BusinessMagazin

Blog

  • XC90 – Volvo vrea să se reinventeze mizând pe cartea care l-a dus odată la masa bogaţilor

    Suedez este cuvântul de ordine la Volvo odată cu lansarea noilor modele precum V40 şi, recent, cea de-a doua generaţie a XC90. Mai mult, suedezii insistă pe faptul că de această dată platforma noului model este una „100% Volvo“, subliniind ruptura definitivă de Ford şi de tot ceea ce au însemnat americanii care au vândut compania în 2010 către chinezii de la Geely.

    „Am continuat transformarea ce a început în 2010 când compania a fost vândută. Spre exemplu, numai în noul proiect al XC90 am investit 75 de miliarde de coroane suedeze (8,1 mld. euro – n. red.). De la o simplă divizie, am devenit acum o companie de sine stătătoare“, a spus Hakan Samuelsson, preşedintele şi CEO al Volvo Cars.

    La 12 ani de când Volvo a prezentat primul său SUV, XC90, constructorul suedez a lansat cea de-a doua generaţie a unuia dintre cele mai bine vândute modele din portofoliul său, model care acum vine să relanseze marca pe segmentul premium şi să o readucă în competiţie directă cu Audi, BMW şi Mercedes-Benz. Realizat în urma unui proiect ce s-a derulat pe o perioadă de trei ani, noul XC90 marchează începutul unui nou capitol în istoria Volvo, prezentând direcţia viitoare în design, integrând propria gamă de tehnologii noi şi utilizând noua tehnologie SPA (Arhitectură Dimensionabilă de Produs) a companiei.

    „SUV-ul este primul model dintr-un brand reinventat. Am reinventat fiecare componentă a sa. Mai mult, în următorii patru ani vom reînnoi întreaga gamă. Viitorul se bazează pe electrificare pentru a obţine putere mai mare şi consum mai scăzut. A treia piatră de hotar o reprezintă planul Vision 2020 prin care ne propunem ca până în 2020 niciun automobil Volvo să nu fie implicat într-un accident major, iar dincolo de acest prag, vrem ca după 2020 niciun automobil Volvo să nu fie implicat într-un accident“, a spus Lex Kerssemarkers, senior vice president pe strategie de produs şi managementul liniei de vehicule în cadrul Volvo Cars.

    Marcând cei 87 de ani de existenţă ai Volvo, noul XC90 este primul automobil al grupului ce va purta noua emblemă a companiei, mai proeminentă, având bine cunoscuta săgeată aliniată în mod elegant cu diagonala grilei. Împreună cu luminile de întâlnire faţă în formă de T şi denumite artistic „Ciocanul lui Thor“, emblema introduce o imagine nouă, distinctivă şi încrezătoare a generaţiei viitoare de automobile ale mărcii Volvo. „Tehnologia SPA ne-a permis să creăm primul SUV fără compromisuri din lume“, a spus Peter Mertens, senior vice president pe cercetare şi dezvoltare în cadrul Volvo Cars.

    Noul XC90 oferă o gamă de motorizări Drive-E de doi litri în patru cilindri, iar XC90 Twin Engine este primul din gama sa care combină un motor pe benzină de doi litri în patru cilindri supraalimentat cu un motor electric ce dezvoltă în total 400 CP, dar emite în atmosferă numai 60 de grame de dioxid de carbon per kilometru, echivalentul unui model mic hibrid cu cel mult 80 CP.

    „SUV-ul XC90 a fost un game changer în 2002 şi ne dorim acelaşi lucru de la noul model. Nu dorim neapărat să îl comparăm cu Range Rover, dar vrem să oferim ceva mai bun în comparaţie cu ce găsesc acum clienţii pe piaţă“, a spus Peter Mertens. În opinia sa, presiunea este şi mai mare având în vedere că vechiul  model a avut o viaţă de 12 ani, cu patru sau chiar cinci ani mai mult decât era normal, lucru care nu se va mai întâmpla de acum înainte.

    Noul XC90 oferă cele mai noi standarde de siguranţă disponibile în industria auto, potrivit celor de la Volvo. Acesta include două tehnologii în premieră mondială: un pachet de protecţie antipărăsire accidentală a carosabilului şi funcţia de frânare automată în intersecţie.

    Într-un scenariu de părăsire automată a carosabilului, noul Volvo XC90 detectează ce se întâmplă şi blochează centurile de siguranţă ale scaunelor din faţă pentru a menţine ocupanţii într-o poziţie sigură. Pentru a contribui la prevenirea leziunilor coloanei vertebrale, dispozitive de absorbţie a energiei plasate între scaun şi cadrul acestuia amortizează forţele verticale ce pot apărea la aterizarea maşinii pe o suprafaţă dură în afara drumului.

  • IKEA a parodiat Apple la lansarea noului catalog de produse – VIDEO

    Grupul suedez a creat o reclamă care prezintă noul catalog de produse ca fiind un obiect special, scrie time.com.

    ”Catalogul IKEA 2015 vine încărcat complet, iar bateria este eternă”, spune Jörgen Eghammer, un ”guru” al designului companiei. Acesta descrie caracteristicile catalogului într-un mod amuzant, făcând referire la specificaţii ale produselor Apple.

    Astfel, catalogul IKEA nu este o carte digitală sau un e-book, ci un ”bookbook”. Navigarea este realizată cu ajutorul tehnologiei tactile, care poate fi simtiţă de utilizator şi realizată de la stânga la dreapta pentru a merge înainte sau de la dreapta la stânga pentru a merge înapoi.

    Printre alte caracteristici amuzante ale catalogului sunt faptul că nu are nevoie de cablu de reîncărcare, interfaţa poate fi extinsă, iar un sistem de hârtii colorate ajută la păstrarea paginilor preferate.

    IKEA deţine 280 de magazine în 26 de ţări şi are 127.000 de angajaţi. În România, magazinul IKEA a fost deschis în martie 2007.

  • Salariul mediu a crescut în iulie cu 1,9%, la 1.719 lei net

    În luna iulie 2014, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2378 lei, cu 1,9% mai mare decât în luna iunie 2014, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Indicele câştigului salarial real pentru luna iulie 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 102,0%.

    Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 128%, cu 2,4 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna iunie 2014.

    INS precizeză că în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

    În luna iulie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic , nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare faţă de luna iunie ca urmare a acordării de prime ocazionale, sume din profitul net şi din alte fonduri, realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). De asemenea, câştigul salarial mediu net a crescut în luna iulie 2014 ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru stabilirea salariului de bază minim brut , la 900 lei/lună.

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 10,9% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, respectiv cu 9,0% în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii); între 6,0% şi 8,0% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, extracţia cărbunelui superior şi inferior, captarea, tratarea şi distribuţia apei; între 4,0% şi 6,0% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, industria metalurgică, agricultură, vânătoare şi servicii anexe, alte activităţi extractive, alte activităţi de servicii, extracţia minereurilor metalifere, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii).

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna iunie de premii ocazionale, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net sunt cauzate şi de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de salariaţi cu câştiguri salariale mici, în unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 7,9% în fabricarea produselor din tutun; între 5,5% şi 7,0% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea băuturilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor; între 3,0% şi 4,0% în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, activităţi de spectacole, culturale şi recreative.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă astfel: administraţie publică (2,2%), sănătate şi asistenţă socială (0,4%), ca urmare a aplicării prevederilor legale de la 1 iulie 2014 . În învăţământ s-a înregistrat o scădere a câştigului salarial mediu net (-1,9%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare.
    Iulie 2014 comparativ cu Iulie 2013

    Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,1%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 104,1%.

  • Primăria Arad vinde la licitaţie 79 de maşini ridicate de pe străzi, cu preţuri de la 299 de lei

    Potrivit unui anunţ publicat, vineri, de Primăria Arad, în data de 22 septembrie va avea loc o licitaţie publică în depozitul Biroului de Ridicări Vehicule, unde se vor vinde 79 de maşini ridicate de pe străzi fie pentru că păreau abandonate, fie pentru că erau parcate ilegal.

    Municipalitatea speră să câştige aproximativ 62.000 de lei din vânzarea maşinilor, suma fiind calculată luându-se în considerare preţurile de pornire, însă preţurile de vânzare pot fi mai mari.

    Cel mai ieftin vehicul este un tractor defect, care are un preţ de pornire de 299 lei, iar un Ford Mondeo este cea mai scumpă maşină din parcul scos la licitaţie, având preţul de 3.000 de lei. Potrivit descrierii, caroseria maşinii este în stare foarte bună, însă motorul nu poate fi pornit.

    Pentru un camion defect, Primăria cere 2.231 lei, iar pe listă sunt trecute şi multe modele Dacia, care au preţuri cuprinse între 300 şi 700 de lei.

    Sunt scoase la vânzare şi mărci de renume, precum BMW sau Mercedes, dar este vorba despre modele mai vechi şi cu defecţiuni. Acestea au preţuri cuprinse între 400 şi 2.200 lei, majoritatea pornind de la 1.500 lei.

    Vehiculele, marea majoritate cu defecţiuni, pot fi văzute în parcarea specială de pe strada Dosoftei, în intervalul 9 – 17 septembrie, iar cei care vor să participe la licitaţie trebuie să plătească o garanţie de 10% din preţul de pornire.

    O licitaţie similară a avut loc şi în 2011, când Primăria Arad a vândut 98 de autoturisme, încasând la bugetul local suma de 100.000 de lei.

  • Cotidianul american USA Today va desfiinţa aproximativ 70 de locuri de muncă

    Dintre locurile de muncă desfiinţate, jumătate vor viza jurnalişti, respectiv în jur de 8% din întreaga redacţie, potrivit cotidianului.

    Celelalte locuri de muncă restructurate vor viza diferite secţii ale cotidianului american, inclusiv operaţiunile de business.

    Ştirea privind reducerile de personal la acest cotidian deţinut de compania Gannett vine în contextul intenţiei privind scindarea operaţiunilor acestui grup, într-o entitate de televiziune şi digitală, iar alta de presă scrisă. Acest proces este programat pentru anul viitor.

    Divizia de presă scrisă, care îşi va desfăşura activitatea sub denumirea Gannett, va continua să deţină USA Today şi alte 81 de cotidiane, dar şi 200 de săptămânale şi reviste.

    USA Today este unul dintre cele mai importante ziare din SUA, cu un tiraj de aproximativ 1,8 de milioane de exemplare, în timp ce peste 1,4 milioane de persoane lecturează zilnic conţinutul publicat pe site-ul cotidianului.

  • Senatorul John McCain îndeamnă statele occidentale să livreze arme forţelor de la Kiev

    El a afirmat că preşedintele rus, Vladimir Putin, a ordonat trimiterea a 4.000 militari şi a mai multor tancuri spre frontiera cu Ucraina, pentru a-i ajuta pe separatiştii proruşi să stabilească o legătură terestră cu Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie.

    Senatorul l-a îndemnat pe preşedintele american, Barack Obama, “şi lumea… să furnizeze în mod urgent arme defensive” Guvernului de la Kiev, pentru a contribui la păstrarea integrităţii teritoriale a Ucrainei.

     

  • NATO va oferi Ucrainei un ajutor de 15 milioane de euro, anunţă Rasmussen

    “Vom acorda Ucrainei un ajutor în valoare de aproximativ 15 milioane de euro”, a declarat Rasmussen, la Summitul NATO din Ţara Galilor.

    “Această sumă va fi distribuită prin patru fonduri”, a adăugat la rândul său preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.

    Ajutorul NATO va contribui esenţial la “reformarea şi modernizarea armatei ucrainene”, inclusiv în domeniul apărării cibernetice, a subliniat preşedintele ucrainean.

    De asemenea, potrivit lui Poroşenko, câteva state din cadrul NATO sunt de acord că furnizeze Ucrainei arme letale, inclusiv arme de mare precizie, relatează agenţia ucraineană Ukrinform.

    “În urma unor consultări bilaterale, practic fiecare ţară a anunţat că va oferi ajutor Ucrainei. În primul rând, este vorba de o colaborare în domeniul militar. Unele state vor oferi atât arme neletale, cât şi letale de mare precizie”, a declarat el.

    El le-a mulţumit statelor NATO pentru o “susţinere puternică, inclusiv în domeniul financiar”.

    “Niciodată nu am simţit o susţinere atât de puternică, atât de imensă”, a apreciat Poroşenko după întâlnirea cu cei 28 de şefi de stat din cadrul NATO.

    Poroşenko s-a declarat joi “prudent optimist” în legătură cu ajungerea la un armistiţiu în estul Ucrainei, în cursul unei reuniuni între beligeranţi prevăzute vineri la Minsk.

    La rândul său, secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a acuzat joi Rusia că “nu a făcut nici măcar un singur gest pentru ca pacea să fie posibilă în Ucraina”.

     

  • Ponta: La rectificarea din septembrie redăm drepturile financiare actorilor şi categoriilor asimilate

    „La rectificarea din luna septembrie putem să adoptăm şi Ordonanţa prin care drepturile pe care Traian Băsescu şi Emil Boc le-au tăiat sunt reluate – deci nu dăm ceva noi în plus – exact drepturile pe care le-au avut, cred că din 2003 sau 2004, acea indemnizaţie. Nu e în niciun caz vorba de o avere şi e vorba despre o mie şi ceva de persoane, mari artişti, mari valori. Putem şi avem capacitatea să punem din nou legea în acţiune”, a spus Ponta, într-o emisiune la Antena 3.

    El a arătat că cei în cauză merită să le fie redate drepturile financiare.

    „Am primit un memoriu, dar nu am vrut să spun până nu am fost convins că am resursa. Vorbim aici de Florin Piersic, de Sebastian Papaiani, de oameni care realmente cred că pentru fiecare dintre noi reprezintă ceva”, a spus Ponta.

  • George Clooney va regiza un film despre scandalul interceptărilor telefonice din Marea Britanie

    Pelicula “Hack Attack” este inspirată din cartea cu acelaşi titlu publicată anul acesta de jurnalistul Nick Davies, în care este vorba despre interceptarea ilegală a căsuţelor vocale ale mai multor vedete, membri ai familiei regale britanice şi victime ale unor infracţiuni de către ziariştii britanici, pentru a obţine informaţii.

    “(Proiectul, n.r.) are toate elementele necesare, minciună, corupţie, şantaj, şi implică nivelurile cele mai înalte ale guvernului britanic şi cel mai mare ziar londonez. Iar faptul că totul este adevărat e partea cea mai bună. Nick (Davies, n.r.) este un reporter curajos şi încăpăţânat şi suntem onoraţi să transpunem cartea lui pe peliculă”, a spus George Clooney.

    Cazul interceptărilor ilegale l-a făcut pe mogulul mass-media Rupert Murdoch să închidă ziarul News of the World în 2011 şi să renunţe la o licitaţie de 12 miliarde de dolari privind trustul de televiziune BSkyB, în urma scandalului public şi politic şi a renunţării companiilor la a-şi mai face publicitate în publicaţiile deţinute de Murdoch.

    Persoane importante din conducerea trusturilor de presă britanice au fost arestate, iar scandalul l-a atins şi pe premierul David Cameron, al cărui responsabil de relaţia cu presa Andy Coulson a fost forţat să demisioneze în 2011, după ce s-a aflat că ştia de interceptările ilegale pe când era editor la News of the World.

    Filmările pentru noua peliculă vor demara în 2015, potrivit anunţului făcut de compania producătoare.

    George Clooney, în vârstă de 53 de ani, va fi şi producător al lungmetrajului, împreună cu Grant Heslow, prin intermediul studioului lor Smokehouse, o companie care a produs şi “Argo”, câştigător al premiului Oscar pentru cel mai bun film, în 2012, dar şi “Eroii monumentelor/ The Monuments Men”, din 2014.

    Clooney, care a câştigat un Oscar şi Globul de Aur, în 2006, pentru cel mai bun actor în rol secundar, cu filmul “Syriana”, a fost nominalizat, în acelaşi an, la premiul Oscar pentru cea mai bună regie, pentru filmul “Noapte bună şi noroc!/ Good Night, and Good Luck”, despre jurnalistul american faimos din anii 1950 Edward R. Munrrow. Actorul a mai fost nominalizat la premiile Academiei americane la diverse categorii, pentru filmele “Michael Clayton”, “Sus, în aer/ Up in the Air”, “Descendenţii/ The Descendants” şi “Ziua trădătorilor/ The Ides of March”. Actorul este fiul jurnalistului de televiziune Nick Clooney.

  • Juncker a audiat-o pe Corina Creţu pentru postul de comisar european

    Natasha Bertaud a postat pe Twitter o fotografie din timpul audierii Corinei Creţu.

    Ulterior, ea a scris că, odată cu nominalizarea Corinei Creţu, preşedintele ales al CE, Jean Claude Juncker, are nouă femei candidat la postul de comisar european.

    Şi în Comisia Europeană condusă de Jose Manuel Barroso sunt nouă femei comisar european, iar Juncker şi Parlamentul European au anunţat că nu vor accepta ca noul Executiv european să aibă un număr mai mic de femei.

    Tot joi, purtătorul de cuvânt al CE, Natasha Bertaud, declarase că, odată cu nominalizarea lui Marianne Thyssen din partea Belgiei, există opt femei candidat pentru postul de comisar şi se speră că numărul lor va creşte în timpul zilei.

    “Odată cu nominalizarea lui Marianne Thyssen, care, în opinia domnului Juncker, este o alegere excelentă, suntem mulţumiţi să anunţăm că avem opt femei candidat şi sperăm să putem creşte numărul lor în timpul zilei (de astăzi)”, a declarat Natasha Bertaud, întrebată cum este percepută propunerea înaintată de Belgia.

    Întrebată dacă în cazul României s-a decis în final un candidat sau o candidată, purtătorul de cuvânt a precizat doar că Jean-Claude Juncker “va avea astăzi (joi) o întrevedere cu un candidat sau o candidată din România”.

    Totodată, Natasha Bertaud a refuzat să facă orice comentariu pe seama informaţiilor publicate de Euractiv privind distribuirea portofoliilor.

    “Comisia Europeană nu confirmă niciodată scurgeri de informaţii şi nici nu confirmă sau infirmă autenticitatea unui document care nu este publicat pe canale oficiale”, a spus oficialul european, reiterând faptul că numele comisarilor şi portofoliile vor fi făcute publice săptămâna viitoare.

    Din informaţiile publicate de Euractiv reiese că sunt opt femei: Federica Mogherini (Italia), Elżbieta Bieńkowska (Polonia), Marianne Thyssen (Belgia), Vera Jourova (Cehia), Cecilia Malmström (Suedia), Kristalina Georgieva (Bulgaria), Margrethe Vestager (Danemarca) şi Alenka Bratusek (Slovenia). În plus, din partea României erau trecute cu semnul întrebării ambele propuneri pentru postul de comisar, Dacian Cioloş şi Corina Creţu. Publicaţia notează că României i-ar putea reveni ajutorul umanitar.

    Însă, potrivit unor surse europene, doar europarlamentarul social-democrat fusese chemat la discuţii, în cursul zilei de joi, de către preşedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    Premierul Victor Ponta declara, miercuri, că, în urma unor negocieri lungi şi complicate a obţinut pentru România portofoliul Dezvoltării Regionale, “cel mai important portofoliu din CE” pentru ţara noastră.

    “În urma unor negocieri extrem de lungi şi extrem de complicate, în condiţiile în care România nu putea să păstreze Agricultura, pentru că nicio ţară nu-şi va păstra portofoliul avut anterior, eu am obţinut pentru România, nu pentru Guvernul României, nu pentru un român, am obţinut pentru România cel mai important portofoliu din CE pentru noi – sigur, alte ţări au alte opţiuni – dar Dezvoltarea Regională înseamnă toate fondurile, programele de coeziune şi structurale în perioada 2014-2019”, a spus Ponta.