BusinessMagazin

Blog

  • Unii il numesc dumping fiscal

    O chestiune foarte delicata in relatiile dintre „noua Europa“ si „vechea Europa“ a constituit-o diferenta de nivel al fiscalitatii, care incurajeaza din plin delocalizarea companiilor occidentale in Est, comenteaza revista franceza Capital.

    O solutie coercitiva de rezolvare a acestui conflict a propus-o ministrul de finante al Frantei, Nicolas Sarkozy, care vrea sa taie ajutoarele financiare ale UE pentru noii membri daca acestia nu accepta sa creasca impozitele la nivelul celor din Vest. Dezavuata imediat in public de politicienii occidentali, solutia e sustinuta insa de intreprinzatori si de bancheri, care nu se feresc sa-i recunoasca avantajele pentru afacerile lor. „Va fi o metoda reusita de a limita dumpingul fiscal, asa de riscant pentru tarile est-europene care il practica“, spune Patrick Artus, director al companiei de servicii financiare CDC Ixis, intervievat de Capital. Din fericire, o astfel de masura este practic imposibila, deoarece dreptul european nu permite sub nici o forma conditionarea ajutoarelor oferite noilor intrati in Uniune.

    „Singura posibilitate viabila ramane reducerea presiunilor fiscale in randul tarilor dezvoltate ale UE, pentru a face fata pe cat posibil concurentei“, recunoaste Artus. Iar concurenta are toate sansele sa se ascuta, cata vreme est-europenii au programate, deja, noi valuri de reduceri fiscale pentru anii urmatori.

  • E.ON se extinde si in Bulgaria

    Grupul energetic german E.ON a achizitionat pachetele majoritare de actiuni a doua firme de distributie de electricitate din Bulgaria, pentru suma de 140,7 milioane de euro. Germanii au cumparat 67% din actiunile celor doua companii, platind 20% din pret, iar restul de bani urmeaza sa fie achitat pana la sfarsitul anului. E.ON isi continua astfel planul de extindere in Europa de Est. Pe piata romaneasca, grupul german a cumparat recent pachetul majoritar de actiuni de la Distrigaz Nord, prin intermediul companiei sale Ruhrgaz, si candideaza pentru preluarea a doua distributii de electricitate.

  • Au gasit titei!

    Minijos Nafta, cel mai mare producator de petrol din Lituania, a facut prima descoperire din ultimii 12 ani a unui zacamant de petrol pe teritoriul national. Compania a estimat ca depozitul, situat in apropierea orasului Sveksna din vestul tarii,  contine aproximativ 110.000 de metri cubi de titei. 

    Avand in vedere continua crestere a pretului la petrol pe piata mondiala, vestea descoperirii zacamantului le-a dat sperante companiilor care foreaza in Lituania sau care vor sa obtina licente de explorare. Minijos este o societate mixta cu o firma din Danemarca, iar celelalte doua companii petroliere care foreaza in Lituania au partener suedez, respectiv polonez. Geologii estimeaza ca resursele exploatabile de petrol din subsolul Lituaniei se ridica la 60 de milioane de metri cubi, in timp ce resursele offshore se cifreaza la 70 de milioane de metri cubi. In primele noua luni ale anului, productia de petrol a tarii a fost de 236.200 de tone.

  • Dupa Petrotel, Oltchim

    Grupul LukOil a redeschis rafinaria Petrotel, la trei ani dupa ce o inchisese pentru lucrari de modernizare care au costat aproape 121 de milioane de dolari. Din 1998, de cand a cumparat-o, LukOil a investit la Petrotel 250 de milioane de dolari, la care ar mai urma sa se adauge, in urmatorii doi-trei ani, inca 50 de milioane. 

    Presedintele grupului rusesc, Vaghit Alekperov (foto), a declarat ca Petrotel are nevoie de 350 de benzinarii pentru a functiona la un nivel optim, ceea ce inseamna ca reteaua din Romania a LukOil, care are in prezent 257 de statii de distributie, va fi extinsa.

    Alekperov a recunoscut ca, in afara de benzinarii, grupul rusesc este interesat si de alte active din petrochimia romaneasca, in special de combinatul Oltchim Ramnicu-Valcea si, eventual, de complexul Arpechim, sursa de materii prime a Oltchim.

  • Victorie de moral

    Verdictul Comisiei Europene cu privire la functionalitatea economiei de piata a Romaniei nu va avea prea curand efecte vizibile.

    Statutul de economie de piata functionala este, in Cluj-Napoca, ultima grija a unui proprietar de agentie imobiliara, in toamna unui an in care piata apartamentelor aproape ca s-a prabusit in oras. „Si ce daca obtinem statutul de economie de piata functionala? O sa-mi creasca brusc vanzarile? O sa ne scape de clientii care ne pun sa le gasim cumparatori si apoi vand in afara contractului cu noi?“, se intreaba Bogdan Dobocan, proprietarul in varsta de 26 de ani a Forum Imobiliare.

    Neimportant pentru Dobocan, verdictul Comisiei Europene este o miza importanta mai la sud, in Bucuresti. Acolo unde autoritatile au sperat, timp de mai bine de un an, ca oficialii europeni sa puna stampila pe statutul de economie de piata functionala al Romaniei. 

    Statut pe langa care Guvernul de la Bucuresti a trecut la nivel de „traducere fara suflet“ in 2003. Intre timp, Petrom a fost privatizata, la fel si doua din Electrice, s-au inceput procedurile pentru vanzarea distributiei de gaz. In plus, inflatia a scazut, iar investitiile straine directe au crescut.

    De cealalta parte, legea falimentului inca nu este aplicabila, iar Codul muncii are inca o doza prea mare de social – democratie pentru gustul Comisiei. Sistemul de sanatate si de asigurari sociale sunt tot pietre de moara la gatul bugetului. Balanta incepe totusi sa se incline spre un raspuns pozitiv. Inseamna asta ca Romania are cu adevarat o economie de piata care functioneaza? Si daca functioneaza, in favoarea cui face acest lucru?

    Analistii sunt de parere ca singura motivatie in baza careia Romania poate primi statutul mult dorit este politica si nicidecum economica. Iar argumentele se refera la neindeplinirea tuturor criteriilor de baza stabilite de UE ca fiind obligatorii pentru obtinerea statutului respectiv. 

    „Aderarea la UE are o componenta politica puternica, aceasta devenind predominanta in deciziile luate. Dintre tarile care au aderat la 1 mai 2004 exista unele care nu au indeplinit conditiile economice, dar au fost admise din motive politice“, sustine Radu Craciun, seful departamentului de analiza la ABN Amro. Economia romaneasca progreseaza, dar, spune el, nu este de-ajuns. 

    In urma concluziilor prezentate anul trecut in Raportul de tara al Comisiei Europene, autoritatile de la Bucuresti au fost nevoite sa ia unele masuri care sa demonstreze dorinta si capacitatea de a reforma economia interna. Cea mai mare realizare a anului este, fara indoiala, privatizarea Petrom, compania despre care nu se stie inca precis daca a fost „perla“ sau „gaura neagra“ a economiei romanesti. Preluarea companiei de catre OMV a demonstrat, intr-o oarecare masura, ca Guvernul este dispus sa privatizeze si societatile profitabile.

    Incheierea acordului de vanzare a Electrica Dobrogea si Electrica Banat este, de asemenea, privita cu ochi buni, chiar daca au existat controverse asupra pretului prea mic de vanzare catre italienii de la Enel. In contul celor doua societati, adica pentru 1,4 milioane de clienti captivi, Romania va primi 36 de milioane de euro.Si in cazul privatizarilor Distrigaz lucrurile se apropie de finalizare: luna aceasta este asteptata vanzarea Distrigaz Sud catre Gaz de France. Achizitia Distrigaz Nord de catre Ruhrgas este de asemenea o chestiune de timp.

    Daca in privinta privatizarilor lucrurile au mers bine, bilele negre incep sa apara la capitolele consensului privind politicile economice sau Codul muncii. La nivel politic, consensul privind politicile macro este oarecum impus. Programele de guvernare anuntate de cele mai importante forte politice, Uniunea Nationala PSDaPUR si Alianta D.A. PNL-PD, urmaresc aceleasi directii legate de politica economica, lucru previzibil atata vreme cat singura varianta a Romaniei este, la aceasta ora, respectarea intelegerilor cu institutiile financiare internationale. 

    Ramane de obtinut insa si un consens  in plan intern, alaturi de ceilalti actori importanti ai vietii economice, precum Banca Nationala a Romaniei si reprezentantii mediului de afaceri, reprezentanti care nu sunt nici ei de parere ca obtinerea statutului de economie functionala este justificata. Motivul: fiscalitatea ridicata, care franeaza dezvoltarea afacerilor, si rigiditatea Codului muncii, care da prea multe drepturi salariatilor.

    „Atunci cand accepti minciunile legate de nivelul de impozitare al salariilor, atunci cand ai un Cod al muncii care anuleaza flexibilitatea fortei de munca, atunci cand mentii societatile cu probleme si accepti sa acumuleze arierate intr-o economie virtuala derivata din cea de barter, atunci nu ai economie de piata functionala“, este de parere Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).  Pogonaru este de acord ca Romania a facut pasi importanti pentru a obtine stabilitatea macroeconomica, dar spune ca autoritatile trebuie sa-si stabileasca foarte clar prioritatile. „E necesar sa se precizeze ce e mai important acum: cresterea economica sau protectia sociala“, a declarat presedintele AOAR.

    Intr-adevar, principalele probleme ale mediului de afaceri nu au fost rezolvate in intervalul scurs de la ultimul raport de tara. Asa cum pomenea precedenta evaluare, afaceristii trebuie inca sa se inarmeze cu rabdare si atunci cand infiinteaza firme, dar si cand vor sa iasa de pe piata. 

    Desi Comisia Europeana a atras atentia asupra ineficientei legii falimentului, actul normativ face, si la aceasta ora, doar obiectul unui studiu realizat de Ministerul Justitiei. De asemenea, legislatia privind insolventa financiara este abia in stadiul in care va fi evaluata de o echipa de experti romani si straini. Proiectul de lege privind separarea procedurilor de autorizare de cele de inregistrare a trecut de Senat, dar nu a intrat inca pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor.

    Sistemul judiciar are inca probleme si in ceea ce priveste reglementarea proprietatii. Instantele de drept comercial sunt doar doua, la Pitesti si Cluj-Napoca, dar duc lipsa de personal specializat. Oamenii de afaceri se plang de asemenea de incurcaturile rezultate din reglementarile din domeniu: greoaie si, de multe ori, contradictorii.

    Oficialii europeni se pot declara, insa, multumiti de liberalizarea preturilor si a comertului. Asta desi exista inca probleme cu deficitul comercial. Restrictionarea partiala a creditelor pentru bunuri de larg consum nu a fost de-ajuns pentru redresarea balantei comerciale, astfel ca diferenta dintre importuri si exporturi continua sa creasca. Florin Pogonaru este de parere ca economia romaneasca nu are puterea de a se impune pe piata unica europeana, in timp ce Radu Craciun sustine ca acest lucru s-ar putea realiza doar printr-o infuzie masiva de capital. 

    „Cum in interior nu avem bani, este clar ca ne sunt necesare investitiile straine directe care sa alimenteze economia“, spune Craciun. Din acest punct de vedere, autoritatile se pot lauda ca in primul semestru al lui 2004 investitiile straine directe au crescut cu 47,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut, avand o valoare totala de 1,156 miliarde de euro. 

    „Este insa vorba despre delocalizarea industriilor din Vest, nu despre crearea unor marci specifice care sa reziste pe piata europeana. Chiar daca este benefica pentru ca genereaza subfurnizori locali, nu ne ajuta indeajuns pentru a fi competitivi in mod real“, este de parere Pogonaru. El crede ca acordarea statutului de economie de piata functionala nu va avea nici o valoare atata vreme cat declaratia nu va contine sintagma „care are capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana“. Sintagma de care Romania este departe, atata timp cat abia se lucreaza la bifarea primului criteriu necesar in acest sens. Economia de piata concurentiala la care se refera Pogonaru presupune capacitatea industriilor unei tari de a face fata competitiei de pe piata unica a UE. Ceea ce nu este cazul.

    „Chiar si obtinerea statutului de economie de piata functionala nu va face nimic altceva decat sa creasca asteptarile pozitive legate de economia romaneasca. Concret, va ridica moralul romanilor. Si atat.“

  • VERDICTE

    UE DESPRE ROMANIA

    2000 „Romania nu poate fi considerata o economie de piata functionala“

    2001 „Romania a facut progrese in procesul de creare a unei economii de piata functionale“

    2002 „Romania a continuat sa faca progrese catre o economie de piata functionala, iar perspectivele de realizare a acestui obiectiv s-au imbunatatit“

    2003 „România poate fi considerata o economie de piata functionala din momentul in care progresele deosebite inregistrate pana acum vor fi continuate in mod decisiv“

    România, oarecum functionala, nu si concurentiala

    ECONOMIE DE PIATA FUNCTIONALA

    CRITERII:
    + Liberalizarea preturilor si comertului
    – Absenta barierelor pentru a intra si iesi de pe piata
    – Sistem legislativ aplicabil
    + Stabilitate macroeconomica
    – Consens privind politicile economice
    + Sector financiar dezvoltat

    ECONOMIE CONCURENTIALA

    CRITERII:
    – Economie de piata functionala
    – Capital uman si fizic
    – Influenta autoritatilor asupra concurentei
    + Integrarea comerciala in UE
    + Proportia firmelor mici

    CE S-A FACUT IN 2004

    • Inceperea privatizarii in sectorul energetic
    • Privatizarea SN Petrom
    • Inceperea privatizarii distributiei de gaze
    • Alinierea tarifelor la servicii
    • Incetinirea cresterilor salariale

    CE NU S-A FACUT IN 2004

    • Privatizarea BCR
    • Modificarea legii falimentului
    • Stoparea reesalonarilor si scutirilor de datorii
    • Modificarea Codului muncii 
    • Eliminarea presiunilor bugetare din partea sistemul de asigurari de sanatate si cel de pensii
    • Scaderea deficitului commercial
       

  • Dincolo de cifre si criterii

    In urma cu cativa ani, intr-o discutie cu mai multi colegi, la o cafea si o tigara, am conceput o teorie, oarecum simplista dar cu atat mai valabila, menita sa clarifice modul in care vor interactiona in perioada urmatoare Romania si Uniunea Europeana.  Am convenit atunci ca pur si simplu europenii nu pot ignora o piata de 20 de milioane de suflete, indiferent de puterea de cumparare de care dispun acestia. 

    Si am stabilit si locul Romaniei in ecuatie: urma sa fie similar cu cel al „elevului din ultima banca“, caruia la inspectii i se cere sa nu vorbeasca neintrebat si aiurea, sa stea cumintel, dar sa-si verifice batista si unghiile. Nu credeti ca asa s-a intamplat si se intampla? 

    Dusa de val, Romania se va integra cum-necum in 2007, antrenata de un amestec de interese in primul rand  politice dar si economice. 

    Si mai cred ca autoritatile, indiferent de rezultatul alegerilor din toamna, vor reusi sa se conformeze cerintelor Uniunii, chiar daca nici macar europenii nu prea o fac. Acest tip de hei-rupism e inscris in genele poporului roman, obisnuit de mult timp sa isi rezolve problemele in ultima clipa.

    Asa ca la ce buna toata aceasta agitatie despre statutul de economie de piata al Romaniei? Cei care ar trebui sa se pronunte vizavi de legile ce guverneaza piata si economia din Romania sunt chiar patronii si managerii companiilor de aici.  Orice problema birocratica sau fiscala care alunga un investitor din Romania sunt mai importante decat o apreciere primita de la Bruxelles.

    Un plan concret despre modul in care o companie isi poate impune produsele si poate rezista pe o piata globala, conceput in birourile unei firme romanesti, este mai important decat toate strategiile guvernamentale. Fiecare euro pe care o societate romaneasca izbuteste sa-l atraga din fondurile comunitare si sa-l investeasca cinstit si bine este mai important decat orice cifra din statisticile oficiale. 

    Cand cititi aceste randuri veti sti deja ce a decis Comisia Europeana. Dar cel mai important lucru este ca sefii companiilor romanesti sa-si acorde singuri statutul de economie de piata, pregatindu-se pentru competitia dura ce va veni. 

  • EVENIMENT: Cat de bolnava este Opozitia?

    Pana sambata, despre problemele de sanatate ale lui Theodor Stolojan s-a vorbit putin sau deloc, pentru ca acestea nu pareau sa-i afecteze in vreun fel activitatea politica si cursa pentru presedintie. Retragerea liderului ar putea oferi insa PNL mult râvnitul fotoliu de premier.

    Greu de anticipat: presedintele PNL, Theodor Stolojan, s-a retras din cursa pentru Presedintia Romaniei. Sambata dimineata, zvonul a inflorit „pe la colturi“, dupa o noapte pe care se spunea ca liderul liberal si-ar fi petrecut-o in spital. Seara, in direct cu tara, in prime-time, exact asa cum procedeaza guvernantii cand vine vorba de lovituri de imagine, Stolojan a abdicat.

    Anuntul celui care, pana in acel moment, a fost candidatul Aliantei a provocat reactii emotionale care pot denota orice: tristete, disperare sau nevoia de umanizare a liderilor PNL-PD, dupa ultimele atacuri din partea PSD. Lacrimile lui Traian Basescu, unul dintre cei mai duri oameni politici ai momentului, i-au facut pe unii sa se indoiasca de veridicitatea lor si, implicit, de motivul servit ca fiind cauza retragerii lui Stolojan din campanie.

    Despre boala lui Theodor Stolojan s-a vorbit putin in ultimii aproape doi ani, pentru ca nu parea sa-i afecteze, in mod real, activitatea. Daca, intr-adevar, la cateva ore dupa anuntul oficial de renuntare, Stolojan se afla intr-un avion menit sa-l duca in Elvetia, pentru a pregati un transplant renal, inseamna ca soarta a facut in asa fel incat o buna parte din cele mai importante probleme ale Aliantei sa fie rezolvate.

    Retragerea lui „Stolo“ ii lasa calea larg deschisa lui Traian Basescu, singurul „aliat“ care – conform analistilor politici – poate emite pretentii in cursa catre Palatul Cotroceni. O data cu desemnarea democratului ca si candidat al Aliantei este rezolvata si marea problema a liberalilor: din randul lor se va alege viitorul premier. Numele cel mai vehiculat devine, in acest sens, Calin Popescu Tariceanu, cel pe care Stolojan l-a legitimat ca urmas la sefia PNL, rezolvand, cel putin pentru moment, disputele interne pe acest subiect.

    Nu poate fi uitata nici ipoteza conform careia Stolojan se va intoarce in politica la momentul potrivit pentru a prelua Executivul, in varianta in care Basescu va deveni presedinte. Scenariul poate fi insa dinamitat prin acreditarea ideii ca Stolojan a renuntat la batalie nu pe motiv de boala, ci din cauza unei slabiciuni psihice. 

    Basescu pare sa fie singurul lider al Aliantei care sustine aceasta varianta, lansata doar dupa ce Stolojan a iesit din scena. Pana la aparitia unor informatii bine documentate si asumate cu privire la starea de sanatate a liderului liberal, raman in continuare semnele de intrebare cu privire la agravarea subita a starii acestuia. 

    „Nu exista, din punct de vedere medical, nici un fel de legatura intre stres si afectiunile renale, decat in cazul in care este vorba despre cancer“, a declarat pentru BUSINESS Magazin cunoscutul urolog Mihai Lucan, seful Institutului Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj-Napoca. 

    El spune ca nu cunoaste istoricul medical al sefului PNL, dar ca suferintele acestuia legate de sistemul renal nu pot fi cauzate sau influentate de stres. Daca se iau in considerare declaratiile facute de purtatorul de cuvant al PNL, Eugen Nicolaescu, cel care, la sfarsitul lunii mai 2004, califica drept „lipsite de bun-simt“ acuzatiile PSD referitoare la capacitatea medicala a lui Stolojan de a duce la bun sfarsit o campanie electorala, ceata din jurul Aliantei D.A. tinde sa se ingroase.

    „Le  recomand pesedistilor sa se trezeasca de dimineata si sa-l urmareasca pe Stolojan facand jogging“, spunea Nicolaescu, in urma cu mai putin de o jumatate de an. 

  • In contradictoriu

    „Nu exista, din punct de vedere medical, nici un fel de legatura intre stres si afectiunile renale, decat in cazul in care este vorba despre cancer.“  medicul urolog Mihai Lucan

    „Va asigur ca Theodor Stolojan nu are nevoie de interventie chirurgicala, nu este in situatia de a fi operat si acum este intr-un loc linistit, unde sta in natura.“ presedintele PD, Traian Basescu

    „Stolojan a avut o cadere psihica, pentru ca nu mai reusea sa faca fata deplasarilor din campania electorala.“ Cristian Boureanu, membru in Biroul  Permanent PNL
                                                                       

  • BAROMETRUL OPINIILOR

    BUSINESS Magazin a analizat declaratiile facute de liderii politici pe subiectul retragerii lui Theodor Stolojan din cursa pentru Cotroceni


    Ion Iliescu 

    „Asta e realitatea“ – Seful statului a reactionat extrem de rece la vestea venita din tara, in timp ce era in vizita in San Marino. 

    Corneliu Vadim Tudor 

    „Retragerea lui Theodor Stolojan este uvertura sfarsitului acestei constructii artificiale PNL-PD, constructie artificiala care este legata exclusiv de interese de afaceri. (…) Eu am furnizat mai multe dovezi care atestau ca Theodor Stolojan a fost tot timpul omul lui Ion Iliescu“ – Presedintele PRM nu si-a dezmintit nici de data aceasta vocatia de „scenarist“ si a reactionat dur intr-o chestiune care cerea decenta. In plus, si-a anuntat candidatura la presedintie chiar duminica, 3 octombrie, la o zi dupa anuntul retragerii lui Stolojan 

    Ovidiu Branzan 

    „Starea de sanatate a liderului PNL i-ar fi permis acestuia continuarea cursei electorale, insa este adevarat ca tensiunea psihica a bataliei politice a fost prea mare“ – Ministrul sanatatii a dezvaluit, fara sa vrea, faptul ca este la curent cu fisa medicala a liderului liberal, facand precizari care au incalcat confidentialitatea relatiei medic-pacient.

    Emil Constantinescu

    „Liderii PNL si PD stiau problemele de sanatate ale lui Theodor Stolojan, dar au preferat sa le ascunda opiniei publice, in incercarea de a obtine cu orice pret un castig electoral“ – La o zi dupa eveniment, fostul presedinte al României a reactionat suprinzator, atacandu-i virulent pe fostii sai aliati si acuzandu-i ca uziteaza de orice mijloace pentru a avea castiguri electorale. 

    Adrian Nastase 

    „Intr-un astfel de moment avem cu totii datoria sa uitam de lucrurile care ne despart si sa fim solidari“ – Liderul partidului de guvernamant a dovedit ca se poate replia foarte repede dupa socul retragerii celui mai important contracandidat, avand o declaratie extrem de echilibrata. 

    Adrian Nastase  

    „Traian Basescu este un personaj jenant, un mitocan care nu stie sa vorbeasca, care injura tot timpul, face scandaluri. A rupt gatul tuturor celor cu care a lucrat!“ – Seful Guvernului nu a reactionat la fel de calculat  duminica, izbucnind in apelative mai putin elegante la adresa lui Traian Basescu.

BusinessMagazin