr-un alt mod: spunand ca OneCare nu ofera atat de multa flexibilitate si control comparativ cu rivalii sai. Spre exemplu, singurele optiuni pentru a reprograma tuneup-ul automat sunt la fiecare una, doua, trei sau patru saptamani. Intotdeauna porneste la 1 a.m. si asta numai daca lasati computerul deschis. Asa ca, daca sunteti un tip pe care-l plictiseste orice, mai putin calculatoarele, sau unul caruia ii place sa-si rezolve singur treburile, puteti asambla mai multe unelte care fac tot ce face OneCare, cu mai mult control si la un cost de departe mai scazut (desi cu un efort mult mai mare).
Nu are nici o valoare nici faptul ca instalarea lui OneCare poate fi epuizanta. Mai intai, trebuie sa dezinstalati toate software-urile de securitate pe care le aveti. Instalarea necesita Internet Explorer 6, Windows XP cu Service Pack 2 si Microsoft Passport, ceea ce presupune sa va inregistrati gratuit pentru un cont de Hotmail sau MSN.
Dezamagitor este si ca OneCare nu face nimic sa va protejeze de e-mail-urile nedorite. Microsoft sustine ca in dezvoltarea OneCare a facut cercetari exhaustive asupra a ceea ce enerveaza cel mai mult pe utilizatorii de PC. Incredibil, spam-ul (mesajele nesolicitate, n.red.) nu era printre primele raspunsuri, ceea ce te face sa iti pui intrebari cu privire la validitatea cercetarii.
Sunt si alte garnituri de securitate, bineinteles. Norton Internet Security, spre exemplu, ofera alte caracteristici pe care OneCare le ignora, in special controlul parental si filtrul de blocare a spam-ului. Dar este mai agasant si mai neingrijit si nu face backup-uri, update-uri sau tuneup-uri. De asemenea, costa mai mult (70 $ plus 50 $ reinnoirea anuala a licentei) – si asta pentru un singur PC. McAfee Internet Security Suite este asemanator.
Cel mai dureros dintre toate, Symantec (compania producatoare a Norton Antivirus – n.red.) taxeaza cu 30 $ fiecare intrebare legata de suportul tehnic; McAfee taxeaza 3 $ pe minut. OneCare, spre deosebire, va ofera gratuit toate telefoanele, e-mail-urile si chat-ul de care aveti nevoie.
Mai mult, upgrade-urile OneCare vor fi gratuite si dese. Microsoft spune ca toti membrii vor primi automat caracteristici noi, pe masura ce serviciul va fi dezvoltat in urmatoarele luni. Imbunatatirile aflate in constructie includ o mai mare flexibilitate pentru discurile de backup, control parental si unelte anti-phishing. (Phishing-ul este o forma obisnuita de frauda prin internet prin care un raufacator va trimite o notificare falsa din partea bancii sau a contului de eBay sau PayPal; scopul este sa va pacaleasca sa-i dati informatii legate de contul dumneavoastra.)
Daca vi se pare ca merita 50 $ pe an sa va luati de pe cap securitatea si mentenanta PC-ului, aveti de luat o decizie. Daca nu puteti trece peste indignarea dublei taxari a Microsoft, puteti astepta pana la sfarsitul anului, cand Norton si McAfee, ca sa nu se lase mai prejos, va vor oferi servicii similare.
Intre timp, OneCare ofera o valoare foarte buna, automatizare convenabila si un design curat – atat timp cat acceptati sa cumparati software Microsoft pentru a proteja soft-ul Microsoft.
-
RAV OneCARE
Produsul de securitate antivirus al Microsoft, Windows OneCare Live, are la baza tehnologia RAV Antivirus cumparata de Microsoft in iunie 2003 de la compania romaneasca GeCad, detinuta de Radu Georgescu.
CAT S-A PLATIT: Valoarea tranzactiei nu a fost nici pana acum facuta publica, dar analistii din piata o estimeaza la aproximativ 20 de milioane de dolari.
DEZVOLTARE: Dupa tranzactie, Microsoft a beneficiat si de sprijinul celor de la GeCad pentru dezvoltarea antivirusului OneCare.
VARIANTA BETA: Deocamdata, antivirusul este disponibil prin abonament sau pentru o perioada gratuita de testare de 90 de zile numai pentru clientii Microsoft din SUA.
-
NY TIMES: Cel mai trist oras sau <br/>viata dupa Katrina in New Orleans
Au trecut zece luni de cand uraganul Katrina a maturat New Orleansul, iar orasul e inundat acum de un val de depresie si tulburari de stres posttraumatic caruia autoritatile locale nu ii pot face fata. Rata suicidului s-a triplat, multi se muta pentru a scapa de tristetea orasului, altii sfarsesc in putinele paturi de spital ramase. Katrina inca mai face ravagii in cel mai trist oras al Americii.
Sergentul Ben Glaudi, comandantul unitatii mobile de criza din cadrul politiei din
Ca incercarea sa fie si mai grea, sistemul local de medicina psihiatrica aproape ca a intrat in colaps, iar acum dirijeaza o mare parte din solicitarile venite din partea localnicilor cu tulburari emotionale catre politisti. Glaudi spune ca unitatea pe care o conduce are de-a face cu 150-180 de cazuri de persoane cu tulburari in fiecare luna.
Jeffrey Rouse, legistul adjunct din
In timp ce anul acesta au fost inregistrate oficial 12 cazuri de suicid, el si Kathleen Crapanzano, directorul biroului pentru sanatate psihica al statului
Gina Barbe a scapat din calea uraganului refugiindu-se in casa mamei ei de langa lacul Pontchartrain si spune ca plange aproape in fiecare zi de atunci. Am crezut ca ma pot descurca cu furtuna si m-am descurcat – dar ceea ce a venit dupa ma omoara, spune Barbe, care a lucrat in turism inainte de uragan. Cand conduc prin oras, trebuie sa trag pe dreapta, sa plang in hohote. Nu pot sa merg cu masina prin orasul asta fara sa plang. Medicii si cercetatorii spun ca multi oameni care nu sunt intr-un pericol iminent de suicid isi vad cu toate acestea vietile marcate de gradul scazut – dar persistent – de tristete, deznadejde si afectiuni cauzate de stres. Amploarea lor trece dincolo de tulburarile provocate de atacurile de la 11 septembrie si de atentatul din
Glaudi, care are experienta in managamentul de criza, insa nici un fel de pregatire medicala, se intoarce la sfarsitul fiecarei zile in cartierul lui devastat si doarme intr-un container pus la dispozitie de guvern chiar in fata a ceea ce a fost odata casa lui.
Mergi si tot ce vezi de jur-imprejur sunt numai ruine, ruine, ruine, spune el. Si asta e o mare parte a problemei, spun si expertii: locuitorii din
Aceasta este o trauma care nu a durat 24 de ore si apoi sa treaca, spune Crapanzano, directorul biroului pentru sanatatea psihica al statului
Si, potrivit asociatiei spitalelor din
Cand nu ai un loc spre care sa directionezi valul oameni cu simptome de schizofrenie, ghici ce se intampla? Fortele de ordine va trebui sa aiba grija de asta, spune Rouse, legistul adjunct. Cand departamentul de politie este nevoit sa faca munca sistemului de sanatate psihiatrica, este o situatie din care toata lumea pierde.
Cand familia celui decedat vine la mine, la biroul legistului, este o infrangere. Statul are obligatia morala sa reinstituie acest sistem, adauga el. Glaudi si altii spun ca unii dintre oamenii care se confrunta acum cu probleme emotionale nu au avut nici un antecedent asemanator in familie. Simptomele trec barierele economice sau rasiale; viata in
Studiul a fost efectuat in martie si aprilie si a inclus 470 de repondenti care traiau in case sau apartamente. De vreme ce nu locuiau in containere oferite de guvern, e de presupus ca acestia erau printre cei mai norocosi. Jennifer Lindsley, care are o galerie de arta, simte si ea durerea lipsei prietenilor. Cand nu poti da de oameni pe care-i cunosteai, ramai cumva golit, spune ea. Si cand incerci sa le explici asta oamenilor din alte orase, iti zic: «Toata lumea a trecut peste asta, treceti si voi. Ne pare rau ca s-a intamplat, dar asta e. Mergeti mai departe».
Unii oameni au decis ca ar fi mai bine sa plece numai din cauza starii de spirit din oras. Sunt foarte constient de aerul de depresie difuza care patrunde in toata zona, spune Gayle Falgoust, un profesor pensionar. Plec dupa luna asta. Ma ingrijoreaza sa traiesc in aceasta depresie tot timpul. Ma tem ca o sa-mi afecteze sanatatea. Stiu ca miscarea o sa-mi imbunatateasca starea. Prietena lui Falgoust, Alicia Soto, nu pleaca din
Va zic eu, nu se poate sa uiti de Katrina, spune Soto. Tot timpul cate ceva iti aduce aminte de ceea ce s-a intamplat aici. Incerci sa nu te gandesti la lucrurile astea, dar sunt tot timpul in mintea ta.
Traducerea si adaptarea de Mihai Mitrica
-
Un munte de cash
Cele mai mari companii americane, printre care si nume ca Exxon, Microsoft si Johnson & Johnson, stau pe un munte de lichiditati, sau, mai exact, o suma record de 640 mld. dolari, conform estimarilor Standard & Poor’s. Acest tezaur ar putea declansa in scurt timp o adevarata isterie in piete, care se asteapta la numeroase preluari si fuziuni. 8 semestre de crestereMotivele aglomerarii de capital in “buzunarele” companiilor sunt legate de cele 8 semestre consecutive de cresteri semnificative ale profiturilor, corelate cu lipsa unor achizitii sau investitii substantiale, explica Howard Silverblatt, analist la Standard & Poor’s. Rich Thaler, vicepresedinte la Deutsche Bank Securities, crede ca aceste companii “inoata in bani, ceea ce ar putea creste capacitatea acestora de a finanta preluari”, previzioneaza Thaler.Incep investitiileCompaniile care si-au pastrat banii in cont, pentru siguranta, “vor incepe sa investeasca in pietele emergente precum si in achizitii de companii”, crede Marc Zenne, seful diviziei de strategie a Citigroup. Microsoft, de exemplu a returnat actionarilor anul trecut 32 mld. dolari in dividende speciale si se afla in plin proces de rascumparare de actiuni. Si cu toate acestea inca beneficiaza de avantajele unei impresionante sume de 34,8 mld. dolari – cash!