BusinessMagazin

Blog

  • ANRCTI propune un tarif de interconectare de 1,15 eurocenti pentru 33 operatori de telefonie fixa

    Lista operatorilor afectati de masura propusa de ANRCTI include si companiile Romtelecom, UPC Romania, RCS&RDS si Vodafone Romania, se arata intr-un comunicat al institutiei remis, marti, agentiei MEDIAFAX.

    "ANRCTI propune reducerea treptata a tarifelor actuale de interconectare practicate de operatorii alternativi pana la nivelul-tinta, in doua etape, pana la inceputul anului 2009. Astfel, tarifele medii de interconectare actuale ale operatorilor inca nereglementati ar urma sa scada odata cu intrarea in vigoare a deciziilor pana la nivelul de 1,15 eurocenti/minut, urmand ca, la 1 ianuarie 2009, sa ajunga la 0,97 eurocenti/minut, valoarea tarifului mediu de interconectare la nivel regional cu reteaua Romtelecom", se mai arata in comunicat.

    Masura propusa de ANRCTI este inclusa intr-un proiect de decizie lansat, marti, spre consultare publica si ar putea fi aplicata incepand cu al doilea trimestru al acestui an, se mai arata in comunicat.

    Mai multe amanunte, aici

  • Isarescu, pregatit sa sara in ajutorul leului lovit de criza internationala

    El a spus ca se asteapta la o stabilizare a cursului si ulterior la scaderi. Seful BNR a aratat ca deprecierea curenta a leului vine pe fondul tensiunilor de pe pietele internationale, dar a fost alimentata si de cheltuielile bugetare foarte mari de la sfarsitul anului trecut.

    Isarescu a subliniat ca scaderea Bursei intareste ipoteza iesirii unor capitaluri volatile. "Privind la ceea ce se intampla pe piata valutara, cred ca leul are forta de redresare si, de la un anumit moment, el va reveni”.

    Detalii pe www.zf.ro

  • Pizza cu SMS

    Saptamana trecuta, lantul de 6.200 de restaurante Pizza Hut a introdus in Statele Unite o noua modalitate de a comanda pizza de acasa. Cei care vor dori sa foloseasca serviciul va trebui in primul rand sa-si faca un cont pe site in care isi declara numarul de telefon mobil si stabilesc nume pentru meniurile preferate pe care ar dori sa le poata comanda, combinand produsele restaurantului. Apoi lucrurile devin foarte simple – un SMS la numarul 749HUT care sa contina numele meniului si pizza soseste la usa.

    Pizza Hut nu face decat sa se conformeze astfel curentului, comenzile prin SMS devenind o practica din ce in ce mai folosita de americani, pe care restaurantele concurente o speculasera deja. Toate marile lanturi de restaurante cu pizza din Statele Unite, precum Domino’s Pizza sau Papa John’s, au deja un istoric profitabil al utilizarii acestui sistem de comenzi. „Am vrut sa asiguram o maxima accesibilitate“, spune Bernard Acoca, director al departamentului de digital marketing la Pizza Hut. „Avem un grup de consumatori care sunt foarte mari utilizatori de noi tehnologii. Isi folosesc telefonul pentru orice… Vrem sa fim acolo unde sunt si clientii“, a continuat reprezentantul american in dialog cu agentia de presa Reuters.

    Asteptarile Pizza Hut de la noul sistem sunt mari. Peste cinci ani, jumatate din veniturile generate de comenzile la domiciliu ar trebui sa fie realizate de clienti care comanda prin SMS. La Papa John’s, o retea de 2.700 de restaurante cu pizza, comenzile prin mesaje scrise sunt disponibile din 2001, dar nu a fost organizata vreo campanie speciala de promovare. Chiar si asa, reprezentantii companiei spun ca acum 20% din vanzari sunt realizate prin aceasta modalitate.

    „Utilizatorii internetului sunt noua speranta acum, iar mesajele text trimise de tinerii intre 14 si 25 de ani va fi urmatoarea mare descoperire pentru lanturile de restaurante cu livrari la domiciliu“, spune Chris Sternberg, purtator de cuvant la Papa John’s.

    In Romania, reteaua de restaurante Pizza Hut a introdus recent conceptul PHD (pizza home delivery), dar in prezent aria de acoperire este limitata la o singura zona din Bucuresti, iar comenzile se pot face exclusiv vorbind cu operatorul la telefon. Unii ar putea prefera asa, pentru ca in Statele Unite o intrebare ramane totusi fara raspuns: in cat timp ajunge pizza?

  • De la Crazy Frog la Juan Carlos

    Mai bine de jumatate de milion de posesori de telefoane mobile din toata lumea au descarcat recent de pe internet un ton de apel in care regele Spaniei, Juan Carlos, ii spune pe un ton agasat presedintelui din Venezuela, Hugo Chavez, „De ce nu taci din gura?“. Mica disputa dintre Juan Carlos si Chavez s-a petrecut in noiembrie trecut la un summit ibero-american desfasurat in Chile, unde faptul ca venezueleanul il tot intrerupea din discurs pe premierul spaniol Zapatero l-a enervat pe rege. Iesirea lipsita de diplomatie a regelui Spaniei a fost imediat exploatata, fiind transformata intr-un ton de apel – pe fundalul melodiei traditionale spaniole „La Cucaracha“ se aude la un interval de cateva secunde intrebarea „por qué no te callas?“, in traducere „de ce nu taci din gura?“. In cateva saptamani, acest ton de apel a generat vanzari de 2,2 milioane de dolari (1,5 milioane de euro). Cum ar putea fi justificata popularitatea unui asemenea ton de apel? Pe langa faptul ca sunetele presetate de producatorii de celulare sunt considerate plictisitoare si demodate, multi dintre utilizatori privesc tonurile de apel ca o metoda de a se exprima si, in cazul de fata, de a se dovedi la curent cu un subiect de discutie actual. Este drept, o parte dintre cei care au descarcat tonul de apel denumit „De ce nu taci“ au facut-o in semn de protest fata de presedintele Venezuelei, dar majoritatea au considerat acest incident drept amuzant si absurd in acelasi timp.

    Faima intamplarii e de altfel vizibila in lumea virtuala: la o cautare pe site-ul de continut video YouTube dupa fraza „por qué no te callas“ vor fi returnate in jur de 1.500 de rezultate, majoritatea legate de aceasta disputa politica, iar pe paginile retelei sociale Facebook, aceeasi fraza denumeste un grup de utilizatori. Si ar putea sa reprezinte si numele unui site, pentru ca pana nu de mult, daca tastati in browserul de internet adresa www.porquenotecallas.com, ati fi fost directionati catre site-ul de licitatii online eBay, unde numele domeniului a fost pus in vanzare pentru aproape 15.000 de dolari (10.000 de euro).

    „Tonurile de apel cu tema politica, dar nu numai, sunt in ziua de azi o afacere extrem de rentabila“, constata Jonathan Arber, analist al companiei de cercetare de piata Ovum Research. Potrivit estimarilor sale, piata mondiala a tonurilor de apel a depasit 5,2 miliarde de dolari (3,5 miliarde de euro) in 2007, dar cresterile intalnite pana acum se vor mai tempera din 2009, pe masura ce muzica pe mobil va depasi in popularitate nisa de piata a tonurilor pentru telefoane.

    In 2006, utilizatorii de celulare au cumparat tonuri de apel de 3,2 miliarde de dolari (in jur de 2,2 miliarde de euro), cifra echivalenta cu 10% din piata totala a muzicii, de 32,3 miliarde de dolari (22 de miliarde de euro). Comparatia nu e fara temei: Steve Mayall, angajat in cadrul companiei de cercetare a industriei muzicale Music Ally, sustine ca poate da detalii despre o persoana necunoscuta numai auzind tonul de apel pe care-l foloseste. „Eram in autobuz zilele trecute, cand un tanar de langa mine a primit un SMS. A fost de ajuns sa aud «Message from the dark side there is» (un ton de apel rostit cu vocea lui Yoda din filmul „Razboiul Stelelor“) ca sa-mi dau seama ca lucreaza in domeniul IT.“

    La fel de bine, barbatii care aleg pentru telefonul mobil melodia „In Da Club“, a lui 50 Cent, e foarte probabil sa aiba o fire petrecareata. Iar femeile care aleg melodia „Big Girl (You Are Beautiful)“, interpretata de Mika, o fac foarte probabil dintr-o nesiguranta in ceea ce priveste propria persoana. „Un ton de apel spune foarte multe despre personalitatea individului, care opteaza in general pentru melodii in care se regaseste sau cu care se poate asocia“, spune Mayall.

    Alegerea unui ton de apel nu e grea, mai ales ca exista pe internet o multime de site-uri care ofera topuri ale celor mai populare tonuri de apel, cele mai multe fiind in general versiuni ale unor hituri muzicale, adaptate pentru telefonul mobil. Dar primul ton de apel care a ajuns in fruntea clasamentelor britanice nu a fost nicidecum o melodie cantata de Beyonce, 50 Cent sau Red Hot Chili Peppers, ci sunetul Crazy Frog, broscuta nebuna care scotea sunete asemanatoare cu cele ale motoarelor de motociclete vechi. Povestea acestui ton de apel dateaza din 2003, cand suedezul Erik Wernquist a desenat broscuta si i-a atasat sunetul specific, pe care l-a gasit tot pe internet. Doi sau trei ani mai tarziu, tonul de apel se putea lauda cu o evolutie spectaculoasa, fiind in topul clasamentelor saptamani la rand.

    Una dintre tendintele anului 2007, remarcata de mai multi analisti din industria muzicala, a fost faptul ca tonurile de apel au evoluat, comparativ cu anii trecuti, de la versiuni mai scurte ale melodiilor in voga la cantece intregi. Acestea nu sunt ascultate niciodata pana la capat, pentru ca majoritatea oamenilor raspund la telefon in mai putin de 30 de secunde, in timp ce durata melodiei depaseste de cele mai multe ori trei minute. Pe partea cealalta insa, avantajul melodiilor intregi este acela ca nu trebuie neaparat cumparate, asa cum se intampla cu tonurile de apel special create pentru telefoane. Este suficient ca posesorul de mobil sa aiba melodia pe computer, sa o transfere in memoria celularului printr-un cablu de date si sa o seteze ca ton de apel. Sau sa foloseasca tehnologia Bluetooth pentru a face transferul wireless de la un echipament la altul.

  • Terapia Ranbaxy se simte mai bine

    Vanzarile locale ale Ranbaxy, care a achizitionat in primavara lui 2006 fabrica clujeana Terapia, au crescut anul trecut cu 21%. O influenta importanta a avut-o cresterea cu 23% din trimestrul al patrulea.

    Terapia Ranbaxy si-a revenit astfel dupa un al treilea trimestru foarte slab pentru piata farmaceutica din Romania in general, care, in conturile companiei, s-a tradus intr-o stagnare fata de aceeasi perioada a lui 2006. „Trimestrul trei a fost prost luna de luna“, explica Dragos Damian, directorul general al producatorului de medicamente. „Iulie a fost foarte cald, in august au fost concediile, iar in septembrie a inceput povestea cu preturile“, explica el. In septembrie, Ministerul Sanatatii isi anunta intentia de a reduce preturile medicamentelor comercializate in Romania, in medie cu 15%. Masura a fost amanata de mai multe ori, nu inainte de a-si pune amprenta pe vanzarile producatorilor, dat fiind ca „nimeni nu voia sa mai cumpere, gandindu-se ca marja de profit ii va scadea puternic daca preturile vor fi mai mici dupa cateva saptamani“, dupa cum explica anul trecut reprezentantul unui distribuitor de medicamente.

    In ultimele trei luni ale anului, piata si-a revenit, iar Terapia Ranbaxy a profitat si de lansarea unor noi produse. „Partea buna este ca am lansat toate produsele pe care planificasem sa le introducem anul acesta (in 2007 – n.r.)“, spunea, la finele anului trecut, Dragos Damian intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Terapia Ranbaxy a primit autorizatii de punere pe piata pentru mai mult de 20 de noi produse.

    Rezultatele din Romania au contribuit cu circa 7,5% la vanzarile globale ale producatorului indian, care au depasit 1,6 miliarde de dolari, in crestere cu 20% fata de 2006. Ranbaxy este unul dintre cei mai mari producatori mondiali de medicamente generice (produse farmaceutice care utilizeaza substante active a caror perioada de protectie a expirat).

    Dat fiind segmentul pe care activeaza, previziunile pentru 2008 ale Terapia Ranbaxy sunt optimiste. „Premisele pentru 2008 sunt ca piata de generice va creste mai repede decat restul“, estimeaza Dragos Damian. El mizeaza pe un avans al intregii piete de 15% in lei. „Genericele, prin competitie, accesibilitate si lansarea de noi produse, vor creste cu peste 20%“.

    Dar acest procent este totusi mic raportat la ambitia Ranbaxy de a deveni lider intre furnizorii de medicamente, fie ele generice sau originale. La cateva luni dupa ce a preluat (in primavara lui 2006) Terapia, Malvinder Singh – directorul executiv al grupului – spunea ca „va face tot ce este necesar pentru a ajunge numarul unu pe piata“.

    Potrivit ultimelor raportari transmise de compania de cercetare de piata Cegedim, Ranbaxy detinea, la sfarsitul trimestrului al treilea, o cota de 5%, valoare care plasa firma pe locul 7 in piata romaneasca, in conditiile in care primul loc este detinut de GlaxoSmithKline (GSK), cu 7,8%.

    Dupa investitii de circa 20 de milioane de dolari in ultimii doi ani in facilitatile de la Cluj-Napoca, Ranbaxy transfera in Romania productia mai multor medicamente, care vor fi apoi exportate in toata Europa. „Capacitatea de impachetare din Cluj-Napoca este de patru ori mai mare decat toata piata farmaceutica din Romania“, spune Damian. Chiar si declaratiile de intentie par sa se mai fi temperat, atat timp cat vizarea pozitiei de lider s-a transformat in „consolidarea pozitiei pe piata“.

  • S-au linistit apele

    Principalele conturi de media disputate in aceasta perioada au fost Romtelecom, Inbev, Star Foods, Raiffeisen Bank, Citroën si Petrom. Primele doua, spun oamenii din piata, sunt si cele mai importante. „Potrivit estimarilor mele, cele doua conturi ajung probabil fiecare undeva la 10 milioane de euro. Poate ca numai Inbev are intre 8 si 10 milioane de euro“, a declarat pentru Business Magazin Daniel Gavrila, consultant media, fost managing director al agentiei de publicitate Lowe.

    Producatorul de bere Inbev include marcile Bergenbier, Beck’s, Stella Artois, Lowenbrau, Noroc, iar contul a fost castigat de agentia Starcom, divizia de media a grupului Leo Burnett. Agentia a ajuns in finala alaturi de Mediaedge:cia si OMD. Universal McCann, cea care detinea contul pana anul trecut, nu a mai participat la licitatie.

    In cazul contului producatorului de chips-uri Star Foods, ce apartine grupului PepsiCo International, Starcom nu a ajuns decat in finala, licitatia fiind castigata de MediaCom (divizia de media a grupului de comunicare WPP). „Star Foods este pe locul cinci in topul clientilor agentiei, in functie de bugetele investite. Cu toate acestea, e superficial sa privim lucrurile doar din punctul de vedere al bugetului. Media nu inseamna doar buying, chiar am trecut in alta faza. Am vazut clienti mari ineficienti, la fel cum am vazut conturi de marime medie foarte profitabile. La noi agentiile de media se bat pe conturi mari pentru ca le asigura o pozitie in piata si pot sa speculeze tot felul de oportunitati, iar in conditii de netransparenta pot sa faca un profit foarte bun“, spune Carmen Lixandru, managing director al MediaCom Romania.

    Dar cat de mare este un cont mare? In opinia lui Gavrila, acesta trebuie sa aduca minimum 100.000 de euro profit net agentiei. „Sunt conturi care aduc 500.000 – 600.000 de euro si sunt conturi in care bugetul este doar o parte din aisberg. Sunt mult mai multi bani in alte activitati“.

    Contul Citroën castigat de OMD, parte a grupului Omnicom Media, se afla intre primii cinci clienti ca valoare in portofoliul agentiei, dupa Henkel, McDonald’s, Chipita si Walmark. In disputa pentru contul Citroën au ramas in finala, alaturi de OMD, agentiile Media Planning si Starlink. „Citroën este un client de retea si am avut acces la informatii si din cadrul retelei. In plus, nici brief-ul nu a fost extrem de complex si ne-am mobilizat destul de repede“, a declarat Carmen Tudosie, CEO la Omnicom Media Group Romania.

    Singurul grup bancar care a organizat un pitch in aceasta perioada a fost Raiffeisen, iar castigatorul a fost agentia United Media, divizia de media a grupului grec de comunicare Ashley & Holmes. Dupa cum spune Dana Bulat, managing director al United Media, agentia nu a participat sezonul acesta decat la doua pitch-uri, Raiffeisen si Romtelecom. Pe primul l-a castigat, iar unii dintre jucatorii din piata vad castigatoare agentia si in cazul celui de-al doilea, in conditiile in care serviciile de media ale Cosmote, Romtelecom si Germanos vor fi grupate intr-o singura agentie.

    La finalul anului trecut, si Petrom, cea mai mare companie de pe piata, a organizat o licitatie de media, contul fiind castigat de agentia Optimedia (parte a grupului Publicis Romania) in fata Universal McCann. Bugetul de media al companiei petroliere este estimat la aproximativ 5 milioane de euro.

    Urmatorul client care va organiza un pitch pe segmentul media se pare ca va fi, spun surse din piata, producatorul de dulciuri Kandia Excelent, al carui cont il detine in prezent Universal McCann.

    In ceea ce priveste segmentul de strategie si creatie, in ultima perioada au fost anuntati castigatorii pentru conturile GE Money, Petrom – conturi care au revenit Leo Burnett, dar si pentru brandurile de bere Heineken si Golden Brau, adjudecate de McCann Erickson. Leo Burnett a anuntat recent adaugarea in portofoliul sau a inca doi clienti, Elite si Bergenbier (doar activitatile legate de fotbal, Bergenbier fiind sponsorul echipei nationale a Romaniei), de data aceasta fara licitatie.

  • Managementul irosirii timpului

    Alegerea numelui PayMo (www.paymo.biz) pentru aplicatia software de management al timpului pozitioneaza din start produsul firmei oradene Light Design Works. E alaturarea a doua cuvinte in limba engleza, citite cu accent american, ce inseamna „plateste mai mult“ (pay more), un sprijin pentru cei care practica profesii liberale sa realizeze cat de mult timp aloca de fapt unui client taxat la ora. Companiile de consultanta, avocatura, audit sau design au astfel un instrument pentru justificarea platilor cerute catre clienti.

    E drept, acesta e dependent in continuare de buna-credinta a celor care il folosesc, pentru ca functia principala, de contorizare, se realizeaza prin apasarea unui buton din interfata grafica la inceputul lucrului la un proiect si apasarea aceluiasi buton la sfarsitul fiecarei etape. Intre aceste doua momente, utilizatorul poate chiar sa lipseasca din fata calculatorului fara ca aplicatia sa contorizeze si pauza. Dincolo de acest handicap implicit, PayMo genereaza date despre timpul alocat fiecarui proiect in parte, grafice despre performantele personale sau ale angajatilor ori statistici despre activitatea fiecaruia pe proiectele in derulare. Jan Lukacs (27 de ani), unul din cei trei asociati ai firmei oradene, spune ca Light Design Works e prin PayMo la primul produs sub un brand propriu, desi echipa este implicata din 1999 in outsourcing pentru companii straine cu produse destinate pietei externe. Tinta internationala e pastrata si de acest proiect aflat in stadiul de beta-testing, dar Romania va primi anul acesta si o versiune localizata si un site cu domeniu .ro. „Cand am inceput noi, nivelul pietei romanesti nu merita atentia. Acum lucrurile incep sa se miste si altii ne-au luat-o in fata“, spune Lukacs.

    Oricum, prima evaluare a rezultatelor se va intampla in iulie. Planul prevede ca pana atunci sa existe 1.000 de utilizatori ai versiunii gratuite, cea destinata companiilor cu maxim trei conturi si 100 ai versiunii platite, pentru companiile mai mari. Pentru acestea din urma, plata va fi sub forma de abonament lunar de 3,99 dolari pentru fiecare angajat a carui activitate e evaluata prin PayMo. Pe prima categorie se bazeaza insa Lukacs ca va aduce notorietate produsului.

  • Aventura de 2.500 de dolari

    Secretele ingineresti de reducere a costurilor pentru noua masina a Tata Motors au inclus un ax cardanic gol in interior, un portbagaj cu spatiu suficient pentru o servieta si un motor, montat in spatele masinii, nu cu mult mai performant decat o masina de tuns iarba.

    Vestea buna este ca a rezultat o masina care va fi comercializata la un pret in jur de 2.500 de dolari, adica tot atat cat costa un DVD player optional instalat pe un SUV Lexus LX 470. Vestea mai putin buna este ca a rezultat o masina care e aproape sigur ca va pica la orice test occidental de emisii de noxe si de siguranta rutiera si, probabil, si la cele din India de peste cativa ani, cand e de prevazut ca vor fi introduse si aici standarde de mediu mai stricte.

    Dar Tata nu are de gand sa intreprinda croaziere pe autostrazile din California. Compania vrea mai degraba sa ofere in premiera un vehicul cu patru roti celor care pana acum erau obisnuiti sa calatoreasca doar pe doua, in special catorva sute de milioane de indieni, dar si altora din tarile in curs de dezvoltare. Chiar si asa insa, „Masina poporului“ ar putea sa influenteze in cele din urma comportamentul cumparatorilor de automobile din toata lumea, fiind expresie a unei tendinte mai larg raspandite intre fabricantii auto, aceea de a construi masini mai ieftine.

    „De fapt, ei lasa la o parte tot ce industria auto gandea despre structura costurilor si iau o foaie alba de hartie si-si pun intrebarea: ce anume se poate face?“, spune Daryl T. Rolley, director pentru operatiunile din America de Nord si Asia la Ariba, firma care furnizeaza componente pentru Tata, Toyota si alti producatori. „In urmatorii 5-10 ani, intreaga industrie auto se va intoarce cu susul in jos.“

    Alianta franco-japoneza a Renault-Nissan si joint-venture-ul indiano-japonez Maruti Suzuki continua sa calculeze cum sa produca masini ultra-ieftine pentru India. Iar producatorii auto occidentali aflati in dificultate cauta sa vada unde filozofia tarilor in curs de dezvoltare, dominata de efortul de reducere a costurilor, le poate imbunatati situatia contabila.

    Unii analisti estimeaza ca, la fel cum japonezii au popularizat termeni precum „kanban“ – „la timp“ si „kaizen“ – „imbunatatire continua“, indienii ar putea sa exporte un tip de „inginerie ghandiana“, care sa combine ireverenta pentru modurile conventionale de gandire cu un stil economic de viata, generat de lipsa de resurse. Sau, asa dupa cum si-a descris filozofia Ashok K. Taneja, director din industria auto indiana, „cand am nevoie de argint, de ce sa investesc in aur?“.

    Masina de 2.500 de dolari este un hatchback micut, atragator, cu patru usi si cinci locuri, sub forma de bomboana, mai mica in fata si mai inalta in spate, ca sa reduca si mai mult rezistenta la vant si sa permita instalarea unui motor ieftin. „E o masina simpatica, draguta“, spune A.K. Chaturvedi, senior vicepresedinte responsabil cu dezvoltarea in cadrul Lumax Industries, un furnizor din Delhi care a livrat farurile si luminile de interior ale masinii.

    Cei ce au promovat reducerea de costuri au fost inginerii Tata, care intr-un proiect anterior se intrebau daca nu cumva camioanele produse de companie aveau nevoie de toate patru placutele de frana sau s-ar putea descurca numai cu trei. Si in timp ce au construit noua masina a grupului Tata, care costa cam jumatate fata de cel mai ieftin competitor de pe piata, filozofia lor a fost: Chiar avem nevoie de asta? (unde „asta“ poate fi pe rand aproape orice piesa ori componenta). Asa se face ca modelul prezentat oficial in urma cu doua saptamani nu are radio, servodirectie, geamuri electrice, aer conditionat si are doar un singur stergator in loc de doua.

    Stilul economic e vizibil in tot sistemul intern al masinii, cu implicatii considerabile pentru siguranta si longevitatea vehiculului. Ca sa economiseasca 10 dolari, inginerii Tata au redesenat suspensiile ca sa elimine din faruri sistemul care ajusteaza unghiul de proiectie a luminii in functie de gradul de incarcare a masinii, dupa cum explica Chaturvedi de la Lumax. In loc de axul solid de otel care face legatura dintre roti si osii, un furnizor, Sona Koyo Steering Systems, a folosit un cilindru gol in interior, a spus Kiran Deshmukh, directorul de operatiuni al companiei cu sediul in Delhi.

    La roti, Tata a optat pentru rulmenti capabili sa sustina o viteza de 72 de kilometri la ora, dar peste aceasta viteza se uzeaza mult mai repede, reducand durata de viata a masinii, fara a afecta insa si siguranta consumatorilor, dupa cum spune Taneja. Viteza maxima pe care o poate atinge masina este de 120 de kilometri pe ora. Reducerea greutatii a scazut costurile de productie si a permis companiei sa foloseasca un motor mai ieftin. Potrivit expertilor din domeniu, masina are transmisie continua variabila, o alternativa mai ieftina la transmisia manuala sau la cea automata. Desi n-a fost nicicand populara in Statele Unite din cauza acceleratiei adesea prea lenese, transmisia continua era odinioara raspandita in Europa si a iesit din nou la lumina in vehicule ca SUV-ul Nissan Murano sau Toyota Prius.

  • Constructorii de machete

    Intr-o casa veche situata langa statia de metrou Timpuri Noi functioneaza compania Spot Design. Are opt angajati, din care doi sunt actionarii si cinci lucreaza in regim de colaborare, iar cifra de afaceri pe al doilea semestru din 2006, practic in primele sase luni de functionare, a fost de aproape 17.000 de euro. Desi dimensiunile nu ar recomanda-o ca pe o companie importanta, Spot Design isi imparte cu alte cateva companii de dimensiuni similare o piata aflata intr-o continua crestere: cea a realizatorilor de machete expozitionale. „Nu am simtit niciodata o privire de sus din partea dezvoltatorilor imobiliari, desi proiectele pentru care noi facem machete valoreaza sute de milioane de euro“, spune Laura Talmaciu, care a fondat compania impreuna cu Alexandru Cristal. Cei doi au absolvit Facultatea de Arhitectura si Urbanism si au 25, respectiv 26 de ani. „Am inceput sa facem machete prin anul al treilea, le faceam pentru studentii din anii terminali care aveau nevoie de ele la sustinerea licentei. Dupa aceea am realizat cateva machete pentru ansambluri rezidentiale impreuna cu un profesor si anul trecut ne-a venit ideea de a incepe pe cont propriu“, continua Laura Talmaciu.

    Investitia initiala a fost de circa 30.000 de euro, suma obtinuta prin intermediul unor credite de nevoi personale. Cu acesti bani a fost achizitionat un laser folosit pentru taierea placilor de PVC, din care se realizeaza casele sau blocurile care compun ansamblul pe macheta. „Primul client important a venit dupa cateva luni, au gasit informatii despre noi pe internet, au venit la noi, le-am explicat ce putem face si a iesit bine in final“, spune Alexandru Cristal. Pretul unei machete variaza in functie de scara la care este realizata si de numarul de elemente, de la cateva sute la cateva mii de euro, cele mai complexe – pentru proiecte de dimensiuni mari precum Baneasa sau Cosmopolis – fiind comercializate cu peste 10.000 de euro.

    Cum numarul proiectelor rezidentiale anuntate a crescut foarte mult in ultimii doi ani, segmentul rezidential a ajuns sa detina peste 80% din cifrele de afaceri ale companiilor care realizeaza machete, dupa cum spune si Cristian Vizdei, coproprietar, alaturi de sotia sa, al companiei Arhi Atelier. „In general se lucreaza cam o luna la o macheta, depinde de cat de complexa este. Daca este necesar, avem angajati si in regim de colaborare“, explica Vizdei. Compania, care are in prezent sase angajati permanenti si inca 10 in regim de colaborare, a fost infiintata in 2003, dupa ce actionarii acesteia au lucrat in cadrul unui birou de arhitectura individual. „Initial lucram pentru arhitecti, eu fac machete din anii ’90. Spre exemplu, mai voia cate un secretar de stat o macheta pentru un hotel sau o cladire administrativa“, isi aminteste Vizdei.

    Primele comenzi din zona rezidentiala au venit prin intermediul arhitectilor si al proiectantilor care lucreaza pentru dezvoltatori, iar acum s-a creat deja o relatie intre dezvoltatori si agentii imobiliare pe de o parte si constructorii de machete pe de alta parte, dupa cum spune Alexandru Cristal. „Vor fi proiecte rezidentiale mult timp de acum incolo, nu imi fac probleme ca vom ramane fara clienti“, comenteaza el.

    Cererea pentru machete a crescut in ultimii doi ani, incat dezvoltatorii au ales sa faca comenzi in strainatate – fie in tara de origine pentru dezvoltatorii straini, fie in China, care este o alternativa mai ieftina si uneori mai rapida, avand in vedere ca Spot Design a refuzat, spre exemplu, comenzi din lipsa de timp. „Noi nu am luat nicio comanda de aproape doua luni, dar si acum lucram pentru comenzile primite anterior“, spune Vizdei, adaugand ca desi Romania poate fi mai scumpa decat China, o macheta realizata in Germania costa de zece ori mai mult. „Cele mai mari costuri le avem cu manopera: aproximativ 80%. Chiar daca este o afacere, am ca angajati prieteni, si imi place sa creasca alaturi de mine. De aceea au salarii mari, de 1.000 de euro“, afirma coproprietarul Arhi Atelier, companie care a avut anul trecut o cifra de afaceri de putin peste 100.000 de euro, potrivit datelor sale. Un astfel de nivel de salarii este explicat prin dificultatea de a gasi oameni care sa poata lucra corect machetele si sa fie interesati sa ramana pe termen lung pe astfel de posturi. Cei de la Spot spun, de pilda, ca dintre fostii lor colegi de facultate, n-au putut gasi nici unul care sa intruneasca ambele cerinte. In aceste conditii, Cristian Vizdei spune ca rata de profitabilitate a firmei este de 10%, insa „dupa ce imi platesc si mie salariul“. Profitul celor de la Spot Design este insa mai mare, dupa declaratiile lor, depasindu-l pe cel mediu al dezvoltatorilor pentru care realizeaza machetele: 50%. „Initial nu am privit-o ca pe un business, dar a devenit intre timp. Este putin probabil insa sa ne imbogatim din asta“, adauga Laura Talmaciu.

  • Pierderi mai mici pentru Bursa SUA

    Reducerea de 0,75% operata de Federal Reserve a avut efectele scontate in piata de capital, deschiderea sedintei find mai bune decat se asteptau analistii. Indicele DJIA (Dow Jones Industrial Average) a coborat 2,6% pana la valoarea de 11.787 puncte, spargand pragul de suport de 12.000 de puncte. S&P 500 a pierdut 2,5% pana la valoarea de 1.291 puncte, iar NASDAQ Composite s-a depreciat cui 3% pana la 2.268 puncte.

    In timp ce toti indicii americani sunt la minus, restul burselor de pe continentul american au deschis pe plus, miscare datorata tot reducerii dobanzii federale. Indicii mexicani si cei brazilieni au inceput cu o majorare de cel putin doua procente, iar cei argentinieni si cei cilieni cu o crestere de peste un punct procentual.