Blog

  • Nu e de vanzare

    De ce sa vinzi o afacere care are un profit de ordinul zecilor de milioane de dolari? Asta e intrebarea pe care si-a pus-o Marius Cojocaru, proprietarul companiei Romsys – unul dintre cei mai mari integratori de solutii IT&C de pe piata locala. Acesta a primit numeroase oferte de achizitie de la alte companii si fonduri de investitii in ultimii cinci ani, insa el spune ca nu vrea sa se desparta atat de usor de compania sa. Cu un profit anual de 11 milioane de dolari, lui Cojocaru nu i se pare logic sa-si lase afacerea pe mainile altcuiva, care la o asemenea marja a profitului n-ar avea nici un fel de problema sa-si recupereze in scurt timp investitia. De fapt obiectivul sau in prezent este sa continue sa investeasca in compania pe care o detine in proportie de 99,99% pentru a o vedea crescand in continuare, iar profitul este reinvestit in aceasta. O jumatate de milion de euro a costat mutarea in noul sediu amplasat in cadrul complexului Bucharest Business Park, o investitie in imaginea companiei. Romsys este cunoscuta in special pentru implementarile de solutii IT in domeniul militar, fiind certificata de catre Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat (ORNISS) sa lucreze la proiecte nationale si NATO clasificate. Pe langa acestea Romsys are clienti importanti si din mediul financiar-bancar, telecom, auto, utilitati si guvernamental.

  • Coroana britanica

    Actionarii companiei farmaceutice A&D Pharma au obtinut 120 de milioane de euro in schimbul a 30% din actiunile grupului ce detine distribuitorul Mediplus si lantul de farmacii Sensiblu. Oferta publica initiala de pe bursa londoneza a surclasat, din punct de vedere al valorii, toate ofertele anterioare ale unor companii din Romania. Fondul de investitii olandez Sograno este actionar majoritar, alti actionari fiind persoanele fizice Robert Ludovic Charles Simon, Walid Abboud, Michel Charles Eid si Roger Fawzi El Akoury.Grupul farmaceutic a trezit un interes nebanuit in intreaga Europa, investitorii institutionali din Londra, Frankfurt, Paris sau Scandinavia ingramadindu-se sa cumpere actiunile. Nu numai conturile companiei au avut de castigat din acest IPO, ci si capitalul de imagine, notorietatea dobandita astfel permitandu-i alinierea la grupul societatilor cu activitati internationale si totodata accesul pe pietele financiare internationale.Daca tentativele de listare la o bursa straina reprezinta un trend printre companiile romanesti, acesta nu este catusi de putin nou. Insa de la intentie la fapta drumul este destul de accidentat. In ultimii ani multi manageri optimisti au vehiculat planuri de listare la burse straine, printre care fratii Ioan si Viorel Micula, proprietarii grupului European Drinks, care la inceputul lui 2003 isi propuneau iesirea pe bursa din Frankfurt, managerul Softwin, Florin Talpes, care anul trecut anunta listarea in strainatate ca optiune de viitor sau managerii Rompetrol si Flamingo care s-au aratat interesati in special de bursa londoneza. Multi chemati, putini alesi, cercul companiilor romanesti listate pe piata londoneza fiind foarte restrans: doar Elvila si Societatea R (Romania Libera).

  • 900 mil. dolari la 22 de ani

    Bataia pe site-ul de networking Facebook s-a incheiat. Dupa ce anul trecut Yahoo! si-a retras o oferta de achizitie, in ianuarie anul acesta Mark Zuckerberg (foto), fondatorul companiei, a refuzat cele 750 de milioane de dolari oferite de Viacom. Website-ul de social networking a fost adjudecat in cele din urma de Yahoo!, care a plusat pana la 900 de milioane.Facebook isi va pastra independenta fata de gigantul web, cel care il va conduce in continuare fiind Zuckerberg, proaspat CEO in imperiul Yahoo! si totodata cel mai tanar la cei doar 22 de ani ai sai. Zuckerberg a mizat totul pe acest proiect si a castigat. In anul 3 a renuntat la Harvard pentru Silicon Valley unde a construit o retea electronica care interconecta toate campusurile americane. Facebook-ul este cunoscut ca varianta adulta a MySpace, cu un succes comparabil la cele 50 de milioane de dolari la care se ridica cifra de afaceri pe anul 2005. Pentru acest an se estimeaza ca cifra de afaceri a companiei se va dubla. Yahoo! are toate motivele sa se bucure de aceasta achizitie, cu atat mai mult cu cat tentativa proprie de construire a unei retele sociale, Yahoo! 360, a esuat lamentabil, iar razboiul pe care l-au declarat tacit celor de la Google nu pare a fi unul castigator. Cu toate ca dupa incheierea negocierilor Zuckerberg va incepe sa lucreze pentru Yahoo!, el nu pare a fi dat peste cap de transformarea sa peste noapte dintr-un pusti pasionat de IT intr-un executiv multimilionar. El ramane proprietarul unui modest apartament din Palo Alto, in apropierea sediului Facebook, si continua sa scrie singur linii de cod pentru website.

  • O tranzactie logica

    Omnilogic, cel mai mare distribuitor de produse IT&C de pe piata romaneasca, a cumparat compania SoftNet Development & Consulting intr-o perioada de crestere efervescenta a sectorului serviciilor IT.Compania Omnilogic, care a avut o cifra de afaceri de 135 de milioane de euro anul trecut pe piata din Romania, a incheiat tranzactia inca din luna iulie. SoftNet Development & Consulting este cea mai mare companie din grupul SoftNet, este cel mai important partener pe plan local al IBM pe zona de servicii si dezvoltare de soft si a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 1,7 milioane de euro, din cele 3,6 milioane de euro realizate de toate cele cinci companii din grup. Din grupul SoftNet mai fac parte: eServ Global Telecom, SoftNet Business Services, SoftNet Financial Systems si ITC. SoftNet este controlat de Vasile Baltac, 65 de ani, si a fost infiintata in 1996. Baltac a avut legaturi cu industria IT inca din anii ’60. Gabriel Marin, directorul general si principalul actionar al Omnilogic, a anuntat recent ca mai are in plan si alte achizitii. El spune ca nu se limiteaza la tranzactia cu SoftNet si vizeaza o companie care furnizeaza servicii de tehnologie HP, dar si un furnizor de continut. Marin vrea sa aiba in portofoliu servicii IT si de dezvoltare soft pentru a se asigura ca isi atinge obiectivul de avea o cifra de afaceri de 1 miliard de dolari in 2010-2011. Piata romaneasca de IT va atinge pentru prima data in acest an 1 miliard de euro, conform unei estimari realizate de European Information Technology. Desi in prezent piata este dominata de vanzarile de echipamente, jucatorii din sector spun ca aspectul pietei se va schimba si va creste ponderea softului si a serviciilor IT, de unde si interesul crescut pentru acest segment. Primele trei companii de pe piata locala a serviciilor IT sunt IBM, Siveco si S&T si toate au anuntat in ultimul timp ca isi vor creste numarul de angajati din acest segment de business.

  • Micul secret al blog-ului spam

    La prima vedere seamana cu un blog obisnuit. Dar daca te uiti mai atent, iti dai seama ca este ceva foarte ciudat cu continutul blog-ului – este foarte familiar. Chiar prea familiar. Asta pentru ca o parte este scris chiar de tine, pe propriul tau blog. Restul nu are sens: acelasi cuvant se repeta la nesfarsit. Ce cauta textul tau pe un alt blog, insotit de multe reclame? Probabil ca blog-ul este de fapt un splog, iar tu esti victima. Splog-urile sau spam blog-urile sunt cel mai nou mod in care spammerii manipuleaza blogosfera pentru a obtine profit. Fenomenul a aparut pentru prima data acum un an cand serviciul de gazduire al blogurilor al Google, Blogger, a fost inundat cu mai mult de 13.000 de bloguri false. Expedierea mesajelor-spam, fie ele mail-uri, SMS-uri si mai nou blog-uri, este o metoda practicata in general de oamenii din industria e-marketingului si de proprietarii de site-uri pornografice. Dar de ce fac sploggerii asta? Cum stii daca blogul tau a fost folosit pentru un splog? Si ce poti face pentru a opri acest lucru?Un alt mod de a face baniSplog-urile fura continut din bloguri reale, care sunt in general citite de un numar mare de utilizatori sau care au un continut de interes general, pentru a-si creste rangul site-ului pe Google. Sploggerii urmaresc ca spam blog-ul lor sa poata fi gasit foarte usor de utilizatori in urma unei cautari dupa un termen pe Google sau alt motor de cautare. Si astfel, daca adauga si reclame si alte tipuri de continut publicitar, genereaza venituri foarte usor, cu un minim de efort.Insa prin aceasta metoda sunt afectati pe nedrept bloggerii care detin blog-urile reale, devenite peste noapte sploguri. De ce? Pentru ca rangul site-ului lor scade pe masura ce creste cel al spam blog-ului, iar asocierea cu spam-urile le afecteaza reputatia pe Internet.Unica modalitate pentru a vedea daca blog-ul tau a fost “jefuit”, este sa te abonezi la fluxuri de stiri de pe motoare de cautare precum Technorati, IceRocket sau PubSub, care publica informatii actualizate din domeniu, inclusiv blog-urile care devin victime ale unui atac spam. In acelasi timp, este nevoie de o monitorizare independenta a blogosferei. Pentru asta, trebuie efectuate cautari online dupa termenii regasiti in blog, cum ar fi numele blogger-ului sau al blog-ului dar si dupa alte cuvinte cheie regasite in text. Multi bloggeri se folosesc de astfel de metode pentru a vedea ce spun ceilalti bloggeri despre ei, dar acestea se pot dovedi eficiente si pentru a determina daca un blog personal este tinta furturilor si sursa de venit a sploggerilor.Fiecare click inseamna profitCa si e-mail-urile de tip spam, splog-urile folosesc cele mai reprezentative caracteristici ale Internetului – flexibilitatea, accesul usor si costurile mici – intr-un serviciu care iti permite sa castigi rapid.Dar daca spammerii de pe e-mail incearca sa-l convinga pe destinatar sa cumpere diverse produse, sploggerii si alti spammeri de pe Internet castiga majoritatea banilor prin atragerea vizitatorilor catre panourile publicitare afisate alaturi de textul fara sens. Astfel, veniturile lor sunt direct proportionale cu numarul click-urilor pe reclamele de pe site.Proprietarii de pagini web – in acest caz spammerii – sunt platiti de persoana sau compania care face reclama, cu o suma fixa pentru fiecare click pe reclama respectiva. Pe sploggeri nu ii intereseaza ca pagina web pe care ei o detin este deformata si ca textul nu are niciun sens. Tot ceea ce ii intereseaza este sa umple pagina cu termeni pe care oamenii i-ar folosi in cautarile lor pe Web, termeni care sa-i conduca la pagina respectiva si sa-i atraga sa dea un click pe una din reclamele existente pe pagina.Inundatie de splog-uriIn ultimele luni numarul splog-urilor a crescut ingrijorator de mult. Peste jumatate din blog-urile in limba engleza atractive pentru utilizatori sunt spam-uri, potrivit unui studiu realizat recent de Tim Finin, un cercetator de la Universitatea din Maryland si de doi dintre studentii sai. “Blogosfera creste repede. Dar se pare ca splogosfera creste si mai repede”, a explicat Finin.De aceeasi parere este si Sason Goldman, product manager pentru Blogger, serviciul de gazduire de blog-uri al Google. “Cresterea numarului de splog-uri reprezinta o problema semnificativa cu care trebuie sa luptam”, a afirmat el. Niciun motor de cautare nu vrea ca, in urma unei cautari dupa un cuvant cheie relevant, utilizatorii lui sa fie directionati catre un link aparent folositor, dar de fapt un site plin de fraze fara sens si de publicitate online. De altfel, niciun proprietar de blog nu doreste sa-si iroseasca energia si sa-si distruga reputatia prin asigurarea unei “case” spammerilor.Un studiu recent facut de Mitesh Vasa, un inginer in software din Virginia si un cercetator al splog-urilor, a descoperit ca in decembrie 2005, Blogger gazduia mai mult de 100.000 de sploggeri.O amenintare pentru Google”Google promite ca ia in serios aceasta problema”, a mai spus Goldman. Este si normal sa fie asa, pentru ca banii care se duc in buzunarul lui Google din publicitate (sau in cele ale celorlalte mari motoare de cautare – Yahoo! si MSN) au devenit un magnet irezistibil pentru “artistii” in fraude. “Daca un site apare foarte sus in lista rezultatelor cautarilor, mii sau milioane de oameni vor accesa acel site. Chiar si in cazul in care doar un procent foarte mic dintre oamenii aceia dau click pe reclamele existente pe site, “proprietarul site-ului va castiga o gramada de bani – si sploggerii asta cauta de fapt”, a spus Anil Dash, vicepresedinte al Six Apart, companie care ofera un serviciu de gazduire al blog-urilor.Deoarece banii din publicitate se incaseaza numai de catre proprietarii site-urile care apar in prima sau a doua pagina, in ordinea rezultatelor, spammerii fac eforturi foarte mari sa induca in eroare Google sau Yahoo!. Motoarele de cautare clasifica un site Web in mare parte prin calcularea numarului altor site-uri la care se ajunge prin el, plasandu-l mai sus in cautari. Pentru a mima aceasta popularitate, spammerii creeaza retele false cu site-uri interconectate la splog, numite “link farms”.Blog-urile – marea majoritate reprezentand o colectie de link-uri cu comentarii – reprezinta, in special, elemente ajutatoare pentru spammeri. Rezultatul? “Blogosfera este din ce in ce mai poluata de spam-uri”, a spus Dash.DenuntatoriiIn timp ce splog-urile par a fi o neplacere minora pentru blogeri, intregul efect pe care-l au acestea nu se poate determina. “Ce se va intampla cand toti termenii dupa care se da o cautare vor fi infestati cu aceste splog-uri?”, se intreaba Chris Pirillo de la Lockergnome, o revista electronica in limba engleza care contine resurse pentru sistemele de operare din familia Microsoft Windows, stiri despre actualizari pentru software de toate tipurile, resurse generale de PC pentru specialisti si pasionati si resurse generale de Internet si informatie digitala. “Existenta splog-urilor face mult mai dificila cautarea”, este de parere acesta. Asa ca, pentru binele comunitatii, cand dai de un astfel de splog este bine sa-l denunti. Daca splogul este creat pe Blogger, se poate denunta foarte usor prin apasarea butonului Flag din coltul de sus din dreapta paginii. Acesta va anunta imediat administratia Blogger-ului despre continutul nedorit, si splog-ul va fi dat la o parte. Daca splog-ul este creat pe o alta platforma de blogging, trebuie sa iei legatura direct cu “gazda” platformei. Sau, poti sa raportezi splog-ul serviciului Splog Reporter, care a fost creat de Frank Gruber si Jeff John in august 2005. Splog Reporter se bazeaza pe un sistem special de identificare a splogurilor care analizeaza URL-ul unui blog pentru cuvinte cheie ciudate si detalii precum cratimele – din motive necunoscute, majoritatea splog-urilor sunt scrise cu cratime. Serviciul adauga site-urile suspecte in baza lui de date, alertand motoarele de cautare sa le elimine din fisierele lor. Daca splog-ul contine publicitate Google, site-ul poate fi raportat programului AdSense, serviciul de publicitate online de la Google, si contul site-ului poate fi revocat.Mark Cuban, proprietarul site-ului IceRocket, a fost emfatic cu privire la explozia de bloguri de anul trecut. In acelasi timp, alti bloggeri au inceput sa ceara standarde ridicate de la Google si a lui blogosfera, Blogger. Pana acum Google pare ca a luat in serios doleantele “clientilor” sai. Blogger a adaugat procesului de creatie al blog-urilor un sistem de verificare al cuvintelor, numit Captcha, si a publicat o lista de URL-uri “vinovate” pentru a le da si altor motoare de cautare posibilitatea sa le elimine din indexurile lor.Calcaiul lui AhileCu toate acestea, aparitia si cresterea numarului de splog-uri poate avea consecinte mai presus de blogosfera. Blog-urile sunt reprezentative pentru ceea ce multi numesc Web 2.0, viziunea Internetului ca o platforma comuna de informatii de toate felurile, care este creata si actualizata mereu de utilizatorii sai. Asa se intampla cu site-urile prin care poti face schimb de fisiere – Flickr sau YouTube, cu enciclopedia online la care poate colabora oricine – Wikipedia – sau cu calendarele care pot fi vazute online – Kiko sau CalendarHub.Din pacate, aceasta deschidere si usurinta cu care pot fi utilizate aceste site-uri sunt proprii erei Web 2.0. “Vulnerabilitatea extrema la spam este caracteristica ce defineste Web 2.0, iar splog-urile reprezinta prima manifestare a acestei ere”, a spus Matt Mullenweg, dezvoltatorul sistemului de blogging WordPress. Oamenii din industrie nu cad de acord asupra modului in care sa elimine spam-ul sau daca acesta poate fi eliminat. Dar nici nu se pune in discutie ca daca blogosfera sau restul “produselor” Web 2.0 nu gasesc un mod de a pune capat acestui mod fraudulos de a face bani pe Internet, atunci cea mai buna caracteristica a Web 2.0 va iesi din discutie. Afacerea GogginsDan Goggins, care detine un master in stiinta calculatoarelor, a dezvoltat impreuna cu un coleg de-al lui, John Jonas, cateva mii de splog-uri. “Nu sunt chiar atat de multe”, spune modest Goggins, dar in perioda august-octombrie 2005 el a castigat cel putin 71.000 de dolari din aceasta activitate. Cu Goggins si Jonas mai lucreaza o echipa intreaga de oameni. Acestia tremura la auzirea termenului “splogger”, preferand sa fie numiti mai degraba “vanzatori pe ‘piata’ motoarelor de cautare”. Cu toate acestea, obiectivul lor este sa atraga cat mai multi vizitatori catre splog-urile dezvoltate de ei.Potrivit presei internationale, un blogger roman a descoperit, in iunie, ca in urma unei cautari pe Google dupa “retete de sos de pizza” primele 10 rezultate care au fost afisate erau spam-uri. Pagina era o mica insula dintr-un mare arhipelag de spam-uri, de marimea a milioane de astfel pagini “capcana”, construit de oameni din Romania sau Argentina, spre exemplu, in functie de tara de origine pe care au selectat-o in momentul inregistrarii. Descoperind o lacuna in sistemul de indexare al lui Google, spammerii au introdus in adresele site-urilor lor termeni de cautare adesea folositi astfel incat algoritmii de cautare ai motoarelor sa ii identifice ca indici de relevanta pentru aceste cautari. Solicitarea retetei pentru sosul de pizza, spre exemplu, l-a directionat pe vizitator la o adresa de web care automat s-a dus pe un portal de spam-uri – un singur click si vizitatorul a fost prins intr-o mare de site-uri publicitare.

  • Miliardarii web 2.0

    Liderul mondial in divertismentul pe Internet, YouTube, a fost achizitionat de compania Google cu 1,3 miliarde de euro, cel mai mare pret platit vreodata pentru un site cu un continut generat de utilizatori. YouTube a evoluat rapid in cele 19 luni de cand a fost lansat pe piata, utilizatorii site-ului avand acces la 100 de milioane de clipuri video in fiecare zi. Compania din Silicon Valley este o mina de aur pentru Google datorita traficului mare pe care il genereaza. In plus, poate facilita accesul Google pe piata de publicitate pe Internet, unde detine o cota scazuta comparativ cu cei de la Yahoo!, principalii concurenti. Analistii apreciaza ca valoarea grupului rezultat prin combinarea celor doua companii ar putea fi enorma. YouTube ocupa pozitia a patra in clasamentul site-urilor web 2.0 si este site-ul cu evolutia cea mai rapida din istoria recenta a Internetului.

  • Schimbari la varful Vodafone

    Karsten Wildberger este noul Chief Financial Officer al operatorului de telefonie mobila Vodafone Romania. Inainte de a ocupa aceasta functie in Romania, Wildberger a fost vicepresedinte executiv in cadrul T-Mobile in Germania. Din anul 2003, el a ocupat mai multe pozitii de conducere in cadrul companiei T-Mobile. Noul CFO va fi responsabil de situatia financiara a uneia dintre cele mai mari companii din Romania, care anul trecut a inregistrat o cifra de afaceri de 738 de milioane de euro si un profit net de 206 milioane de euro. Vodafone are si un nou vicepresedinte de Resurse Umane, in persoana Ancai Podoleanu (foto). Podoleanu a detinut functia de director de Resurse Umane al Quadrant Amroq Beverages SA, care imbuteliaza marcile Pepsi, Prigat si Lipton. Ea a elaborat strategia de resurse umane a QAB inca din anul 1999 si a fost anterior Management Consultant in cadrul Gemini Consulting Romania.

  • O afacere marca Catalin Chelu

    Omul de afaceri Catalin Chelu din Galati a vandut pachetul majoritar de actiuni pe care il detinea la compania de cablu CCC Blue Telecom contra sumei de 219,2 milioane de lei (aproximativ 62 de milioane de euro). Compania are circa 6% din piata televiziunii prin cablu, iar tranzactia evalueaza intreaga companie la 100 mil. euro. Pachetul de actiuni a fost cumparat de Doina Lilioara Rimar, care este asociata cu Chelu in mai multe societati, iar tranzactia poate trece drept o optimizare a structurii actionariatului in afacerile lui Chelu. Acesta detine, prin intermediul mai multor societati, pachete de actiuni la SIF-uri, unde un investitor nu are voie, conform legii, sa detina mai mult de 1% prin persoanele fizice si juridice impreuna cu care actioneaza in mod concertat. Chelu anuntase de fapt ca tranzactia nu va afecta cu nimic planurile companiei de listare pe Bursa. CCC Blue Telecom a anuntat, la inceputul anului ca intentioneaza sa se listeze la Bursa de Valori Bucuresti. Dupa vanzare, Chelu va mai detine in nume propriu doar 8,56% din capitalul societatii, iar Doina Rimar va controla 61,24% din titluri. Printre ceilalti actionari se numara firmele Zorder Big, cu 26,82%, si Galgros, cu 3,02%.Cablu cifratCoordonatele tranzactiei prin care Catalin Chelu a vandut pachetul majoritar al CCC Blue Telecom:un pachet de 61,24% din actiuni valoreaza 60 mil. eurocompania este evaluata la 100 de milioane de euroCCC Blue Telecom detine 6% din piata Chelu mai detine 8,56% din actiunile operatorului de cablu

  • Cel mai mare hotel de lux

    Cel mai mare hotel de lux din Bucuresti va fi construit de un grup de investitori irlandezi in zona Splaiului Independentei. Proiectul companiei RI Investment Grup este estimat la 100 de milioane de euro si cuprinde un hotel, o zona rezidentiala si una comerciala. Hotelul va fi in categoria de 5 stele, este construit pe 24 de niveluri, va avea 960 de camere si va fi afiliat unui lant international. Capacitatea de cazare a proiectului irlandezilor de la RI Investment ar fi egala cu cea a JW Marriott, Intercontinental si Crowne Plaza la un loc si ar putea fi printre cele mai mari hoteluri din Europa. Proiectul RI Investment Grup prevede si constructia unui ansamblu rezidential de 815 apartamente adresate clasei medii, la care se adauga un penthouse mare si spatii comerciale intinse pe o suprafata de peste 12.350 de metri patrati. Grupul irlandez a investit deja circa 75 de milioane de euro in terenuri pe piata romaneasca si este interesat sa faca achizitii ulterioare in Bucuresti. Investitorii irlandezi importanti, precum Ballymore, RI Investment sau Moritz Group au intrat pe piata romaneasca incepand din 2004. Desi randamentele investitiilor in proiecte imobiliare sunt in scadere, piata de real estate locala ramane printre cele mai atractive din Europa Centrala si de Est.

  • Au inceput recrutarile de toamna

    Grupul belgian Fortis si banca portugheza Millennium BCP, fosti competitori pentru BCR, se pregatesc sa patrunda pe piata din Romania.Ambele companii sunt in faza de recrutare, insa portughezii sunt cu un pas inainte, fiind avansati si cu procedurile legale, potrivit unor surse bancare. O posibila varianta ar fi ca Fortis sa opereze chiar prin intermediul subsidiarei pe care o vor deschide cei de la Millennium, cunoscut fiind parteneriatul existent intre cele doua grupuri financiare – Fortis detine un pachet de 4,99% din Millennium. Mai mult, acum aproape un an, in momentul retragerii din cursa pentru BCR, unul din argumentele belgienilor a fost perspectiva exploatarii parteneriatului cu Millennium, in cazul in care portrughezii ieseau invingatori.Belgienii de la Fortis sunt in plina campanie de recrutare, dar se arata deja interesati de proiecte de finantare in Romania – Fortis ar intentiona sa finanteze extinderea Centralei Nucleare de la Cernavoda. Daca Fortis primeste CV-uri si pana la sfarsitul lui octombrie ar putea sa-si aleaga top managementul, portughezii de la Millennium sunt pe punctul de a lansa structura de la zero. Printre bancherii contactati deja de Millennium se numara si Dan Sandu, care a parasit de curand pozitia de vicepresedinte al Citibank Romania.Dupa integrarea in UE, nicio banca nu va mai avea nevoie de licenta din partea BNR pentru a-si incepe operatiunile locale, dar pe fondul unei concurente serioase, dezvoltarea unei noi structuri bancare ar putea fi foarte dificila.