BusinessMagazin

Blog

  • Comentati aici – Faceti bilantul anului 2010

    Cele mai bune comentarii vor fi incluse intr-un articol care va
    aparea in primul numar al revistei din 2011.

    Dorin Oancea, redactor-sef BUSINESS Magazin

  • Mio vrea sa vanda 2.000 de GPS-uri in decembrie

    “Luna decembrie este foarte importanta pentru evolutia anuala a
    pietei locale de GPS si implicit pentru Mio Technology, alaturi de
    iulie si august, care cumuleaza 30-35% din totalul vanzarilor
    estimate”, spune Sergiu Gansca, director de marketing si vanzari in
    cadrul companiei pentru Romania si Ungaria.

    Dintre cele 2.000 de bucati, jumatate vor fi dintre cele cu pret
    accesibil, cum este Mio M300, restul fiind dispozitive din gama
    Spirit S6xx.Anul trecut, Mio Technology a vandut 30.000 de
    echipamente GPS pe o piata estimata la 60.000 de unitati. Anul
    acesta, compania isi va mentine cota de piata, in conditiile in
    care intreaga piata este estimata sa ajunga la un numar de 50.000
    de GPS-uri vandute.

  • Al-Qaida pregateste atacuri sinucigase in Europa si SUA, in perioada sarbatorilor de iarna

    Potrivit unui oficial american, avertismentul este tratat cu
    seriozitate de autoritatile irakiene, subliniind insa ca nu exista
    amenintari specifice la adresa Statelor Unite. Autoritatile
    americane vor avea o vigilenta sporita in perioada sarbatorilor de
    iarna, dupa ce, anul trecut, un islamist a incercat sa se arunce in
    aer, chiar in ziua de Craciun, la bordul unui avion care se
    indrepta spre Detroit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai mari 100 de companii controlate de romani: afaceri de 10 mld. euro si 90.000 de angajati

    Marile companii aflate inca in mainile romanilor dau de lucru
    anual la aproape 90.000 de oameni, ceea ce reprezinta 3% din
    efectivul salarial existent in mediul privat, scrie ZF in editia de
    joi. Daca cele mai mari 100 de afaceri romanesti aduna intr-un an
    vanzari de 10 mld. euro, cele peste 100 de companii private reunite
    in Consiliul Investitorilor Straini (CIS) au avut anul trecut
    incasari de 36 mld. euro, potrivit datelor asociatiei. Zoltan
    Teszari, actionarul grupului telecom RCS&RDS, Ioan Niculae, proprietarul Interagro, si Cezar
    Rapotan de la Arabesque Galati controleaza primele trei companii cu
    capital majoritar romanesc din economia locala.

    Cei trei au ajuns anul trecut la o cifra de afaceri cumulata de
    4 miliarde de lei (sub un miliard de euro), astfel ca pragul de
    business de un miliard de euro cu o singura companie nu a fost
    atins de niciun business controlat de romani.

    Ion Tiriac si Ioan Niculae, care spun ca ruleaza anual in
    Romania afaceri in jurul a un miliard de euro, au pe cea mai mare
    firma din grup afaceri de putin peste 100 mil. euro, respectiv 300
    mil. euro, arata datele analizate de ZF. Niculae, spre exemplu,
    controleaza peste 25 de companii in 15 piete in industria chimica,
    in cea alimentara, agricultura sau turism si are 9.000 de angajati.
    “Ma ghidez dupa o regula simpla din comert – niciodata nu vand in
    momente de criza. In paralel investesc in productie si procesare,
    domenii care s-au dovedit profitabile in cativa ani”, spune
    Niculae.


    In clasamentul intocmit de ZF pe baza
    rapoartelor financiare ale companiilor nu apare nicio firma
    detinuta de Dan Sucu sau George Copos, pentru ca grupul celor doi
    include mai multe companii cu cifre de afaceri de sub 215 mil. lei
    (51 mil. euro) pe o firma, prag care permite intrarea in acest
    clasament. La nivel de grup insa, Dan Sucu controleaza cel mai mare
    retailer local din industria mobilei (Mobexpert), in timp ce Copos
    este unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori romani din
    turism.

    Sucu a explicat in mai multe randuri de ce pastreaza un model de
    business in care fiecare magazin si fiecare fabrica reprezinta
    entitati fiscale diferite, care au generat impreuna afaceri de 115
    mil. euro in 2009. Omul de afaceri spune ca astfel fiecare unitate
    este independenta, incearca sa genereze profit si nu se bazeaza pe
    faptul ca ar putea fi sustinuta de o alta divizie din grup.In
    ultimul an sase din cele mai mari 100 de companii au intrat in
    insolventa, potrivit datelor ZF, situatie care arata dificultatile
    cu care se confrunta capitalul local in actualul context economic.
    Spre exemplu, aproape 5.000 de oameni sunt afectati de intrarea
    inincapacitate de plata a celor trei companii controlate de
    Cristian Burci (Astra Vagoane Arad, Romvag si Meva), care nu mai au
    comenzi si se confrunta cu lipsa de lichiditate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pachetul telecom neadecvat costa o firma pana la 300.000 de euro in plus pe an

    Costul de 300.000 de euro in plus la factura totala dintr-un an
    ar putea fi insa redus daca firma face o analiza a necesitatilor si
    defineste profilul de comunicare al companiei, putand astfel alege
    un pachet de servicii mai adaptat nevoilor.

    Posibilitatea de a analiza apelurile între diferite reţele, atât
    prin prisma volumului cât şi prin cea a costurilor, evidenţa
    transparentA a abonamentelor şi liniilor nefolosite, vizualizarea
    exceselor si accesul la instrumente care permit compararea
    obiectivA a diverselor oferte, sunt doar câteva dintre facilitAţile
    pentru care multinaţionalele şi companiile cu birouri in mai multe
    orase din tara solicitA frecvent optimizarea pachetelor de
    telefonie.

    “Concret, optimizarea pachetului de telefonie înseamnA:
    identificarea şi eliminarea liniilor telefonice fArA trafic,
    renegocierea tarifelor cu operatorii de telefonie în conformitate
    cu modelul de comunicare a companiei şi alocarea corespunzAtoare a
    bugetelor, în funcţie de cerinţele fiecArui departament, pe funcţii
    şi chiar pentru fiecare angajat în parte”, spune Dan Pascu,
    directorul de solutii IT Lasting Software. El da drept exemplu o
    institutie bancara cu peste 3.000 de angajati care, prin astfel de
    metode, a reusit sa-si diminueze costurile anuale de telefonue cu
    300.000 de euro. Tot o institutie bancara cu 240 de agentii a redus
    costurile cu convorbirile telefonice catre retele mobile, care
    insemnau in jur de 30% din volum si 65% din factura telefonica, cu
    90.000 de euro.

    Reducerile obţinute printr-o acţiune de optimizare a
    abonamentelor variazA între 20% şi 50% din factura lunarA,
    sectoarele cu cele mai importante optimizAri ale costurilor de
    telefonie fiind bAncile, administraţia publicA şi producţia.

  • IAB: Publicitatea online, 10 mil. euro in primele sase luni din 2010

    Anul trecut, publicitatea online a fost foarte afectata de
    situatia economica si a ajuns la mai putin de 16 milioane de euro,
    in scadere fata de 2008. Primul semestru din 2010 a adus o crestere
    de 65% a pietei fata de perioada similara din 2009 si de 6%
    comparativ cu a doua jumatate a anului trecut, fapt care ii face pe
    specialistii din piata sa fie optimisti si cu privire la perioada
    iulie-decembrie 2010.

    “Ne asteptam ca incasarile din publicitatea online in 2010 sa le
    depaseasca semnificativ pe cele de anul trecut si sa fie cele mai
    bune de cand se realizeaza studiul IAB- PwC Romania”, spune
    Ruxandra Bandila, directorul de marketing, comunicare si business
    development PricewaterhouseCoopers. “Studiul arata ca actuala
    conjunctura economica a accelerat orientarea consumatorilor catre
    mediul online, iar cheltuielile de advertising nu fac decat sa
    urmeze aceastA tendinta. Se confirma asadar faptul ca mediul
    digital este cel mai dinamic segment al pietei locale de media”, a
    continuat ea.

    Astfel, reclamele online au atins cifra record de 42 de milioane
    de lei (aproximativ 10 milioane de euro, cea mai mare inregistrata
    in decursul unui semestru din 2007 incoace, anul in care IAB
    Romania si PricewaterhouseCoopers Romania au demarat studiul
    Romanian Online Advertising Study (ROADS). Mai mult, suma este
    apropiata de valoarea inregistrata pentru intreg anul 2007.

    “Varful negativ al crizei in publicitatea online din Romania a
    fost primul semestru din 2009, singurul de pana acum care a
    inregistrat scaderi. De atunci, urmatoarele doua semestre au avut
    cresteri. Acest prim semestru al lui 2010 ne-ar putea arata ca
    publicitatea online a depasit momentul crizei”, spune Cristian
    Petriceanu, presedintele IAB Romania.

    Studiul ROADS structureaza investitiile in publicitatea online
    din Romania in functie de formatele de publicitate folosite,
    categoriile de advertiseri care au utilizat publicitatea pe
    internet, precum si in functie de lunile din fiecare semestru
    pentru determinarea sezonalitatii. Editia curenta, la care au
    participat 18 companii din piata, a analizat primul semestru al
    anului in curs, furnizand analize comparative complete intre
    primele semestre din cei 4 ani de derulare a studiului (2007, 2008,
    2009 si 2010).

    Urmatoarea editie a studiului va demara culegerea de date la
    inceputul anului 2011 si va cuprinde analiza datelor din ultimii 4
    ani.

  • Care sunt conditiile pentru a cumpara cel mai ieftin RCA

    “Fiecare asigurator are un algoritm propriu de stabilire a
    tarifelor RCA, numarul variabilelor in functie de care este
    calculata prima de asigurare ajungand la 10. In afara de acest
    algoritm, firmele de asigurari aplica si politica de bonus-malus”,
    a declarat Norbert Simpf, director executiv al brokerului care
    administreaza portalul de asigurari online Netas.ro.

    Astfel, BCR Asigurari are o oferta la RCA care se adreseaza
    bugetarilor, cuplurile in care ambii soti sunt angajati la stat
    beneficiind de o reducere de 25% la RCA. Daca doar asiguratul este
    bugetar, reducerea la RCA este de doar 15% la aceeasi companie.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info.

  • Autostrada Nadlac–Arad ar trebui sa coste maximum 200 mil. euro, dar va costa 286,5 mil. euro

    Tronsonul va avea o lungime de 38,8 kilometri, ceea ce inseamna
    ca un singur kilometru va costa aproape 7,4 milioane de euro.

    Surse din CNADNR au declarat ca explicatia acestei situatii este
    data de faptul ca in estimarile initiale, la care s-ar aplica
    standardele de cost, nu sunt incluse o serie de costuri adiacente:
    lucrarile de poduri, pasaje, viaducte, podete, lucrari de
    consolidare si stabilizare a terenului, lucrari hidrotehnice,
    tuneluri, noduri rutiere si intersectii denivelate, restabiliri
    legaturi rutiere, alte dotari ale drumului (iluminat, panouri
    antiorbire, parcari, centre de intretinere etc. ), lucrari pentru
    protectia mediului, monitorizare si telefonizare, costurile cu
    exproprierile, relocarea sau protejarea utilitatilor existente,
    cheltuieli pentru proiectare, consultanta si asistenta tehnica,
    costuri “diverse si neprevazute”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.

  • Bancile care n-au respectat legea castiga jocul cu ordonanta creditelor

    Ordonanta creditelor populatiei se apropie din ce in ce mai mult
    de forma ceruta de oficialii FMI si cei ai Comisiei Europene, care
    nu au fost de acord cu aplicarea ei si la imprumuturile vechi.
    Miercuri, deputatii din Comisia de Buget, Finante si Banci au
    aprobat amendamentul adus de PDL prin care OUG 50/2010 nu se aplica
    si contractelor de credit in derulare la data intrarii in vigoare a
    ordonantei, respectiv sfarsitul lunii iunie, cu cateva
    exceptii.

    Camera Deputatilor este camera decizionala in acest caz, dupa ce
    Senatul a adoptat ordonanta in forma Guvernului, fara
    amendamente.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Pe final de an, Guvernul plateste arierate de aproape 600 de milioane de lei

    “Este o masura cu impact asupra mediului privat.
    Guvernul isi respecta promisiunile fata de actorii privati si fata
    de FMI, CE si Banca Mondiala privind reducerea arieratelor in
    economie”, a afirmat Ioana Muntean, purtatorul de cuvant al
    Guvernului.

    Au fost alocate 550 de milioane de lei
    Ministerului Transporturilor pentru plata unor datorii mai vechi de
    90 de zile, in unele cazuri chiar datorii de un an, operatorilor de
    transport rutier. Ioana Muntean a mentionat ca pentru constructorii
    care au lucrat pentru CNADNR se vor plati circa 160 de milioane de
    lei, pentru constructorii care au reabilitat linii de cale ferata
    se va plati suma de 241,8 milioane de lei, iar suma de 42,5
    milioane de lei va fi platita pentru reparatii la metrou.

    Tot pentru plata unor datorii acumulate, in
    cea mai mare parte catre operatorii privati, au fost alocate 68 de
    milioane de lei Ministerului Mediului. “Ministerul Mediului
    beneficiaza de 68 milioane de lei suplimentar – 66 de milioane
    pentru programe multianuale pe reabilitare a sistemelor de
    alimentare cu apa si 2 milioane pentru lucrari de investitii la
    Romsilva. Vrem sa ne achitam toate datoriile pe care le avem fata
    de constructor”, a declarat Laszlo Borbely, ministrul Mediului si
    Padurilor.

    Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
    primeste 71 de milioane de lei, din care 47 milioane de lei pentru
    achitarea primei de la stat acordate tinerilor care economisesc
    pentru construirea si reabilitarea locuintelor. A fost suplimentat
    si programul ANL cu 24 de milioane de lei.

    Bugetul Ministerului Administratiei si
    Internelor se va suplimenta cu 187 milioane de lei pentru plata
    unor obligatii ale ministerului. Vor fi onorate, de asemenea,
    obligatii de plata din 2010 ale Ministerului Apararii Nationale in
    valoare de 16,2 milioane de lei.

    Ministerul Finantelor a primit suplimentar 200
    de milioane de lei, suma care va fi distribuita Ministerului
    Transporturilor si Ministerului Mediului pentru finantarea unor
    proiecte incluse in Programele PHARE si ISPA.

    Guvernul a aprobat si suplimentarea sumelor
    defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de
    86 de milioane de lei, bani care vor fi destinati sustinerii
    primariilor pentru plata arieratelor.