BusinessMagazin

Blog

  • Zile negre pentru dolar

    Vinerea trecuta ajunsese foarte aproape de pragul de 1,5 dolari/euro, cu perspective de a scadea pana la 1,57 pana in martie, conform analistilor chestionati de Bloomberg.

    Criza de pe pietele financiare, cu corolarul ei asteptat – perspectiva unei noi reduceri a dobanzilor de catre Rezerva Federala – a lovit de data aceasta si indirect in moneda americana, dupa ce au capatat contur informatiile privind intentia Consiliului de Cooperare al Golfului de a decide, la reuniunea de la inceputul lunii decembrie, renuntarea de catre statele din Golf si Arabia Saudita la dolar ca moneda de referinta in favoarea unui cos de valute dominat de euro (sau a unui cos de referinte din care ar putea face parte si petrolul).
    Or, daca nu renuntarea la dolar, cel putin reevaluarea cursului la care se raporteaza la dolar riyalul saudit ori dirhamul din Emirate. Nu e singura informatie nelinis- titoare care vine din directia marilor exportatori de petrol.

    Saptamana trecuta, putin a lipsit ca statele OPEC sa puna in aplicare indemnul celor doi lideri antiamericani convinsi din organizatie – Hugo Chavez din Venezuela si Mahmud Ahmadinejad din Iran – ca statele membre sa renunte la tranzact ionarea petrolului in dolari, in favoarea euro, cu motivul ca nu mai pot suporta pagubele rezultate de pe urma unui baril ajuns aproape de 100 de dolari, in conditiile in care moneda americana nu face decat sa scada continuu.

  • Imobiliare in stil italian

    La 40 de ani, Stefano Albarosa, CEO-ul grupului Cefin, este unul dintre dezvoltatorii imobiliari cei mai vizitati de catre fondurile de investitii. Poate la fel de des cautat precum Shimon Galon, seful GTC Romania, artizanul celei mai mari tranzactii de la noi cu o cladire de birouri – America House, sau Alexander Hergan, omul din spatele Avrig 35, alti doi cunoscuti developeri imobiliari din Romania.

    Dar, spre deosebire de alti dezvoltatori, Albarosa nu a facut niciodata un secret din faptul ca prefera sa intre in parteneriate cu un investitor financiar, care aduce atat cunostinte, cat si siguranta unui exit din proiectul construit. Nu degeaba Radu Lucianu, partener al companiei imobiliare Eurisko si partener de afaceri al Cefin, spune ca ii aduce „saptamanal“ investitori interesati.

    Albarosa este privit de consultantii imobiliari drept unul dintre cei mai capabili oameni din industrie, ce a cladit de la zero o afacere despre care nu stia mare lucru. Practic, a pornit de la cateva milioane investite in special pentru a sprijini dezvoltarea altor afaceri ale grupului Cefin, dar a ajuns in cinci ani la proiecte imobiliare de peste un miliard de euro.

    Chiar daca nu este un investitor discret, precum Alexander Hergan sau ca Gabriel Popoviciu, proprietarul proiectului Baneasa, si raspunde aproape de fiecare data la intrebarile jurnalistilor, putini stiu ca activitatile imobiliare ale lui Stefano Albarosa – devenite „perla“ grupului pe care l-a fondat in urma cu circa 12 ani – au inceput aproape accidental. „In real estate am intrat pentru ca nimeni nu stia sa cladeasca sedii asa cum ni le doream noi“, explica Stefano Albarosa, in biroul de la parterul unei cladiri din Primaverii – actualul cartier general al Cefin Real Estate, compania de dezvoltare imobiliara din holdingul Cefin.

    Holdingul, care este detinut in proportii egale de familia Albarosa si o alta familie de oameni de afaceri italieni – Orecchia, a pornit de la o afacere de import de autovehicule Iveco, s-a dezvoltat in industrii adiacente, dar vedeta a ajuns acum activitatea din real estate. Stefano Albarosa este extrem de pasionat de investitiile imobiliare, asa ca nu este de mirare ca, desi afacerile grupului Cefin se intind in multe orase din Romania, acoperind mai multe domenii, mai mult de trei sferturi din discutia cu reporterii BUSINESS Magazin s-a invartit in jurul afacerilor imobiliare. Grupul Cefin a dezvoltat deja proiecte in valoare de aproape 200 de milioane de euro, spune Albarosa. „Acum lucram la proiecte de 400 de milioane de euro si mai avem «pe teava» investitii ce ar putea ajunge la alte 400 de milioane de euro“, rezuma el. Cu totul, un miliard de euro.

    Spre deosebire de anii in care adulmeca primele oportunitati de investitii, acum numarul dezvoltatorilor puternici este considerabil mai mare. Desi portofoliul Cefin este remarcabil, tot mai multi dezvoltatori anunta planuri de investitii care nu se mai exprima in zeci de milioane de euro, ci in miliarde. Sau, cum spune Radu Lucianu, „la un moment dat, te depaseste piata“. Insa Albarosa si-a creionat deja strategia pentru a face fata concurentei.

    Prima directie a fost trasata inca de la cea dintai investitie majora a grupului in imobiliare – Cefin Logistic Park. In 2004, Cefin atragea in aceasta afacere fondul de investitii austriac Europolis printr-un contract de tip forward purchase, probabil primul de acest tip de pe piata romaneasca. Cefin primea o suma de bani pentru fazele pe care le livrase pana atunci din cadrul proiectului, iar fazele ulterioare de dezvoltare erau facute cu ajutorul finantarilor furnizate de fondul de investitii, dezvoltatorul avand astfel un exit asigurat. Adica exact ce vroia Albarosa.

    „Era mult mai greu sa obtii o finantare cand am inceput sa construim proiectul decat acum. Bateam la usile oricarei banci, dar era una singura – HVB Bank – care detinea aproape monopolul finantarilor pentru real estate. Imi aduc aminte ca la ora 13.00 aveam eu intalnire la ei la sediu, cu o ora inainte fusese Shimon (Galon, de la GTC Romania, dezvoltatorul proiectelor Europe House si America House – n. red.), iar dupa mine urma un alt dezvoltator“, isi aduce aminte italianul.

  • Primele despagubiri

    Pentru cei ce au ales actiuni la Fondul Proprietatea, circa 2.000 de persoane, statul a inceput distribuirea dividendelor, dar valorificarea actiunilor n-are cum sa inceapa atata vreme cat Fondul nu se listeaza la bursa. Ultimul termen avansat pentru listare fusese jumatatea anului viitor, insa presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului, Alexandru Paunescu, a impins implicit termenul de listare cu cateva luni, declarand saptamana trecuta ca daca pana la 31 decembrie 2008 Fondul nu va fi listat, el isi va da demisia.

  • Exact cum e cu apa in cada

    Corectia brutala de curs, de care analistii s-au temut tot anul, mai ales dupa ce aprecierea leului impinsese cursul la incredibilul raport de 3,1 lei/euro la inceputul lui iulie, a avut deci loc, iar pariul pentru perioada urmatoare ramane cel privind efectele de ansamblu pentru economie.

    Reprezentantii importatorilor au estimat deja posibile scumpiri ale marfurilor din cauza deprecierii, iar bancherii (inclusiv BNR) au avertizat din nou asupra riscurilor presupuse de indatorarea in valuta a celor care isi incaseaza veniturile in lei; de cealalta parte, atat analistii, cat si reprezentantii bancii centrale au adus aminte ca leul tare si foarte tare, cu care toata lumea se obisnuise, era artificial si daunator pentru echilibrul macroeconomic (desigur, cu exceptia inflatiei tinute jos) si ca oricum ar fi trebuit sa aiba loc o anumita corectie a cursului.

    Intrebarea e pana unde ar trebui sa se deprecieze leul astfel incat sa corespunda fundamentelor economice? Ministrul economiei, Varujan Vosganian, crede ca un nivel de echilibru ar fi „pe la 3,4 lei/euro“, luand in calcul competitivitatea, balanta comerciala si productivitatea, incumetandu-se chiar sa spuna ca „pe ansamblu e mai mult bine decat rau“ ca a scazut leul si ca efectele pozitive le contracareaza pe cele negative.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, e insa de alta parere, afirmand ca efectul inflationist al caderii leului a depasit deja contributia la deflatie a aprecierii din lunile anterioare. Iar aici, problema e atat de ritm al deprecierii (un curs volatil si care sare atat de mult in doar cateva zile nu slujeste in niciun fel echilibrului macro), cat si de artificialitate a deprecierii, atunci cand ea e la fel de mult cauzata de speculatii ca si intarirea excesiva a leului din vara.

    Vinerea trecuta circulase zvonul ca BNR ar urma sa convoace o sedinta de consiliu extraordinara unde sa decida o noua majorare de dobanda; o astfel de masura ar fi fost exact ceea ce si-ar fi dorit speculatorii pe curs, aceiasi pe care, cum bine stim, BNR a incercat luni de zile sa-i tina sub control prin reducerile succesive de dobanda (o dobanda mare la leu atrage in mod natural fondurile speculative si poate provoca aprecieri speculative ale monedei romanesti).

    Acum insa, intoarcerea de situatie in privinta inflatiei, care n-a mai permis BNR sa continue reducerile de dobanzi, a reorientat politica fondurilor speculative, in sensul unui joc la depreciere cu scopul de a forta mana bancii centrale, iar acest joc e de asteptat sa continue in perioada urmatoare, mai ales in conditiile nervozitatii inevitabile intr-o perioada de criza financiara internationala. Astfel incat e probabil ca oscilatiile evocate de ministrul Vosganian pana la atingerea cursului de echilibru („este exact cum e cu apa in cada – face o crestere incoace, apoi una incolo, iar dupa aceea se linisteste“) sa mai dureze inca destul timp, si nu numai din cauza crizei externe si a speculatiilor.

    Guvernatorul BNR estima ca este de asteptat ca in primavara anului viitor inflatia sa reintre sub control. Numai ca pana atunci mai urmeaza scumpiri la utilitati, iar bugetul pe anul viitor, an electoral, inca nici nu e batut in cuie. Principalul partid de opozitie, acelasi PSD care saptamana trecuta atragea atentia ca politica fiscala trebuie sa fie prudenta, ca sa nu alimenteze inflatia, isi repeta dupa doar cateva zile conditiile puse pentru a vota proiectul de buget – un salariu minim de 640 de lei si un cortegiu de masuri sociale suportate de la acelasi buget.

  • De la Iveco la Ferrari

    Prima afacere a grupului Cefin, divizia de import a autovehiculelor Iveco, este „cel mai mare dealer al companiei“, potrivit lui Albarosa. „Ne mandrim ca vom vinde 2.600 de vehicule Iveco in 2008“, spune directorul Cefin.

    CAMIOANE. In primele noua luni, Cefin Romania a vandut deja mai mult decat in tot anul trecut, respectiv 1.850 de camioane, fata de 1.800 in 2006.

    CAROSERII. Firma de carosare a camioanelor din grupul Cefin, Eurobody, face cam 1.600 de caroserii pe an, ceea ce ii confera holdingului o cota de aproximativ 40% din piata romaneasca, potrivit aprecierilor lui Albarosa.

    CAUCIUCURI. O alta fabrica a grupului, care se ocupa de resaparea de cauciucuri, produce cam 18.000 de anvelope de camion pe an.

    AUTOBUZE. Cefin este actionar majoritar al producatorului de mijloace de transport in comun Astra Bus din Arad. Compania a investit in deschiderea unei noi unitati de productie si planuieste sa exporte vehiculele produse la Arad.

    FERRARI. In februarie ar trebui sa fie inaugurat primul showroom Ferrari in Romania. Planurile actuale vizeaza vanzarea a 10-12 masini pe an.

  • Planurile imobiliare

    Valoarea proiectelor terminate, in lucru sau in pregatire ale Cefin depaseste un miliard de euro.

    CEA MAI INALTA CLADIRE (36 de etaje) din Bucuresti este prevazuta intr-un complex multifunctional ce va fi construit pana in 2010 in zona Barbu Vacarescu. Aici vor fi construite spatii de birouri de birouri, precum si spatii comerciale si hoteliere. Cefin a semnat si un contract de preemptiune cu fondul de investitii Europolis, care urmeaza sa preia proiectul ce va necesita investitii de 220 de milioane de euro.

    APARTAMENTE. Proiectul rezidential Cortina Residence din Bucuresti, ce va avea 270 de apartamente si va implica o valoare a investitiei de 62 de milioane de euro, va fi construit pana in 2009, in parteneriat cu fondul de investitii Heitman. Cefin a mai construit proiecte rezidentiale de dimensiuni mai mici.

    PARCURI LOGISTICE. Primul proiect dezvoltat de Cefin pe piata romaneasca este Cefin Logistic Park, vandut catre Europolis in 2004. Amplasat langa autostrada Bucuresti-Pitesti, parcul prevede o suprafata totala
    de depozite si birouri de 300.000 mp, dintre care circa 190.000 mp au fost deja construiti. Investitia in Cefin Logistic Park va ajunge la 150 de milioane de euro. Cefin mai are proiecte logistice in Arad si Timisoara.

    A1 INDUSTRIAL PARK. Este dezvoltat pe un teren de 60 de hectare, tot langa autostrada Bucuresti-Pitesti si prevede constructia a circa 300.000 de metri patrati de hale de productie. Au fost construite deja spatii de 100.000 mp. Proiectul a fost preluat de fondul de investitii Teesland IOG, iar Cefin intentioneaza sa mai construiasca, in parteneriat cu autoritati locale, proiecte similare in alte mari orase.

    IMOBILE DE BIROURI. Cefin a construit doua imobile de birouri in Bucuresti, unul dintre ele – in care functioneaza sediul Millennium Bank – fiind vandut catre First Property Group.

    ALTE PROIECTE. Cefin mai are proiecte si in Constanta, Timisoara, Iasi, Bacau si Galati, unde a cumparat deja terenurile necesare. In plus, compania a mai construit sedii pentru dealerul Iveco.

  • Independenta pe 10 decembrie

    Intrebat daca nu va mai astepta un semn din partea comunitatii internationale pentru a proclama independenta, liderul democrat a aratat ca acest subiect „nu mai suporta amanari“.

  • Agentii calutului cabrat

    Stefano Albarosa, impreuna cu Ion si Camelia Bazac, va aduce incepand de anul viitor marca Ferrari in Romania.

    FAMILIA BAZAC. Ion Bazac a fost secretar de stat in Ministerul Sanatatii si proprietar al firmei de leasing Global Finance & Leasing, vanduta la sfarsitul anului trecut grupului financiar Fortis. Camelia Bazac a fost brand manager al Maserati in Romania, in cadrul importatorului AutoItalia. Cei doi, impreuna cu o firma a grupului Cefin, au infiintat Forza Rossa SRL, desemnata de Ferrari drept partener oficial al producatorului in Romania.

    CENTRUL FERRARI. In prima parte a anului viitor, compania va deschide in Otopeni, chiar peste drum de aeroport, un centru Ferrari cu showroom, service si facilitati sociale – magazin, bar, terasa, unde Albarosa spune ca va urmari „toate cursele de Formula 1“. „Este prima data cand un dealer Ferrari face o cladire numai pentru Ferrari“, sustine presedintele Cefin despre imobilul de 1.800 de metri patrati. Conform estimarilor actuale, compania ar urma sa vanda 10-12 masini anual.

  • Viata dupa Putin

    Procurorul general al Rusiei, Iuri Ceaika, a relatat despre „numeroase“ cazuri de cumparare de voturi. Scrutinul de duminica se anunta un galop de sanatate pentru presedintele Vladimir Putin, care ocupa locul I pe lista formatiunii sale, Rusia Unita. De altfel, Putin a si anuntat pentru lunile urmatoare o „reinnoire totala a puterii“ in Rusia si ca va ramane activ in viata politica.

  • Se intorc talibanii?

    Pentru ca NATO, principala forta care actioneaza in Afganistan, sa aiba succes impotriva insurgent ilor, numarul militarilor ar trebui dublat, adica ridicat la cel putin 80.000 se arata in raport. Senlis precizeaza ca potrivit cercetarilor, talibanii, alungati din Afganistan de Statele Unite la sfarsitul lui 2001, au revenit pe 54% din teritoriu si le este relativ usor sa recruteze noi membri.