Blog

  • Cât câştigă un angajat de la RCS-RDS

    O persoană care lucrează ca operator call center pentru RCS-RDS, unul dintre cei mai mari furnizori locali de servicii de comunicaţii, câştigă lunar un salariu net de 2.100 de lei. În cazul în care angajatul se ocupă de clienţii business ai companiei, câştigul lui creşte până la 2.300 de lei, potrivit informaţiilor obţinute de gândul din partea surselor din piaţă.

    Operatorii nu primesc tichete de masă, doar prime de Crăciun care pot varia între 800 de lei şi 1.000 de lei. Programul lor de lucru cuprinde lunar două săptămâni cu 35 de ore de muncă şi două săptămâni cu 42 de ore de muncă.

    Cei care coordonează activitatea operatorilor obţin un salariu net lunar cu circa 400 de lei mai mare, iar angajaţii care lucrează pe zona de suport tehnic pentru mobile obţin un salariu net cuprins între 2.100 de lei şi 3.000 de lei, în funcţie de negocierile care au loc în timpul procesului de recrutare.

    RCS-RDS are circa 9.000 de angajaţi, potrivit ministerului de finanţe.

    Cititi mai multe pe gandul.info

  • Înfrângerea categorică suferită aseară de Brazilia a dat tonul glumelor pe internet – GALERIE FOTO

    A durat doar câteva minute până ce internetul s-a umplut de glume la adresa Braziliei, după prestaţia pe care echipa de fotbal a avut-o în semifinala campionatului mondial de fotbal.

    Umiliţi de Germania cu scorul de 7-1, brazilienii trebuie acum să accepte faptul că, pentru o perioadă de timp, vor fi şi ţinta unor glume mai mult sau mai puţin reuşite.

    În timpul semifinalei, Twitter a înregistrat 5,6 milioane de postări, devenind cel mai discutat meci din istoria reţelei de microblogging.

    Cei de Daily Mail au realizat o selecţie a celor mai amuzante mesaje postate de utilizatori:

  • Al doilea cel mai bogat om din lume vinde o parte din imperiul său telecom, la presiunea autorităţilor

     Slim are o avere de 71,5 miliarde de dolari, fiind depăşit la nivel global doar de cofondatorul Microsoft Bill Gates, cu 83,4 miliarde de dolari, potrivit calculelor Bloomberg.

    Compania America Movil, controlată de Slim, a anunţat că intenţionează să vândă active pentru a ajunge la o cotă de piaţă mai mică de 50%, astfel încât să nu fie clasificată drept companie dominantă pe piaţă, potrivit Financial Times.

    În lipsa acestei măsuri, imperiul lui Slim era în pericol de a fi obligat de autorităţi să pună infrastructura telecom gratuit la dispoziţia rivalilor.

    Compania de telefonie fixă a miliardarului, Telmex, controlează circa 80% din piaţa de profil din Mexic, iar compania de telefonie mobilă Telcel deţine aproximativ 70% din piaţa de telefonie mobilă.

    De asemenea, America Movil va separa infrastructura telecom, inclusiv turnurile de transmisie, va fi separată de Telcel şi va deveni disponibilă şi pentru alte companii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hofigal, scoasă la vânzare. Proprietarii cer 5 mil. euro pentru o treime din companie

    Acţionarii Hofigal caută un investitor strategic dispus să achiziţioneze un pachet de 35,5% din capitalul social al companiei contra sumei de 5 milioane de euro.

    Hofigal a fost înfiinţată în anul 1990 şi s-a impus pe piaţa românească drept unul din principalii furnizori de produse naturale din România, având în prezent un portofoliu de aproximativ 400 de produse, majoritatea originale, obţinute prin tehnologii şi brevete proprii, din care peste 70 de branduri brevetate la nivel internaţional. Compania a raportat în 2013 o cifra de afaceri de peste 31 de milioane de lei. Compania produce ceaiuri, tincturi, uleiuri, capsule si comprimate, produse cosmetice si alte tipuri de produse.

    “Compania dispune de o serie de active valoroase precum terenuri, utilaje şi clădiri. De asemenea, este o societate sănătoasă din punct de vedere financiar, care a reuşit să înregistreze profit chiar şi în perioadele de criză financiară. Hofigal a reuşit să crească în timp cu resurse financiare proprii şi fără a acumula datorii către banci şi terţi. Totodată, brevetele reprezintă o resursă extrem de importantă a companiei, având în vedere că un singur brevet Hofigal valorează cel puţin 900.000 euro.”, a declarat avocat Maria Ilie, reprezentant al acţionarului vânzător.

    Invesitorul care va prelua pachetul de active scos la vânzare va dobândi calitatea şi drepturile legale asupra a încă 10 societăţi comerciale în care Hofigal este acţionar şi care au în patrimoniu sute de hectare, utilaje de producţie, complexe de terapie naturală.

    Hofigal este o companie integrată, specializată în obţinerea de produse exclusiv naturale, având ca trăsătură caracteristică faptul că produce 80-85% din propriile materii prime active.

    |nfiinţată cu capital integral românesc, firma a reuşit să se impună în plan internaţional, cunoscând o evoluţie spectaculoasă după anul 2001, când s-a construit o fabrică modernă în ceea ce priveşte dotarea cu echipamente a fluxurilor de producţie, controlului şi distribuţiei produselor finite.

    Conform reprezentantilor companiei, an de an firma a cunoscut o evoluţie continuă, atât în ceea ce priveşte tehnologizarea fluxurilor de producţie şi a laboratoarelor de analize fizico-chimice şi microbiologice cu echipamente moderne şi personal calificat, cât şi în ceea ce priveşte creşterea productivităţii şi diversificarea gamei de produse.

    |n 2003, Hofigal a deschis Centrul de Terapie Naturală “Alexandra” la Breaza, într-un climat montan situat pe şoseaua către Sinaia-Buşteni-Predeal. în anul 2006, Hofigal a deschis Centrul medical “Hofimed” în Bucureşti. La acest centru se folosesc în special metode de diagnostic şi tratament care contribuie la stimularea forţelor proprii de refacere şi autovindecare a organismului şi care nu produc reactii adverse. Prin aceste metode se încearcă tratarea omului bolnav şi nu a bolii.

  • Câţi bărbaţi beau bere la meciuri, după ce fac sport şi în concediu?

    Aproape 80% din bărbaţii români care obişnuiesc să consume bere au declarat că o aleg şi atunci când sărbătoresc victoria echipei favorite după încheierea unei competiţii sportive, berea fiind principala băutură consumată cu această ocazie, arată un studiu efectuat de compania de cercetare de piaţă GfK România la solicitarea Asociaţiei Berarii României.

    Potrivit studiului, 80% din bărbaţii români care obişnuiesc să consume bere sărbătoresc în compania ei şi victoria echipei favorite, la finalul unei competiţii sportive.

    “Competiţiile sportive au darul de a aduce prietenii împreună, iar berea completează perfect aceste momente, adăugându-le bună dispoziţie”, a declarat Onno Rombouts, preşedinte Asociaţia Berarii României.

    Aproape 55% din barbaţii români au afirmat că obişnuiesc să consume bere şi după ce au petrecut o seară făcând sport cu prietenii, berea ocupând şi în acest caz primul loc în rândul băuturilor preferate. Aproape 60% din bărbaţii români afirmă că aleg să consume bere şi atunci când sunt în concediu, inclusiv când sunt în concediu la mare.

    “Consumată cu moderaţie, berea este o prezenţă constantă în vieţile românilor. Indiferent de modul în care îşi petrec timpul liber – alături de familie sau prieteni -, românii aleg să consume bere”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    |ntrebaţi care sunt motivele pentru care optează pentru iubita băutură, 60% din consumatorii de bere români bărbaţi au afirmat că o aleg pentru că însoţeşte cel mai bine întâlnirile cu prietenii, afirmând în aproximativ acelaşi procent că aleg să consume bere şi pentru că o consideră o modalitate de  hidratare a organismului.

    Cu zero evaziune fiscală pe lanţul de producţie, 76.700 de locuri de muncă create pentru români şi un nivel înalt al valorii adăugate, industria berii are o contribuţie importantă la economia României. Peste 97% din berea consumată de români este produsă la ei în ţară, iar nivelul cumulat al investiţiilor membrilor Asociaţiei Berarii României s-a ridicat până în prezent la peste 1,25 miliarde euro. 

    Sectorul berii contribuie cu aproape 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, iar jumătate din preţul unei beri îl reprezintă taxele virate la bugetul României.

    Potrivit unei analize a companiei de consultanţă AT Kearney, creşterea accizei la bere în 2013 se estimează că a condus la o diminuare cu 155 milioane lei a încasărilor bugetare provenite din acciză şi TVA pentru bere, comparativ cu varianta în care acciza ar fi rămas la nivelul anului precedent.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt: Bergenbier sa, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod şi Ursus Breweries, alături de microberăria Clinica de Bere. |mpreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi  Asociaţia Producătorilor de Hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pantelimon, Timişoara, Buzău, Braşov, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

  • Cu ochi mari la poarta băncii. Valul de panică stârnit printre depunătorii băncilor bulgăreşti a trecut

    VALUL DE PANICĂ STÂRNIT PRINTRE DEPUNĂTORII A DOUĂ BĂNCI BULGĂREŞTI A TRECUT. BANCA NAŢIONALĂ A BULGARIEI (BNB) A PLASAT ÎN ADMINISTRARE SPECIALĂ BANCA COMERCIALĂ CORPORATISTĂ (CORPBANK – KTB), a patra mare bancă din ţară, iar First Investment Bank (Fibank), a treia bancă, a anunţat că îşi continuă activitatea normal, după ce a onorat retrageri de depozite de peste 400 mil. euro. Comisia Europeană a aprobat totuşi ca Sofia să deschidă o linie de credit de 1,7 mld. euro pentru susţinerea celor două bănci, care deţin 18,5% din totalul activelor bancare la nivel naţional.

    Toţi analiştii financiari occidentali au dat asigurări că situaţia KTB a fost unică în sistemul bancar bulgăresc, altminteri solid, cu o rată record de adecvare a capitalului (20%) şi cu fundamente economice de invidiat (datoria publică de 19% din PIB, deficitul bugetar de 2% din PIB, dar mai ales regimul de consiliu monetar care după criza din 1996-97 a ţinut drastic şi neîncetat în frâu finanţele ţării, cu leva legată de euro şi cantitatea de bani din economie dimensionată strict în funcţie de rezervele valutare).

    Şi misiunea FMI la Sofia lăudase la 12 iunie sănătatea băncilor ţării. Desigur, astfel de asigurări au fost date şi pentru a nu afecta încrederea în băncile străine din Bulgaria (UniCredit, Raiffeisen, OTP, NBG), care deţin circa 70% din sistem. Numai că încrederea nu ţine numai de cifre, ci şi de calitatea mediului economic, a supravegherii bancare şi de capacitatea autorităţilor de a stăpâni o criză.

    Or, prima punere de paie pe foc a venit chiar de la BNB. Procuratura a confirmat la 18 iunie că viceguvernatorul Ţvetan Gunev a fost pus sub anchetă pentru neglijenţă în supravegherea creditelor riscante date de nişte bănci, iar un presupus angajat al BNB a trimis presei o misivă în care sugera că Gunev a închis ochii faţă de abuzurile KTB fiindcă „e dependent financiar“ de ea. În 2011, însuşi Ivan Iskrov, guvernatorul BNB, fusese implicat într-un scandal declanşat de dezvăluirile din presă că ar fi făcut presiuni asupra Allied Irish, pe atunci proprietara Băncii Bulgaro-Americane de Credit, ca să vândă banca respectivă către KTB (ulterior, banca a fost cumpărată de Ţvetelina Borislavova, partenera premierului de atunci Boiko Borisov).

    Mai departe, politicienii au amplificat scandalul. Un deputat socialist s-a trezit vorbind că are informaţii cum că va fi atacată şi o a doua bancă, ceea ce a accelerat căderea acţiunilor băncilor bulgăreşti la bursă, iar Boiko Borisov, liderul partidului de centru-dreapta GERB, s-a trezit şi el vorbind că ar trebui ca Bulgaria să ceară FMI un împrumut de 2,5-3 mld. euro şi că FMI trebuie să pregătească viitorul buget al ţării, pentru că în caz contrar guvernul socialist al lui Plamen Oreşarski „va umbla la rezerva fiscală“ ca să ajute KTB. Într-o asemenea atmosferă nici nu mai pare comic că primul ins arestat fiindcă a trimis SMS-uri şi mesaje alarmiste despre Fibank înainte de retragerile masive de depozite din 27 iunie e un sofiot acuzat de trafic de droguri, poreclit Chicago, sincer convins că Illuminati, reptilienii, si­oniştii şi masonii sunt mână-n mână cu elita politică.

    Ancheta contra lui Gunev a fost declanşată de o plângere din februarie a Reţelei de Protest (mişcarea ONG-urilor şi a unor oameni de afaceri care au organizat, alături de fostul partid de guvernământ GERB, manifestaţiile-maraton începute în iunie 2013 contra guvernului socialist, acuzat de corupţie şi clientelism). Reţeaua cerea investigarea legăturilor între mogulul media Delian Peevski, Ţvetan Vasilev, acţionarul majoritar al KTB, şi Nikolai Barekov, un fost om de televiziune devenit liderul noului partid populist Bulga­ria fără Cenzură (BBŢ), format în mai 2013 şi ajuns deja a patra forţă politică a ţării, judecând după rezultatele alegerilor europarlamentare, unde a obţinut două mandate. Plângerea Reţelei de Protest viza multiple activităţi ilegale, de la spălare de bani la trafic de influenţă, iar în privin­ţa KTB erau suspectate credite acordate ilegal.

  • 15 maşini de care probabil n-aţi auzit niciodată (GALERIE FOTO)

    Într-un colţ al lumii, cineva a semnat un contract pentru un pickup Corvette care foloseşte propan drept combustibil. În altă parte a lumii, la mare modă este o Toyota de lux cu opţiune de jaluzele. MSN Auto a întocmit o listă cu modele de maşini mult mai puţin cunoscute de-a lungul şi de-a latul lumii.

    15 maşini de care probabil n-aţi auzit niciodată (GALERIE FOTO)

  • Nivelul următor al capitalismului: cetăţeanul-corporaţie, în care eşti fondatorul, directorul, acţionarul şi produsul

    Un cetăţean american rezident în Marea Britanie şi-a transformat propria persoană într-o corporaţie, cu o serie de bunuri şi servicii care pot fi contractate contra cost. Jennifer Lyn Morone™ Inc este un proiect pentru absolvirea Colegiului de Artă din Londra, cu rolul de a atrage atenţia asupra „sclaviei informaţiilor personale“, prin care companiile şi guvernele exploatează datele personale, însă, după cum semnalează chiar persoana-corporaţie, proiectul nu este unul teoretic.

    JENNIFER LYN MORONE A AVANSAT LA URMĂTORUL NIVEL AL CAPITALISMULUI DEVENIND O CORPORAţIE-PERSOANĂ. Modelul îţi permite să-ţi transformi în profit sănătatea, fondul genetic, personalitatea, competenţele, experienţa, potenţialul, virtuţile şi viciile. Tu eşti fondatorul, directorul, acţionarul şi produsul, folosindu-ţi propriile resurse„, se arată pe site-ul noii corporaţii.

    Facebook, Amazon, Twitter şi alte companii mari din ”economia bazată pe informaţie„ a momentului au un lucru în comun: obţin câştiguri strângând informaţii personale despre cei care le utilizează serviciile.

    Multe din datele folosite de aceste companii sunt furnizate cu uşurinţă de oameni, poate cu prea mare uşurinţă, scrie publicaţia The Economist. Peste 1,3 miliarde de persoane au dat Facebook informaţii personale foarte importante în schimbul posibilităţii de a da ”like„ şi de a împărtăşi cu alţi oameni poze cu pisici. Retailerul american Amazon ştie despre clienţii săi aproape la fel de mult cât ştiu şi aceştia, iar Twitter ştie chiar ce şi când gândeşti.

    ÎN PLUS, ODATĂ CU MUTAREA ÎN ONLINE A UNEI PĂRţI TOT MAI MARI A VIEţII OAMENILOR, VOLUMUL DE DATE GENERAT PASIV VA EXPLODA. Companiile precum Facebook câştigă deja destul de bine din faptul că utilizatorii săi sunt în acelaşi timp şi produsul. Costurile cu ”materia primă„ sunt aproape de zero, întrucât utilizatorii habar nu au cât de mult valorează informaţiile despre ei.

    ”Principiul dominant al noii economii este să ascundă valoarea informaţiei. Am decis să nu-i plătim pe cei mai mulţi oameni pentru roluri în relaţie cu noile tehnologii. Oamenii obişnuiţi dau «share», în timp ce elitele active în aceste reţele obţin averi fără precedent. Rezultatul va fi o pierdere masivă de drepturi„, spune Jaron Lanier, specialist în IT.

    Astfel de probleme au preocupat-o mult timp pe Jennifer Lyn Morone şi, pentru a redobândi controlul asupra informaţiilor personale şi a altor active legate de existenţa sa, a decis să devină Jennifer Lyn Morone™ Inc (JLM), înregistrată, precum corporaţiile ”deştepte„, în statul Delaware, paradisul fiscal al SUA.

    ”Chiar am devenit o persoană- corporaţie. Procesul nu a fost ceva standard sau banal, dar asta probabil pentru că nu sunt la o şcoală de business cu un proiect pentru înfiinţarea unei afaceri care să vândă ceva„, a declarat Morone pentru portalul We Make Money Not Art.

    JLM este o încercare de a stabili valoarea unei persoane în noua economie, în care informaţia are un rol tot mai important. După cum arată planul de afaceri, valoarea JLM este dată de trei surse, iar corporaţia protejează şi deţine drepturi asupra producţiei integrale a persoanei Jennifer Lyn Morone.

    Sursele sunt: acumularea, catalogarea şi evaluarea de informaţii generate de viaţa acesteia; experienţa şi competenţele oferite sub forma unor servicii biologice, fizice şi intelectuale; precum şi vânzarea potenţialului său ulterior sub formă de acţiuni.

  • Un bucureştean şi-a făcut o super afacere din pasiunea lui din copilărie. S-a îmbogăţit rapid: „La început a fost foarte greu, dar acum suntem pe val”

    Un inginer şi un economist au renunţat la o afacere în publicitate şi la munca în multinaţionale pentru a se dedica unui business de familie născut dintr-o pasiune din copilărie.

    Cu câteva momente înainte de începerea interviului cu Business Magazin, Cătălin Câmpeanu se afla pe lacul din Mogoşoaia, măsurând adâncimea apei, lângă un excavator care făcea săpături în lac. „Aici va fi un parc acvatic gonflabil, primul de acest tip din România“, explică pasionat antreprenorul în vârstă de 36 de ani, de profesie inginer, proiectul de „aqua glide“, pentru care investiţia s-a ridicat la peste 100.000 de euro.

    Parcul acvatic gonflabil Acvamania se va alătura afacerii Kara Sails, care prin brandul Bărci în Bagaje vinde echipament nautic, cu o cifră de afaceri de 250.000 de euro anul trecut, şi Green Adventure, cu activităţi în zona turismului de aventură, cu venituri de circa 100.000 de euro.

    Câmpeanu a pornit afacerea Bărci în Bagaje în 2008, ca urmare a unei pasiuni din copilărie: „De mic mi-au plăcut sporturile nautice şi am fost atras de sporturile de nişă care nu îşi găseau corespondenţă în sporturile de performanţă, precum whitewater-ul“ (raftingul – n.r.). Era implicat atunci în conducerea unei alte firme, de producţie publicitară, la care a renunţat în 2011 pentru a se dedica în totalitate afacerii cu bărci. Între timp, a cooptat-o în afacere şi pe soţia sa, Emilia, economist cu experienţă în vânzări, resurse umane şi în departamentul financiar al unor companii multinaţionale.

    Numele firmei defineşte cel mai bine conceptul afacerii: „bărci în bagaje“ se referă la vânzarea de caiace, canoe, bărci mici de sailing şi echipamentele aferente care pot fi luate uşor în maşină şi transportate în orice parte a ţării sau chiar şi în străinătate. „Astfel, după ce cumperi o ambarcaţiune de acest tip, eşti scutit de plata spaţiului în care ai ţine o ambarcaţiune cu motor; stă în maşină, ori pe maşină, este cu tine tot timpul oriunde ai fi; dacă vezi un luciu de apă, ai pus-o pe apă şi timp de două ore te poţi bucura de linişte şi de sport.“ Costurile pentru un echipament pornesc de la 300 de euro şi ajung, pentru un echipament premium, la 2-3.000 de euro. „Nu vorbim doar despre ambarcaţiuni, ci despre veste de salvare, saci ermetici, vâsle etc.; foarte multe echipamente adiacente la achiziţionarea unui caiac sau canoe.“

    „La început a fost foarte greu, doar noi eram clienţii noştri, doar noi cumpăram de la noi pentru noi. Am crescut lent, iar anul acesta suntem pe val pentru că este de departe cel mai bun an pe care l-am avut, semn că promovarea pe care am făcut-o până acum şi-a arătat roadele.“ Cumpărarea a din ce în ce mai multor echipamente a condus la dezvoltarea firească, în 2012, a celui de-al doilea business al familiei, Green Adventure, axat pe turismul de aventură şi pe team building-urile care includ, pe lângă alpinism şi zbor cu parapanta, sporturi de apă.

    În dezvoltarea acestei afaceri, Câmpeanu mizează pe faptul că românii se vor apropia mai mult de preferinţele turiştilor din Occident: „Nimeni nu înţelege potenţialul ţării la capitolul turism de aventură. În afara României, turismul clasic, de tip all inclusive, pierde în faţa turismului de aventură. Oamenii s-au orientat din ce în ce mai mult către vacanţe active – cele în care descoperi oameni, locuri, obiceiuri practicând în fiecare zi sporturi diferite, rafting, canyoning ş.a.“

    Vacanţele de acest tip oferă, spre deosebire de vizitarea obişnuită a unei ţări, o experienţă mai „umană“: „Se scapă puţin de componenta comercială a turismului, intri în contact cu populaţia autentică a unei ţări pentru că râurile de rafting se află în oraşe mici şi în sate“. Câmpeanu s-a întors recent dintr-un astfel de program de şapte zile, desfăşurat în Bosnia şi Muntenegru şi pentru care turiştii au plătit câte 550 de euro. Deşi antreprenorul a observat că românii nu sunt foarte deschişi la astfel de activităţi, toţi cei care au fost într-un astfel de program i-au spus că a fost peste aşteptările lor. Media de vârstă a participanţilor este de 30-40 de ani „şi am avut chiar şi participanţi de 50-60 de ani“.

    În ce priveşte team building-urile pentru companii, Green Adventure participă la acestea fie prin organizarea lor, fie prin oferirea de sprijin logistic altor firme organizatoare. Familia Câmpeanu organizează 15 team building-uri pe an şi la încă pe atâtea participă cu echipamentul. Costurile pentru un astfel de program variază de la 100 de lei/persoană – în cazul celor care se desfăşoară în Mogoşoaia, „unde este un program de randament maxim pentru că elimină costurile de cazare şi transport“ – şi între 200 şi 250 lei/persoană pentru program, la care se adaugă încă cel puţin 800 de lei pentru transport, cazare şi masă, în cazul celor organizate în afara Capitalei.

     

    Ce riscă firmele dacă  nu le permit accesul inspectorilor de la Consiliul Concurenţei?